Social-Juridic

Ce se întâmplă după dezastrul furtunilor?

Victime şi pagube. Duminică, 17 septembrie 2017, furtunile devastatoare din vestul şi nordul ţării au lăsat în urmă nu doar pagube materiale semnificative, ci şi pierderi de vieţi omeneşti. Potrivit unui comunicat de presă emis de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în urma furtunilor de scurtă durată, dar de intensitate semnificativă, au fost semnalate efecte negative la nivelul a 212 localități din 15 județe (Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Caraș-Severin, Hunedoara, Harghita, Iași, Maramureș, Mureș, Suceava, Sălaj și Timiș).

Din cauza diferitelor obiecte sau a arborilor doborâți de vântul puternic, s-au înregistrat 145 victime, dintre care 8 persoane au decedat iar 137 de persoane au fost rănite. Cele mai multe dintre persoanele rănite s-au deplasat la unitățile spitalicești cu mijloace proprii, după ce au fost lovite pe timpul furtunii.

De asemenea, la nivel național au fost afectate 137 acoperișuri ale imobilelor și au fost doborâți de vânt peste 290 de arbori (pe carosabil, autoturisme sau imobile), fiind avariate 35 autoturisme.

IGSU a mai precizat că circulația feroviară a fost afectată pe un număr de 42 de tronsoane, ca urmare a fenomenelor meteorologice deosebit de violente, pe raza Regionalelor de cale ferată Timișoara, Cluj, Brașov și Iași.

Ca măsură de siguranță, în urma efectelor produse la nivelul clădirilor, s-a luat măsura suspendării cursurilor în data de 18 septembrie în 42 unităţi școlare din județele Arad (1), Bihor (18), Cluj (1) și Timiș (22).

Din punct de vedere al alimentării cu energie electrică sunt afectate 568 de localități din 13 județe, iar echipe tehnice acționează în teren pentru remedierea situației.

Motivul apariţiei fenomenelor meteorologice. Administraţia Naţională de Meteorologie a precizat că aceste fenomene au fost asociate unui front atmosferic rece, extins dinspre Bosnia-Herțegovina, peste Serbia și Ungaria, front care s-a deplasat foarte rapid către vestul României în după-amiaza zilei de 17 septembrie:

“Dezvoltarea foarte rapidă a norilor cumulonimbus (nori de furtuna) asociaţi acestui front atmosferic, în condițiile unui contrast termic deosebit de puternic (scăderea temperaturii aerului de la 31-32 de grade la 16 grade) a determinat producerea acestor fenomene deosebit de violente. […] Această dezvoltare explozivă a reprezentat un proces la scară locală, de tip supercelular, cu caracter distructiv, a fost monitorizat și gestionat cu ajutorul radarului meteorologic și imaginilor satelitare, în acord cu practicile internaționale în domeniul avertizarii fenomenelor convectice severe.”, mai specifică ANM.

Au existat numeroase reacţii însă în spaţiul public care acuză instituţia de o întârziere în emiterea avertismentelor meteorologice în timp util, astfel încât populaţia să reacţioneze pentru propria siguranţă.

Preşedintele României solicită sistem de avertizare, dar şi explicaţii. Preşedintele României a solicitat Guvernului să implementeze de urgență un sistem de avertizare rapidă a populației în situații de criză, pentru a se evita tragedii ca cele petrecute în cursul zilei de duminică. De asemenea, Klaus Iohannis a cerut Executivului şi să explice în cel mai scurt timp dacă procedurile au fost respectate în astfel de cazuri și cine se face vinovat de neglijență sau incompetență – “Trebuie să aflăm dacă informările meteorologice au fost emise în timp util și în conformitate cu amploarea fenomenelor naturale.”

Reacţia Guvernului – “Sistem Alert”. Ulterior, astăzi la Guvern premierul Mihai Tudose a cerut implementarea în cel mai scurt timp a unui sistem integrat de alertare a populației în situații de risc major, prin mesaj de urgenţă transmis pe telefonul mobil. Sub denumirea de “Sistem Alert”, acesta va fi dezvoltat și implementat de ANCOM, IGSU, STS în colaborare cu operatorii de telefonie.

«Sistem Alert» va funcționa prin transmiterea unor mesaje de alertă specifice transmise abonaților pe telefonul mobil, nu doar printr-un simplu SMS, după modelul celor deja existente și funcționale în alte state europene. Alertele vor fi emise în funcţie de situațiile de urgenţă apărute la nivel regional – fenomene meteo extreme, incendii majore, risc de explozii, alte calamități și situații de risc. În paralel cu implementarea sistemului de alertă va fi demarată o campanie de informare publică și pregătire a populației pentru utilizarea acestui sistem.”