Cererea de insolventa a debitorului

Cererea de insolventa a debitorului

Cererea de insolventa a debitorului – procedura insolventei in cazul cererii formulate de catre debitor

 

Exista situatii in care activitatea comerciala a unei societati nu mai poate continua din cauza dificultatilor financiare. In aceasta situatie Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa impune obligativitatea debitorului ca in maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa sa se adreseze tribunalului cu o cerere in acest sens. Este important de precizat faptul ca, anterior depunerii cererii la registratura tribunalului, debitorul trebuie sa aduca la cunostinta organului fiscal competent intentia deschiderii procedurii si sa ataseze cererii de insolventa dovada acestei instiintari.
Cu toate acestea, daca debitorul se afla la sfarsitul expirarii termenului de 30 de zile mentionat mai sus in negocieri de restructurare a datoriilor sale, atunci acesta nu este obligat sa inainteze cererea de insolventa decat doar in termen de 5 zile de la data in care negocierile purtate au esuat. De asemenea, daca in cursul negocierilor derulate în cadrul unei proceduri de mandat ad-hoc sau de concordat preventiv debitorul ajunge în stare de insolventa, dar exista presupunerea rezonabila, bazată pe indicii temeinice, ca rezultatele negocierilor ar putea fi valorificate în termen scurt prin încheierea unui acord extrajudiciar, debitorul, de buna-credinta, trebuie sa introduca cererea de deschidere a procedurii in conditiile prezentate mai sus in termen de 5 zile, In caz contrar, debitorul trebuie sa introduca cererea de deschidere a procedurii insolvenţei în termen de 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.De asemenea, poate sa se adreseze tribunalului si debitorul care se afla in stare iminenta de insolventa.

Cererea de insolventa a debitorului adresata tribunalului va fi semnata de persoanele care potrivit actului constitutiv au calitatea de a reprezenta societatea. Hotararea Adunarii Generale a Asociatilor este necesara doar in cazul in care se doreste intrarea directa in procedura de insolventa simplificata. Daca debitorul introduce cu rea-credinta cererea de insolventa, instanta va putea sa ii atraga raspunderea patrimoniala in situatia in care s-au produs prejudicii. Cererea de debitorului se va judeca de urgenta si fara citarea partilor in camera de consiliu in termen de 10 zile de la depunere, chiar si in situatia in care cererea nu indeplineste cerintele legale sau nu sunt depuse toate documentele obligatorii. Dupa depunerea cererii de deschidere a procedurii, in cazuri urgente, care ar pune in pericol activele debitorului, judecatorul-sindic poate dispune de urgenta, in camera de consiliu şi fara citarea partilor, suspendarea provizorie a oricaror proceduri de executare silita a bunurilor debitorului pana la pronuntarea hotararii cu privire la respectiva cerere.

Cererea de insolventa a debitorului trebuie sa fie insotita de urmatoarele acte:
➢ ultima situatie financiara anuala, certificata de către administrator si cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei inregistrarii cererii de deschidere a procedurii;
➢ lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzand toate conturile şi bancile prin care debitorul isi ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate;
➢ lista numelor şi a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, aratandu-se suma, cauza şi drepturile de preferinta;
➢ lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor in cele 6 luni anterioare inregistrarii cererii introductive;
➢ contul de profit si pierdere pe anul anterior depunerii cererii;
➢ lista membrilor grupului de interes economic sau, dupa caz, a asociatilor cu raspundere nelimitata, pentru societatile în nume colectiv si cele în comandita;
➢ o declaratie prin care debitorul işi arată intenţia de intrare in procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activitatii ori prin lichidarea, in tot sau in parte, a averii, in vederea stingerii datoriilor sale;
➢ o descriere sumară a modalitatilor pe care le are în vedere pentru reorganizarea activitatii;
➢ o declaratie pe propria raspundere, autentificata la notar ori certificata de un avocat, sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori, dupa caz, oficiul registrului comertului sau alte registre în a carui rază teritoriala se află sediul profesional/sediul social, din care să rezulte daca a mai fost supus procedurii de reorganizare judiciara prevazute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formularii cererii introductive;
➢ o declaraţie pe propria raspundere, autentificata de notar ori certificata de avocat, din care sa rezulte ca el sau administratorii, directorii si/sau actionarii/asociatii/asociatii comanditari care detin controlul debitorului nu au fost condamnati definitiv pentru savarsirea unei infractiuni intentionate contra patrimoniului, de corupţie si de serviciu, de fals, precum si pentru infracţiunile prevazute de Legea nr. 22/1969, Legea nr. 31/1990, Legea nr. 82/1991, Legea nr. 21/1996, , Legea nr. 78/2000, Legea nr. 656/2002, Legea nr. 571/2003, Legea nr. 241/2005 şi infracţiunile prevăzute de Legea 85/2014 in ultimii 5 ani anterior deschiderii procedurii;
➢ un certificat de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise;
➢ o declaratie prin care debitorul arata daca este membru al unui grup de societaţi, cu precizarea acestora;
➢ dovada codului unic de inregistrare;
➢ dovada notificarii organului fiscal competent.

De precizat este faptul ca nu pot fi supusi reorganizării judiciare debitorii, persoane juridice, care în ultimii 5 ani, precedenti hotararii de deschidere a procedurii, au mai fost supuşi unei proceduri de reorganizare judiciara.

        In concluzie, mentionam faptul ca aceasta procedura poate fi utila in doua situatii. In primul rand cererea de insolventa a debitorului poate fi formulata cu intentia de reorganizare judiciara, ceea ce va permite debitorului sa isi restructureze datoriile financiare astfel incat, in urma unui plan de reorganizare incuviintat de catre judecatorul sindic, sa se redreseze financiar. Si, in al doilea rand, aceasta procedura poate fi utila si in situatia in care se doreste lichidarea si radierea societatii, in acest din urma caz debitorul urmand a solicita instantei intrarea in procedura de insolventa simplificata.

Avocat Emilian HORCIU
BAROUL BUCURESTI

Citește și Mai multe de acelasi autor

1 Comentariu

Spune ce crezi