Coroana revine pe stema Romaniei

0

    Coroana pe capul acvilei de aur din stema României va reveni în însemnele oficiale.

Klaus Iohannis a promulgat luni proiectul de lege care impune autorităţilor publice  sa înlocuiasca stemele şi sigiliile din prezent cu noile modele. Acestea trebuie inlocuite pana cel târziu la sfarsitul anului 2018, perioada in care cele două modele de stemă şi sigiliu vor putea fi folosite în paralel.

Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului il puteti regasi la acest link.

Va prezentam noile modele de stema si sigiliu prevazute in proiectul de lege:

stema noua

SCURT ISTORIC PRIVIND STEMA ROMANIEI

 

Stema României, adoptată de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992, constă într-un vultur sau oacvilă, pe un scut, avînd aripile deschise; în cioc ține o cruce iar în gheare o spadă și un sceptru. Între aripile protectoare se află un scut împărțit în cinci părți cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice :

  • Stema Țării Românești : vultur sau acvilă cu capul conturnat, având în cioc o cruce, la dreapta un soare, la stânga o lună crai-nou. Prima versiune este atestată pe un document din 20 ianuarie 1368 emis de domnul Vladislav I.
  • Stema Olteniei: În 1872 pe emblema Principatelor Unite a fost introdus separat, în afara vulturului Munteniei și bourului moldovenesc și simbolul Olteniei, pe un fond roșu, un leu încoronat ieșea dintr-o coroana antică și o stea, totul din aur. Din 1921 ea a căpătat forma de azi, în cartierul al treilea, pe fond roșu, un leu ieșind dintr-un pod (podul de la Drobeta, ambele de aur).
  • Stema Moldovei: în varianta de pe stema României, capului de bour îi este asociată, pe lângă luna crai-nou și roza, o stea în locul soarelui atestat pe hrisovul din 30 martie 1392, dat de domnul Roman I.
  • Stema Transilvaniei: scut împărțit în două câmpuri: în câmpul superior era o jumătate de acvilă, cu zborul desfăcut, ieșind din linia de demarcație, iar în câmpul inferior, turnuri de cetate, ultimele amintind de vechiul nume al Transilvaniei, Siebenbürgen (“Șapte cetăți”), nume atestat din anul 1296. Stema Transilvaniei este atestată din secolul al XVI-lea.
  • Banatul, Crișana și Maramureșul nu au avut steme, dar pe 23 iunie 1921, a fost stabilit ca stema Olteniei să fie atribuită și Banatului iar stema Transilvaniei să fie atribuită și Crișanei și Maramureșului.
  • Stema Dobrogei constă din doi delfini afrontați, pe fond de azur, dispuși cu capul în jos. Simbolul a fost introdus pe stemă în 1872, și reprezenta inițial „Ținuturile Mării”, întrucât la acea dată România nu deținea și nu revendica Dobrogea, având însă ieșire la Marea Neagră prin fâșia Cahul-Bolgrad-Ismail. După 1878, când România a schimbat acest teritoriu cu Dobrogea de Nord, însemnul heraldic se referă la aceasta din urmă.

        La baza stemei actuale stă stema României interbelice, care a fost proiectată în anul 1921 de heraldistul clujean József Sebestyén, la cererea regelui Ferdinand I al României. Stemei actuale îi lipsește, față de stema interbelică, câmpul argintiu-negru din interior (simbolul heraldic al Casei de Hohenzollern), precum și coroana de pe capul acvilei, considerată în 1992 simbol regalist, deși în heraldică coroana semnifică suveranitate și independență și nu neapărat forma monarhică de guvernământ, idee întărită de faptul că acea coroană de pe capul acvilei era Coroana de Oțel, turnată din țeava unui tun turcesc, capturat în Războiul de Independență. Crucea de deasupra coroanei nu era o cruce simplă, ci era crucea decorației “Trecerea Dunării”. (wikipedia)

Get real time updates directly on you device, subscribe now.