CCR – Aleşii condamnaţi cu suspendare îşi pierd mandatul

0

    Curtea Constituţională a României a pus astăzi în discuție sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind statutul aleşilor locali, lege care statueaza faptul că aleşii locali nu-şi pierd mandatul dacă sunt condamnaţi la închisoare cu suspendare, ci doar dacă sunt condamnaţi cu executare. Curtea a admis, în unanimitate, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind neconstituţionalitatea legii referitoare la statutul aleşilor locali.

Va prezentam mai jos comunicatul Curtii Constitutionale.

COMUNICAT DE PRESĂ

 

    “În ziua de 6 iulie 2016, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a întrunit pentru a soluționa, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

    În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali este neconstituţională, în ansamblul său.

    Curtea a reţinut că, prin instituţia încetării de drept a mandatului aleşilor locali în cazul unei condamnări penale la o pedeapsă privativă de libertate, valoarea socială protejată este integritatea persoanei care deţine mandatul şi exercită demnitatea publică pentru care a fost aleasă. Constatarea ilicitului penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă înlătură prezumţia de nevinovăţie a persoanei acuzate şi plasează prin ea însăşi alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcţiei. De aceea, condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrităţii, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-şi continua activitatea. Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanţa judecătorească nu este decât un mijloc de individualizare a executării pedepsei, care, deşi are un impact direct, negativ asupra activităţii alesului local dacă pedeapsa trebuie executată în regim de detenţie, întrucât este doar o consecinţă a condamnării, ea vizează indirect valoarea protejată, respectiv integritatea alesului local. Excluderea de sub incidenţa legii, deci de la sancţiunea încetării de drept a mandatului a persoanelor pentru care executarea pedepsei penale a fost suspendată, echivalează cu un privilegiu creat acestora, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile art.16 alin.(1), (2) şi (3) din Constituţie.

    În ceea ce priveşte modificarea referitoare la încetarea de drept a mandatelor de primar şi de preşedinte al consiliului judeţean, în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunile de corupţie prevăzute la art.289 (luarea de mită) şi art.290 (darea de mită) din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale, Curtea a reţinut că aceasta încalcă prevederile art.16 din Constituţie. Pe de o parte, norma generează discriminări între persoane aflate în situaţii juridice identice, respectiv care deţin calitatea de primar sau preşedinte de consiliu judeţean, întrucât referirea exclusivă la art.289-290 din Codul penal, cu înlăturarea celorlalte infracţiuni de corupţie şi de serviciu prevăzute de legea penală, nu are nicio justificare obiectivă şi rezonabilă, ci din contră dovedeşte o distincţie aleatorie şi arbitrară pe care legiuitorul o realizează cu privire la infracţiuni dintr-un domeniu reglementat unitar, care protejează valori sociale identice sau similare; pe de altă parte, creează privilegii pentru persoane care exercită atribuţii de putere publică – consilieri locali şi judeţeni – şi care, alături de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, se încadrează în aceeaşi categorie juridică a aleşilor locali, dar cărora nu li se aplică sancţiunea încetării de drept a mandatului.

    În concluzie, Curtea a constatat că legea modificatoare deturnează în mod nepermis scopul legii modificate, acela de a garanta integritatea, cinstea şi răspunderea aleşilor locali, conform principiilor fundamentale ale statului de drept, prin intervenţia sa, legiuitorul lipsind de efecte juridice unul dintre instrumentele principale prin care se asigură îndeplinirea acestui scop – hotărârea judecătorească de condamnare a persoanei care a săvârşit o faptă incriminată de legea penală şi care o face incompatibilă cu continuarea activităţii de reprezentant al comunităţii. Prin însăşi finalitatea urmărită, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) şi (5) referitoare la statul de drept, supremaţia Constituţiei şi respectarea obligatorie a legilor, precum şi prevederile art.16 care consacră principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor.

  Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.

   Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. Compartimentul Relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol al Curţii Constituţionale”

Get real time updates directly on you device, subscribe now.