Social-Juridic

De ce nu trebuie să consumăm antibiotice la întâmplare?

Vancomicina

   Din punct de vedere al consumului, antibioticele par să fi devenit un echivalent al Paracetamolului, cel puţin la noi în ţară. Deşi sunt medicamente care se eliberează (sau cel puţin aşa ar trebui) doar cu reţetă de la medicul de familie ori cel specialist, în continuare mulţi dintre noi trăiesc sub impresia că acestea reprezintă cea mai rapidă şi indicată metodă de a scăpa de…o banală răceală.

De altfel, Ministerul Sănătăţii s-a autosesizat, demarând în acest sens o campanie de informare şi pentru descurajarea consumului de antibiotice luate “după ureche”. Astfel, dincolo de efectele secundare ale acestora (precum diareea severă ori candidozele), cea mai mare problemă o constituie dezvoltarea pe o scară tot mai largă a unei rezistenţe a bacteriilor față de antibioticele la care sunt expuse. Pe scurt, consumul excesiv a dus la creşterea rezistenţei bacteriilor, iar acesta duce la necesitatea utilizării unor medicamente mai toxice şi costisitoare. Până când? Până vor apărea bacterii atât de rezistente, încât nu vor mai exista tratamente disponibile.

Iar situaţia în România este cu adevărat problematică, dacă luăm în considerare datele furnizate de Ministerul Sănătăţii, potrivit cărora pentru bacteriile care produc septicemii, rezultatele furnizate de aproape 20 de spitale din țara noastră indică în mod constant în ultimii ani (2012-2015) niveluri ale rezistenței mai mari decât cele din majoritatea statelor Uniunii Europene.

S-au comunicat în ultimii ani cele mai mari niveluri ale rezistenței la principalele antibiotice utilizabile pentru stafilococul auriu, pentru Pseudomonas aeruginosa (piocianic) şi unele dintre cele mai mari pentru bacterii de spital precum Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, dar şi pentru unii care produc infecții în afara spitalelor – Escherichia coli (principala cauză de infec ii urinare), pneumococ (principala cauză de pneumonii, sinuzite, otite), enterococi.

Ce ne rămâne de făcut? În primul rând să înţelegem că gripa şi răceala nu se tratează cu antibiotice, ci cu odihnă, consum crescut de lichide şi medicamente specifice care elimină simptomele. Explicaţia este simplă – cele două sunt cauzate de virusuri, nu de bacterii.

Mai departe, nu folosim antibiotice fără a ne fi prescrise de un medic şi cu siguranţă nu insistăm să le primim. De asemenea, aceste medicamente nu se păstrează “preventiv” pentru o viitoare infecție şi nu se folosesc cele rămase de la un episod anterior de boală.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata