Descopera Egiptul! O scurta istorie a Egiptului in imagini

0

  Istoria Egiptului antic începe cu faraonul Narmer (dinastia 0), in jurul aniilor 3140 î.Hr., un faraon din perioada predinastica a ţăriiFiul faraonului Narmer a fost Menes (dinastia I.), cel care a unificat cele două regiuni al Egiptului: Egiptul de Jos si Egiptulde Sus.

Unul din cel mai cunoscuţi faraoni din dinastia a III-a a  Egiptului Antic a fost Djoser (2630-2611 î.Hr.) cunoscut prin comandarea unei piramide din Saqqara: Piramida în trepte realizată de Imhotep architectul / vizirul faraonului.
  
În lista faraonilor din dinastia a IVa urmează Snefru (Soris). El a transformat piramida în trepte într-o adevărată piramidă. A continuat cu construcţia piramidelor finalizând piramida turtită la Dahshur şi Piramida Roșie.
  
Khufu (Cheops în greacă) a fost cel de al doilea faraon al dinastiei a IV-a, piramida lui este cunoscută sub numele de Piramida Mare din Ghiza, care face parte din Cele şapte minuni ale lumii antice.
 A urmat pe tronul faraonilor Djedefra succesorul şi fiul lui Khufu, apoi Chephren şi Mykerinos. Piramidele ultimilor doi faraoni pot fi admirate tot pe platoul GizahÎn timpul regatului vechi capitala ţării era Memphis
 
Prima perioadă intermediară se întinde de la sfârșitul dinastiei a VI-a până la domnia faraonului Mentuhotep al II- lea adică circa 300 ani.  Altă variantă ar fi că prima perioadă intermediară ar avea o durată mai scurtă între anii 2263 – 2220 î. Hr., după care Egiptul a fost divizat în mici regate independente, până la domnia lui Mentuhotep al II-lea. Spre anul 2050 întreg Egiptul de Sus și de Jos este unificat sub autoritatea lui Mentuhotep al II-lea.
  
În perioada imediat următoare în economia ţării au apărut progrese remarcabile: s-a fabricat armament solid (din bronz), au făcut expediții comerciale în Sinai, în Nubia, în Siria, au sporit legăturile comerciale cu Țara Punt (Somalia), de unde se importă mirodenii și pietre prețioase.
 
Dar în afara înfloririi comerciale sunt dovezi care pomenesc de numeroase campanii războinice împotriva Nubiei, a Țării Israel și a sudului Siriei. Cuceririle au fost valorificate de către faraoni şi nobili în interese proprii care au dus la mari răscoale împotriva faraonului și a nobililor.
 
Mentuhotep al II-lea a reuşit să încheie această perioadă de tulburări, a reunit cele două regiuni al ţării şi a devenit faraonul tot Egiptului purtând coroana dubla cu simbolurile regiunilor.
Destrămarea Regatului Mijlociu a fost cauzată de atacul poporului semitic, al hicsoşilor. După luptele cu localnicii, hicsoşii au preluat limba şi cultura egiptenilor. Au domnit în Egiptul de Jos şi în partea nordică al Egiptului de Sus.
În sudul Egiptului au rămas faraonii egipteni, dar controlați supravegheați de domnitorii hicsoşi pentru care au plătit taxe și impozite. Mişcările de rezistenţă contra domniei hicsoşilor au fost conduse cu succes de regele theban Ahmose şi cu dinastia XVIII a început perioada Regatului Nou.
 
Regatul Nou este epoca cea mai fructuoasă a istoriei Egiptului antic din toate punctele de vedere. Arta şi spiritualitatea ating apogeul, iar ţara dobândeşte cea mai mare întindere, prin cuceriri. În această perioada au domnit şi faraonii cei mai reprezentativi, cum ar fi: Tutmose I, Tutmose II, Tutmose III, prima şi celebra femeie – faraon Hatchepsut, Amenhotep III, Amenhotep IV , Tutankhamon şi dinastia Ramses: Ramses I, Ramses II.
 
  
Între anii 1526 – 1506 î.Hr. Amenhotep I, al doilea faraon din dinastia XVIII-a a construit temple in Egiptul de Jos,  activitatea militară fiind mai puţin importantă în aceasta perioadă.
 
Începând cu Tuthmosis I extinderea imperiului a jucat un rol impontant. Prima campanie condusă de Tuthmosis I a fost in Levant şi în Nubia.
În lista faraonilor dinastiei a XVIII-a urmează Tuthmosis II şi sora/soţia lui: Hatshepsut. Hatshepsut a fost a cincea faraoană din dinastie, regentă a faraonului Thutmose al III-lea.
Tutmose III este considerat Napoleonul antichității datorita campanilor militare purtate. Thutmose al III-lea, cucerește teritorii din Asia și Africa, transformând regatul egiptean într-un adevărat imperiu. A construit peste 50 de temple şi printre altele a ajutat şi la extinderea complexului din Karnak. Conform legendei el pune capăt domniei Hatsepsut, dacapitând-o.
  Al optulea faraon al dinastiei XVIII-a, Thutmose IV a fost faraonul care a dezgropat şi a curăţat Sfinxul de pe platoul Gizah.
 
Urmașul lui Tuthmose al I-lea, este faraonul Amenhotepal III-lea (sau Amenofis al III-lea). Este al noulea faraon al dinastiei a XVIII-a. Amenhotep al III-lea a fost un mare constructor având la dispoziție atât resurse numeroase, cât și un climat de stabilitate.
 
Constructii legate de numele lui:
 
  • Coloşii lui Memnon de la Luxor
  • şi complexul mortuar a fost cel mai mare ansamblu religios din Theba.
Karnak are mai multe construcții realizate de  Amenhotep al III-lea
  • la sud de Karnak, templul zeiței Mut
  • Elefantina – un templu mai mic dedicat lui Tuthmes al III-lea
  • in Nubia templul din Soleb– numeroase statui regale în diverse locații
Faraonul a fost urmat pe tron de fiul său  Amenhotep al IV-lea, cunoscut şi sub numele de Akhenaten. El transformă religia egipteană politeistă într  una monoteistă, ridicându-l în rang pe zeul Aton, ca fiind unicul zeu al Egiptului. Căsătorit cu vestita Nefertiti,

a avut o mare influență în epoca sa. Construieste orașul Akhetaton (azi Tell-al-Amarna), care devine capitala regatului Egipt și încearcă eradicarea cultelor celorlați zei.
 
Tut-ankh-Amon, a fost un faraon din dinastia a XVIII-a, conducătorul Egiptului între anii 1333 î.Hr– 1324 î.Hr., urcând pe tron la 9 ani, cunoscut nu neapărat pentru faptele sale ci pentru tezaurul găsit în mormântul lui in Valea Regilor.  Dinastia se încheie cu domnia faraonilor Aşi Horemheb
 
A XIX- a dinastie egipteană a fost fondată de Ramesses I. El a domnit doar pentru o scurtă perioadă şi a fost urmat de fiul său Seti I. El a continuat ceea ce începuse Horemheb redându-i Egiptului gloria de odinioară.
Fiul său  Ramesses II (cunoscut ca Ramses cel Mare) continuat munca tatălui său. A fost faraonul cel mai fertil, cel mai celebrat și cel mai puternic al Egiptului antic. urcat pe tron în jurul vârstei de 24 –25 de ani și a condus Egiptul timp de 66 de ani.
Primul tratat de pace din istorie mondiala poate fi legat de numele lui. Este vorba despre tratatul de pace între Egipt și Imperiul Hitit. Confruntarea finală între cele două ţări rămâne cunoscută drept una dintre cele mai mari bătălii ale antichitații, Bătălia de la Kadesh. Ramesses II a fost urmat de fiul său Merneptah şi apoi Seti II.
 
Dinastia a XX-a începe cu Ramesses III, fiind urmat de o serie de faraoni cu domnii mai scurte, dar cu acelaşi nume: Ramses (IV– XI).
Perioada tîrzie • După căderea Regatului Nou încep diferitele cuceriri străine. În primul rând au ajuns pe aceste teritorii hetiţii, urmaţi de nubieni, libieni, sirieni şi persanii. Egiptul a avut un conducător persan până la cucerirea ţării de Alexandru Macedon. Din 305 î.Hr. se datează perioada Ptolemeilor, o dinastie puternică până la Cleopatra VII (ultimul faraon).
 
Anul următor Egiptul devine parte a Imperiului Roman, fiind cămara imperiului. După slăbirea imperiului Roman, Egiptul a fost încadrat sub Imperiul Bizantin.
În jurul anilor 650 urmează perioada cuceririlor arabe. Datorită prezenţei lor civilizaţia şi cultura de câteva mii de ani s-schimbat radical. În 1250 mamelucii au acapărat puterea de la arabi. Dominaţia mamelucilor a ţinut până 1798, ”întreruptă” în 1517 deperioada otomană, când mamelucii au rămas la putere.

Get real time updates directly on you device, subscribe now.