Divortul – jurisprudenta si model cerere

0

Va prezentam o hotarare de divort clasica si un model de cerere de divort

Accesati Model cerere de divort

 

Practica judiciara

Pe rol judecarea cauzei  civile  privind pe reclamantul SA domiciliat în RS, str.C bl. , sc.V, ap.V, jud. Buzău şi cu domiciliul ales la SCA „V” cu sediul în B str. O, bl. A ,  sc. , ap.  jud. B.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamantul-pârât SA personal şi asistat de avocat I I şi pârâta-reclamantă SG  personal şi asistată de avocat BG lipsind autoritatea tutelară RS

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura este legal îndeplinită, acţiunea a fost timbrată cu suma de 160 lei taxă judiciară de timbru, anulată la dosar, cauza a fost amânată pentru ca părţile să depună adeverinţă cu veniturile pe care le realizează şi alte înscrisuri de care înţeleg să se folosească, după care:

Reclamantul-pârât prin apărător depune adeverinţă cu veniturile realizate şi un set de înscrisuri reprezentând diplome ale minorului. Alte cereri sau excepţii nu are de formulat, solicită judecarea cauzei,

Avocat B G depune adeverinţă cu veniturile realizate de pârâtă. Alte cereri nu mai are de formulat, solicită judecarea cauzei.

 Instanţa, în baza art.392 c.pr.c., constată că nu mai sunt  cereri de formulat şi nici  alte incidente de soluţionat, declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei şi acordă cuvântul pe fond.

Avocat II  pentru reclamantul-pârât solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi precizată, să se dispună desfacerea căsătoriei din culpă comună, în temeiul art.926 C.p.c., solicită ca hotărârea să nu se motiveze, autoritatea tutelară să fie exercitată de ambii părinţi, pârâta să-şi reia numele avut anterior căsătoriei, acela de C. De asemenea solicită  stabilirea locuinţei minorului, apreciind că este o cerere justificată şi întemeiată, întrucât aptitudinile şi activitatea extraşcolară pe care minorul le desfăşoară nu numai  ÎN RS, cât şi în B  se desfăşoară sub supravegherea reclamantului. Mai arată că pârâta nu îl încurajează pe minor la aceste activităţi, mai mult a absentat de la aceste cursuri în perioada cât a fost dus la bunicii materni în localitatea F unde pârâta îl vizita doar la sfârşit de săptămână. Solicită a se avea în vedere că reclamantul beneficiază de o locuinţă proprie şi poate beneficia de ajutor din partea bunicii paterne. În sprijinul celor precizate, învederează că reclamantul a fost ales vicepreşedinte la nivel de clasă şi preşedinte la nivel de şcoală, este coordonat la clasa de muzică ale cărui cursuri minorul le urmează şi există pericolul ca minorul să fie rupt de această activitate.  Precizează că reclamantul realizează veniturile necesare pentru a-i asigura minorul o situaţie stabilită, iar în subsidiar solicită ca legăturile personale cu minorul să se realizeze în modalitatea menţionată în întâmpinarea la cererea reconvenţională, cu compensarea cheltuielilor de judecată.

Avocat BG cu privire la divorţ, solicită desfacerea căsătoriei din vina ambelor părţi, autoritatea tutelară să fie exercitată în comun de ambii părinţi, pârâta să-şi reia numele avut anterior căsătoriei, acela de C. Solicită de asemenea admiterea cererii reconvenţionale şi să se stabilească locuinţa minorului la mama pârâtă. Învederează că pârâta-reclamantă nu a negat activitatea artistică a minorului şi nu s-a opus ca minorul să fie dus la cursuri, însă apreciază că mai importantă este educaţia minorului decât partea artistică, reclamantul-pârât nu a făcut nicio referire la partea educaţională.  În ceea ce priveşte solicitarea reclamantului-pârât de a se stabili locuinţa minorului la domiciliul său, arată că pârâta este cea care de la naştere şi până în prezent s-a ocupat de creşterea şi educarea minorului care este foarte ataşat de mamă. Cu privire la precizarea reclamantului-pârât că este apt să crească minorul, arată că acesta în prezent locuieşte cu o altă femeie, apreciind că un astfel de mediu nu este adecvat pentru minor. Pârâta-reclamantă este aptă ca şi până în prezent să aibă grijă de minor, acesta nu este un copil afectat, este crescut în bune condiţii, fiind ajutată şi de bunica maternă în creşterea şi educarea acestuia. Solicită obligarea reclamantului-pârât la plata unei pensii de întreţinere în raport de veniturile pe care acesta le realizează, cu cheltuieli de judecată.

Avocat II, solicită de asemenea stabilirea unei pensii de întreţinere în cuantum de ¼ din veniturile realizate de pârâta-reclamantă.

În replică,  cu privire la precizarea că reclamantul-pârât locuieşte în prezent cu o altă persoană, arată că nu s-au făcut probe pentru a se demonstra că există o relaţie extraconjugală. De asemenea precizează că  reclamantul se implică în activitatea şcolară a minorului.

Avocat BG cu privire la capătul de cerere privind legături personale cu minorul, învederează că  reclamantul-pârât este îndreptăţit să ţină legătură cu minorul.

Ambele părţi revin şi solicită ca desfacerea căsătoriei să aibă loc prin acord, fără a se reţine vreo culpă şi fără motivare.

 În baza art. 394 c.pr. civilă,instanţa constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, închiderile dezbaterile şi retine cauza spre soluţionare.

INSTANŢA

Asupra cauzei civile de faţă :

La data de 4.06.2014  a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei RS, sub nr. /2014, cererea de divorţ formulată de reclamantul SA, domiciliat în RS str. C , bl. sc. ap.  , jud. B  cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la SCA cu sediul în B str. O, bl.  , sc.  , ap. , jud. B , prin care, în contradictoriu cu pârâta SG, domiciliată în RS str. C., sc., ap., jud. B a solicitat : desfacerea căsătoriei încheiată la data de 26.09.1999 şi înregistrată sub nr. 1în registrul stării civile al municipiului RS at, din culpa exclusivă a pârâtei ;  exercitarea autorităţii părinteşti  faţă de minorul RI de ambii părinţi ; stabilirea locuinţei minorului la reclamant ; obligarea pârâtei la plata unei pensii de  întreţinere în favoarea minorului în fracţie de ¼ din  veniturile lunare realizate de aceasta ; pârâta să revină la numele purtat anterior căsătoriei, acela de Covlescu.

În motivarea cererii, reclamantul  a arătat că s-a căsătorit cu pârâta la data de 26.09.1999, relaţie din  care a rezultat un copil, RI că relaţia de familie a decurs bine la început însă, în timp, s-a deterioar datorită comportamentului pârâtei care provoca permanent certuri şi scandal, chiar şi în prezenta copilului, că avea un limbaj trivial, îi adresa injurii, luând decizia de  a părăsi locuinţa comună  întrucât a apreciat că este în interesul minorului să nu mai asiste la scenele de violenţă verbală.

Referitor la capetele de cerere privind pe minor, reclamantul a mai arătat că manifestările  nepotrivite ale pârâtei,  exprimate chiar în prezenţa minorului  ar putea avea repercursiuni grave asupra dezvoltării fizice şi psihice a  acestuia, pârâta nu reprezintă un model de comportament., apreciind că benefic pentru minor ar fi să se afle în îngrijirea sa, să aibă domiciliul în locuinţa sa, unde va fi ajutat în creşterea copilului de bunica paternă care l-a îngrijit şi cu alte ocazii şi că poate oferi copilului o viaţă bună, atât din punct de vedere financiar, cât şi emoţional, că este angajat cu contract de prestări servicii, lucrează cu copii, are în coordonare mai multe ansambluri de muzică, din rândul cărora face parte şi minorul Răzvan Ionuţ.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 373 lit. b  coroborat cu art. 379 , art. 397 , art. 400 , art. 402 coroborat cu art. 529 al. 2, art. 530 al. 3, art. 533 şi art. 383 C.civ.

În dovedirea cererii s-a solicitat  proba cu acte- fiind depuse în copie certificată pentru conformitate certificat de naştere şi de căsătorie, martori, interogatoriu şi orice al mijloc de probă a cărui utilitate ar reieşi din dezbateri.

Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a arătat că este  de acord cu desfacerea căsătoriei însă din culpă comună, de acord  ca exercitarea părinteşti faţă de minor să se facă în comun, de ambii părinţi şi să îşi reia numele avut anetrior căsătoriei, acela de Covlescu.  Cu caracter de reconvenţională, pârâta-reclamantă a solicitat să se stabilească locuinţa minorului  în domiciliul său cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere în funcţie de veniturile realizate.

În fapt, pârâta-reclamantă a arătat că în data de 26.09.1999 s-a căsătorit cu reclamantul, relaţie din care a rezultat minorul RI, că relaţiile de famile au decurs bine până în urmă cu aproximnativ 2 ani când reclamantul a intrat într-o relaţie cu o altă femeie, că venea acasă tot mai târziu că a început să consume alcool şi pe acest fond îi adresa cuvinte jignitoare, situaţia a fost aplanată, apoi din luna noiembrie 2013, în comportamentul reclamantului s-a produs aceeaşi schimbare ca şi în urmă cu 2 ani, pentru ca pe data de 12.05.2014,  pârâtul să o aştepte cu bagajele făcute spunându-i că părăseşte domiciliul comun, de la acel moment survenind separarea în fapt.

În ceea ce priveşte minorul, pârâta reclamantă a arătat că se află în îngrijirea sa, au o relaţie apropiată şi este în interesul acestuia să rămână  pe mai departe în locuinţa sa, că minorul are o relaţie frunoasă şi cu tatăl său, însă suportă greu separarea.

În dovedirea cererii s-a solicitat proba cu acte şi  martori.

Reclamantul a depus întâmpinare la cererea reconvenţională şi răspuns la întâmpinare, prin care a învederat că este de acord  cu modalitatea de desfacere a căsătoriei  propusă de reclamantă,  solicitând chiar nemotivarea hotărârii conf. art. 926 C.p.c. în măsura în care şi pârâta ar fi de acord, solicitând respingerea cererilor  referitoare la stabilirea locuinţei minorului în domiciliul pârâtei-reclamante  reiterând în esenţă, apărările  din acţiunea principală. În subsidiar, reclamantul a solicitat să se ia act că solicită modificarea acţiunii,  în măsura în care se va aprecia pe baza probatoriului administrat că interesul minorului este să rămână la mamă,  solicitând să i se încuviinţeze să aibă legături personale cu acesta  în domiciliul său, în a doua şi a patra săptămână din lună, de vinerea orele 18 până duminica orele 18,  prima săptămână din vacanţa de iarnă, a doua săptămână din vacanţa de primăvară, şi toată  luna august.

În drept cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 396 şi 209 C.p.c.

Pârâta reclamantă  a depus răspuns la îmntâmpinarea la cererea reconvenţională  prin care a arătat că este de acord ca reclamantul să poată avea legături personale cu minorul în modalitatea propusă şi că este de acord cu desfacerea  căsăstoriei din culpă comună şi fără motivare.

Cererile au fost timbrate conf. prev. art. 15 lit. a  şi art. 34 al. 3 din OUG nr. 80/2013.

În baza art. 25 comb cu art. 258 C.p.c . instanţa a încuviinţat şi admistratrat la dosar proba cu  înscrisuri, interogatoriu, răspunsurile fiind ataşate la dosar,  martori, ale căror depoziții au fost consemnate și atașate  cauzei, anchetă prihosocială, referatele fiind  întocmite şi depuse şi , conform prevederilor art. 264 C.civ. corob. Cu art. 226 C.p.c.  a fost audiat minorul.

Potrivit actelor de la dosar și susținerii reclamantei, părţile s-au căsătorit la data de 26.09.1999, iar din această relaţie, la data de 7.07.2003 s-a născut un copil, RI

Potrivit prevederilor art. 373 al. 1 lit. a C.civ., divorţul poate avea loc prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi, sau a unuia dintre soţi, acceptată de celălalt soţ.

În temeiul prevederilor art. 374 Cciv. conform cărora divorţul prin acordul soţilor poate fi pronunţat indiferent de durata căsătoriei şi indiferent dacă există sau nu copii minori rezultaţi din căsătorie şi  cele ale art. . 373 C.p.c., enunţat mai sus, instanţa  va lua  act că la termenul din data de pârâta a fost de acord cu acţiunea, că  reclamantul a solicitat desfacerea căsătoriei fără a se cerceta temeinicia motivelor şi fără a se reţine culpa, cerere la care pârâta a consimţit,  urmând să  dispună desfacerea căsătoriei  prin acord.

În temeiul art. 926 C.p.c. motivele care au condus la destrămarea relaţiilor de familie nu vor fi expuse deoarece ambele părţi au solicitat ca acest capăt de cerere să nu fie motivat.

În temeiul prevederilor art. 383 al. 3 C.civ, întrucât nu au intervenit alte înţelegeri între părţi, instanţa va încuviinţa ca pârâta reclamantă să revină la numele purtat anterior căsătoriei, acela de C.

În ceea ce priveşte minorul, instanţa va reţine  că după separarea părinţilor săi, survenită în primăvara acestui an, prin părăsirea locuinţei comune de către tată, acesta a rămas să locuiescă împreună cu mama sa,  din declaraţiile martorilor audiaţi, necombătute nici de reclamant,  rezultând  că aceasta este ajutată în supravegherea copilului,  în periodele în care se află la lucru, de  mama sa, care s-a mutat în locuinţa pârâtei, că minorul este bine îngrijit şi că păstrează legături cu tatăl său.

Contrar susţinerii pârâtului că pe perioada vacanţei de vară, cât copilul a fost dus la  locuinţa bunicilor materni în  F nu a avut posibilitatea să îl viziteze şi să îl vadă, martorii audiaţi au relatat că nu i s-a interzis să vadă copilul însă l-a  vizitat doar de două ori şi atunci era însoţit de o altă femeie.

Deşi pârâtul a încercat să  sugereze că minorul nu ar mai putea să-şi dezvolte talentul muzical şi nu ar putea performa în acest domeniu artistic- către care a fost călăuzit de tată şi a obţinut rezultate  meritorii –  întrucât mama s-ar opune acestor activităţi extraşcolare, martorii au relatat că pârâta susţine copilul,  în măsura în care şi acesta îşi doreşte  să  participe la lecţiile de flaut  şi la  acţiunile  organizate  de ansamblului folcloric, nefiind de acord ca acesta să fie forţat (martora MIR) şi că după reînceperea anului şcolar, copilul a reluat activitatea artistică (declaraţie  SR – mama reclamantului ) . Tot din declaraţiile martorilor audiaţi instanţa a reţinut şi că pe perioada verii ansamblul nu  a funcţionat, contrar susţinerii pârâtului că minorul ar fi fost împiedicat să participe la diferite activităţi culturale înrucât a fost ţinut de mamă numai la F. De altfel, chiar dacă ansamblul ar fi funcţionat pe perioada verii, reclamantul nu  a demonstrat cu nicio probă că a mers să ia copilul pentru a participa la anumite activităţi artistice şi mama s-ar fi opus.

Martorii au relatat că şi mama a însoţit copilul la lecţiile de flaut la B şi nu s-a opus ca tatăl – care este coordonatorul ansamblului folcloric – să coopteze copilul, în continuare, în acestă activitate, nefiind real că mama nu susţine copilul şi nu este prezentă la concursuri, ci numai tatăl, întrucât acesta prin prisma acrtivităţii sale,  însoţeşte copiii, mama nefiind  prezentă pentru că lucra şi nu din dezinteres.

Deşi reclamantul a susţinut că ar putea fi ajutat în creşterea copilului de mama sa, instanţa a reţinut că nici în perioada în care soţii erau  împreună bunica paternă nu  s-a implicat în creşterea minorului, deşi era în aceeaşi localitate cu tinerii, în prezent mai are în grijă un copil – conform propriei declaraţii – şi instanţa  şi-a format convingerea că nu  a existat şi nu există o apropiere afectivă deosebită între aceasta şi minor atâta timp cât, a declarat, că de la separarea soţilor nu a vizitat  copilul să vorbească cu el.

Faţă de cele expuse mai sus, coroborat cu poziţia exprimată de copil, instanţa apreciază că nu s-a făcut nicio dovadă din care să reiasă că mama ar împiedica minorul să performeze într-un domeniu artistic în care se pare că este talentat şi  că este în interesul acestuia să rămână alături de mamaă, în locuinţa în care a crescut şi unde se bucură de o bună supraveghere şi îngrijire din partea pârâtei, ajutată de bunica maternă, Pe de altă parte instanţa apreciază că  pentru echilibrul emoţional al copilului, care pare afectat de separarea părinţilor, este benefic să se păstreze cel puţin un element de stabilitate , pe care mediul de viaţă cunoscut, i-l poate oferi, în timp ce dacă ar locui cu tatăl, este incertă locaţia –acesta are închiriat un spaţiu – precum şi posibilitatea de supraveghere.

În ceea ce priveşte autoritatea părintească faţă de minor, în baza art. 397 C.civil, va dispune ca  aceasta să se exercite în comun,  de ambii  părinţi,  având în vedere pe de o parte, înţelegerea părţilor şi împrejurarea că nu s-au identificat niciun fel de impedimente  – nici dintre cele prev. în art. 507 C.civ. – şi nici de altă natură, care să impună o altfel de măsură, dar mai mult decât atât,  faptul că din toate probele administare a rezultat cu suficienţă  că ambii părinţi sunt extrem de implicaţi în a asigura copilului lor o bună educaţie,  identificând şi dezvoltându-i talentele şi susţinându-l să realizeze performanţe.

Potrivit prevederilor art. 499 C.civil, tatăl şi mama sunt obligaţi să dea întreţinere copilului lor minor, asigurând-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională. Potrivit art. 529 C.civ. întreţinerea se datorează potrivit cu nevoia celui care o cere şi mijloacele celui ce urmează a o plăti, starea de minoritate a lui Răzvan Ionuţ făcând pe deplin dovada stării de nevoie în care se află şi a imposibilităţii procurării  mijloacelor de existenţă, iar pe de altă parte faptul că tatăl dispune de mijloace materiale suficiente.

În conformitate cu prevederile art. 530 C civ, contribuţia mamei  faţă de minor, căruia i s-a stabilit locuinţa în domiciliul său, se va executa în natură,  prin asigurarea celor necesare traiului precum şi a cheltuielilor de educare şi învăţătură, tatăl urmând să contribuie în bani la întreţinerea copilului,  la nivelul a 25 % din veniturile lunare pe  care le realizează, începând cu data introducerii cererii – 4.06.2014 , până la majoratul copilului.

Potrivit prevederilor art. 401 C.civ. părintele cu care copilul nu locuieşte , are dreptul de  a păstra legături pesonale cu acesta. Instanţa apreciază că deopotrivă, este şi dreptul copilului să îşi cunoaşcă şi să dezvolte relaţii cu ambii părinţi, de altfel  pârâta reclamantă fiind de acord cu modalitatea de realizare a legăturilor personale propusă de reclamantul-pârât, recunoscând că între copil şi tată există o relaţie frumoasă, pe care, prin atitudinea adoptată, este evident nu  numai că nu intenţionează să o împiedice, ci  face dovada că o respectă  şi doreşte ca aceasta să continuee şi să se dezvolte.

Faţă de temeiurile de fapt şi de drept expuse, instanţa va încuviinţa ca reclamantul-pârât să  încuviinţeze ca minorul să poată fi luat în locuinţa tatălui reclamant –pârât , în a doua şi a patra săptămână din lună, de vinerea orele 18 până duminica orele 18,  prima săptămână din vacanţa de iarnă, a doua săptămână din vacanţa de primăvară şi toată  luna august.

În baza art. 453 al. 2 teza ultimă, C.p.c., compensează în totalitate cheltuielile de judecată.

În baza art. 448 C.p.c. hotărârea este executorie provizoriu de drept în ceea ce priveşte măsurile  vizând minorul

În baza prevederilor art. 930 al. 4 teza a II-a C.p.c. hotărârea este definitivă numai  în ceea ce priveşte divorţul, capetele acesorii putând fi atacate cu apel potrivit prevederilor art. 466 C.p.c.

Pentru aceste motive

În numele legii

Hotărăşte:

.

 Admite acţiunea civilă  de divorţ  modificată formulată de reclamantul SA  domiciliat în RS, str.C bl.  sc. , ap.  jud. B  şi cu domiciliul ales la SCA „AIA” cu sediul în B , str. O bl.  , sc.B, ap.10, jud.B şi pe pârâta  SG domiciliată în RS , str.  bl.  sc. , ap. , jud. Buzău.

Admite cererea reconvenţională.

Dispune desfacerea căsătoriei părţilor încheiată la data de 16.09.1999 şi înregistrată sub nr.170 în registrul stării civile al Primariei RS

Dispune ca pârâta reclamantă să revină la numele purtat anterior căsătoriei, acela de C..

Dispune ca autoritatea părintească faţă de minorul  RI  să se exercite în comun de ambii părinţi.

Stabileşte locuinţa minorului la mamă.

Dispune obligarea pârâtului să plătească  in favoarea minorului RI născut la data de 07.07.2003, cu titlul de întreţinere,25% din veniturile pe care le realizează, începând cu data introducerii acţiunii şi pănă la majoratul acestuia.

Încuviinţează ca reclamantul părăt să aibă legături personale  cu minorul prin luarea acestuia in locuinţa sa,in al doilea şi al patrulea  sfârşit de  săptămână  al fiecărei luni, de vineri ora 18 până duminică ora 18, prima săptămână din vacanţa de iarnă,a doua săptămână din vacanţa de primăvară, şi toată luna august.

Compensează in totalitate  cheltuielile de judecată..

Executorie  provizoriu de drept în ceea ce priveşte măsurile ce vizează minorul.

Definitivă numai in ceea ce priveşte  divorţul.

Cu apel in termen de 30 zile de la comunicare  pentru cererile  accesorii divorţului , cererea pentru exercitarea caii de atac urmând  să fie depusă la Judecatoria

Compensează cheltuielile de judecată.

Get real time updates directly on you device, subscribe now.