Parlamentarii doresc eliminarea orei de vară! Cum vom fi afectați?

0

   Propunerea legislativă privind renunţarea la trecerea la ora de vară, aparţinând deputatului PMP Marius Paşcan şi susţinută de alţi parlamentari PSD, PNL, USR şi UDMR, a fost depusă la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Iniţiatorul susţine că, potrivit Parlamentului European, această trecere la ora de vară are efecte negative asupra sănătăţii, relatează news.ro.

Potenţialele efecte negative inclusiv asupra sănătăţii populaţiei ale modificării bianuale ale ore au fost subliniate inclusiv la nivelul Parlamentului European, solicitându-se prin vot majoritar o rezoluţie la nivelul Consiliului European pentru revizuirea regimului actual al orei de vară”, precizează iniţiatorul în expunerea de motive.

Astfel, se solicită aborgarea Ordonanţei nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, care la art (1) precizează că: „În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00”.

 

La 8 februarie, 384 de deputaţi ai Parlamentului European, dintre cei 549 prezenţi, au votat „pentru” renunţarea la schimbarea orei de două ori pe an, astfel încât ora de iarnă va fi valabilă pentru tot cursul anului.   Rezoluţia a fost susţinută de 70 de deputaţi „cronofili”, după ce mai multe organizaţii, precum Asociaţia împotriva dublei ore de vară (ACHED), au denunţat schimbările de oră şi efectele lor nocive asupra sănătăţii, considerând „discutabile” economiile la energie realizate prin schimbarea orei.

Parlamentul European (PE) a cerut Comisiei Europene (CE) o evaluare „în profunzime” a avantajelor şi dezavantajelor schimbării orei în mod semestrial şi să prezinte „dacă este necesară” o revizuire a directivei care o organizează în cadrul Uniunii Europene (UE), relatează Reuters.

Eurodeputaţii consideră că ”numeroase studii ştiinţifice (despre acest subiect) nu au avut rezultate concludente, dar au arătat, în schimb, existenţa unor efecte negative asupra sănătăţii finţelor umane”.

Introdusă în anii ’70 de statele membre cu scopul de a face economie de energie după primul şoc petrolier, trecerea la orarul de vară, care adaugă o oră celei de iarnă, a făcut obiectul unei armonizări la nivelul UE începând din 1980.

Ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial, iar Germania şi Austro-Ungaria au fost primele ţări care au introdus acest sistem, începând cu 30 aprilie 1916, în scopul economisirii rezervelor de cărbune necesare producţiei de război.

Anunţul oficial în acest sens prevedea că ziua 1 mai 1916 începe la ora 11 a zilei de 10 aprilie, iar ziua de 30 septembrie se va sfârşi la o oră după miezul nopţii.

Susținătorii trecerii la ora de vară aduc ca argument faptul că, în această perioadă, se face o economie importantă de energie. Pe de altă parte, cei ce nu susțin această măsură consideră că, pe termen lung, această practică ar genera probleme medicale importante.

Studiile efectuate anterior indică, în perioada folosirii orei de vară, o creștere a numărului de accidente rutiere și a problemelor legate de somn, iar economia de energie adusă ca argument pentru păstrarea practicii de trecere la ora de vară nu este relevantă.

Pentru că deocamdată nu există o decizie privind renunțarea la trecerea la ora de vară, în acest an, românii vor face această trecere în ultima duminică a lunii martie, adică ziua de 25 martie va fi cea mai scurtă din an.

Get real time updates directly on you device, subscribe now.