Social-Juridic

Este dovedit! Augustin Lazar nu cunoaste nici drept, nici limba romana!

   Declaratia de presa a Procurorului General al Romaniei, nu doar ca a provocat indignare in randul judecatorilor, dar denota si o aparenta lipsa de cunoastere atat a limbii romane, cat si a stiintei dreptului. In acest ultim caz, intelegem sa afirmam astfel, intrucat nu putem presupune ca reprezentantul parchetului general a avut intentia sa informeze in mod gresit opinia publica.

  Pe langa faptul ca frazele sunt construite in mod haotic, procurorul general comite anumite erori gramaticale care sunt nepermise pentru un profesionist al dreptului. Sa le analizam:

Prima greseala gramaticala comisa de procuror este pleonasmul “din exterior, din afara sistemului”. Este mai mult decat evident faptul ca “din exterior” implica “din afara sistemului”. Chiar daca am presupune ca “din afara sistemului” ar putea fi o precizare, aceasta este incorect utilizata. Folosirea uneia din cele doua sintagme era suficienta raportat la continutul frazei.

A doua greseala se refera la folosirea unui adjdectiv pe post de substantiv “sa o dea unei iluzorii”.  Iluzoriu/e/i este, conform dictionarului limbii romane, un adjectiv, astfel incat el poate fi folosit in prezenta unui substantiv. 

“ILUZÓRIU, -IE, iluzorii, adj. Care nu poate fi realizat, care nu există în realitate; care amăgește, înșelător, amăgitor, himeric. – Din fr. illusoire, lat.illusorius.”

Cu toate acestea, cea mai grava eroare comisa este cea privind notiunile elementare de drept. In declaratia de presa Augustin Lazar face afirmatia precum ca: “Daca deschideti un tratat de criminalistica, nu veti vedea un capitol de infractiuni savarsite de magistrati.”

Aceasta afirmatie este cu mult mai grava, intrucat Augustin Lazar nu este doar un profesionist al dreptului, dar este si specializat in materia dreptului penal. Prin urmare, ar trebui sa cunoasca faptul ca aceasta  stiinta judiciara (criminalistica) se ocupa cu cercetarea mijloacelor și cu elaborarea metodelor pentru prevenirea infracțiunilor si pentru examinarea probelor judiciare în vederea descoperirii infracțiunilor săvârșite și a infractorilor.

Iata si definitia data de renumitul Prof. univ. dr. Emilian Stancu, profesor in cadrul Facultatii de Drept din Bucuresti:

“Criminalistica este o ştiinţă judiciară, cu caracter autonom şi unitar, care însumează un ansamblu de cunoştinţe despre metodele, mijloacele tehnice şi procedeele tactice, destinate descoperirii, cercetării faptelor antisociale, identificării persoanelor implicate în săvârşirea lor, precum şi prevenirea pregătirii şi desfăşurării unor asemenea fapte.”

Prin urmare, doar Codul penal ar putea cuprinde o sectiune dedicata exclusiv infractiunilor savarsite de magistrati, infractiuni care, bineinteles, pot fi analizate teoretic si practic intr-un tratat de drept penal si, nicidecum, de criminalistica.

Redam afirmatiile lui Augustin Lazar, care au facut obiectul prezentei analize:

“In unanimitate nu am agreat crearea acestei sectii specializate. Nu a mai auzit nimeni de asa ceva, de acum 20-30 de ani, cand era o sectie la procuratura generala nereformata, cum era atunci. Daca deschideti un tratat de criminalistica, nu veti vedea un capitol de infractiuni savarsite de magistrati.

Propunerea e gandita vadit de cineva din exterior, afara sistemului. Cineva vrea sa ia DNA-ului directia specializata, care face deja o munca ce da rezultate, si sa o dea unei iluzorii… sa faca un experiment. DNA ramane fara obiectul activitatii sale. Se va infiinta o directie contra magistratilor, care nu se stie ce va face… va ancheta in acelasi loc infractiuni de coruptie, rutiere si de alta natura”.