Insolvență – achitare parțială debit datorat

0

In cazul procedurii de insolventa, debitorii care se afla in stare de insolvabilitate incearca prin anumite metode sa evite intrarea in faliment.  Astfel, in momentul in care un creditor promoveaza o cerere de deschidere a procedurii insolventei, debitorul achita partial debitul datorat, cu scopul de a se situa sub pragul de 40.000 lei prevazut de art. 5 alin. 1 pct. 72 din Legea 85.2014.

Potrivit legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, una din conditiile de admisibilitate a cererii de deschidere a procedurii insolventei o constituie valoarea-prag de  40.000 lei.

”valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori, cât și pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea  nr. 31/1990….”

De precizat ca exclusiv pentru creantele salariale valoarea prag o constituie cuantumul a  ”6 salarii medii brute pe economie/salariat.”

Revenind, pentru a evita deschiderea insolventei debitorii achita, dupa promovarea cererii de catre creditor, o suma partiala astfel incat creanta sa scada sub pragul de 40.000 lei, sperand astfel ca cererea va fi respinsa ca inadmisibila.

Aceasta metoda uzitata de debitori a fost considerata de catre unele instante ca fiind un abuz de drept.

Plata partiala a sumei pe parcursul solutionarii procesului, o parte chiar dupa pronuntarea sentintei de catre prima instanta, pana la cuantumul situat “in mod convenabil” sub valoarea prag, reprezinta, pe de o parte, un abuz de drept cu intentia direct de a eluda incidenta unor norme legale care reglementeaza deschiderea procedurii de insolventa, iar pe de alta parte reprezinta in sine o dovada a starii de insolventa a debitoarei intimate, deoarece daca aceasta ar fi detinut sumele aferente debitului nu exista niciun impediment ca in locul unei plati partiale sa realizeze o plata integrala care sa stinga creanta fiscala invocata si implicit recunoscuta.

   Sanctionarea acestui abuz procedural se poate realiza prin mentinerea procedurii de insolventa impotriva debitoarei care nu a dovedit ca detine sumele de bani necesare achitarii creantei, iar pe de alta parte a achitat o parte din creanta doar cu scopul de a evita incidenta Legii nr. 85/2006.” (Decizia nr. 9392 din 13 noiembrie 2012 – Curtea de Apel Cluj)

 Alte instante au apreciat, ca o astfel de plata partiala, constituie o dovada in plus a faptului ca debitoarea nu detine fonduri suficiente pentru acoperirea creantelor. 

”Curtea mai reţine, contrar susţinerilor debitoarei, că plata parţială a sumei în cursul soluţionării cauzei reprezintă dovada că aceasta nu are în mod real  posibilitatea   de a achita  suma pretinsă prin cererea adresată judecătorului sindic.    

Prin  întâmpinarea depusă în apel debitoarea a arătat că buna sa credinţă rezultă din faptul că a recunoscut debitul şi a propus un grafic de achitare. Această susţinere face să confirme încă odată caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei, dar este insuficientă pentru a duce la răsturnarea prezumţiei de insolvenţă, astfel cum a susţinut debitoarea. 

Chiar dacă, urmare a celor două plăţi parţiale efectuate în cursul soluţionării cauzei,  suma rămasă de plată este  într-un cuantum inferior valorii prag impuse de pct. 72 al art. 5,   40.000 lei, Curtea reţine că aceasta nu este de natură să ducă, astfel cum susţine debitoarea la respingerea cererii creditoarei pentru că debitoarea nu a dovedit că are resurse financiare suficiente pentru achitarea întregii sume.” ( decizia civila nr. 725A/ 05.05.2015 – CURTEA DE APEL BUCUREŞTI)

 In concluzie, in situatia in care creanta nu este contestata de catre debitoare, unica sansa de salvare de la intrarea in insolventa o constituie achitarea integrala a debitului, astfel cum prevad in mod expres dispozitiile art.72 alin.5 din Legea nr.85/2014

”in cazul achitării, până la închiderea dezbaterilor, a creanţei creditorului care a solicitat deschiderea procedurii, judecătorul-sindic va respinge cererea ca rămasă fără obiect, cauţiunea depusă fiind restituită în mod corespunzător.”

Get real time updates directly on you device, subscribe now.