Social-Juridic

Consilier proprietate intelectuala

Ordonanţă nr. 66/2000

privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Profesia de consilier în proprietate industrială este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonomă, în condiţiile prezentei ordonanţe.
(2) Activitatea de consilier în proprietate industrială constă în acordarea de asistenţă de specialitate în domeniul proprietăţii industriale şi reprezentarea persoanelor fizice şi juridice române sau străine interesate în faţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, precum şi faţă de terţi în procedurile reglementate.
(3) Domeniul proprietăţii industriale are ca obiect brevetele de invenţie, desenele şi modelele industriale, mărcile de comerţ şi de serviciu, numele comerciale, indicaţiile de provenienţă, geografice sau denumirile de origine, topografiile de circuite integrate, precum şi combatarea concurenţei neloiale.
Art. 2. – Consilierul în proprietate industrială este persoana fizică atestată în condiţiile prezentei ordonanţe şi înscrisă în Registrul naţional al consilierilor în proprietate industrială.
Art. 3. – În scopul reprezentării şi ocrotirii la nivel naţional şi internaţional a intereselor consilierilor în proprietate industrială se înfiinţează Camera Naţională a Consilierilor în Proprietate Industrială din România, denumită în continuare Camera.
Art. 4. – Profesia de consilier în proprietate industrială poate fi practicată numai de persoana fizică înscrisă în Registrul naţional al consilierilor în proprietate industrială şi care este membră a Camerei.

CAPITOLUL II
Dobândirea calităţii de consilier în proprietate industrială

Art. 5. – Calitatea de consilier în proprietate industrială poate fi dobândită, în urma promovării unui examen susţinut în faţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în condiţiile specificate de prezenta ordonanţă, de către persoana care face dovada îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii:
a) este cetăţean român, cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al altui stat al Spaţiului Economic European;
b) are domiciliul, reşedinţa sau sediul profesional în România;
c) are deplină capacitate de exerciţiu;
d) are studii superioare tehnice, ştiinţifice sau juridice;
e) are o practică de cel puţin 3 ani în domeniul pregătirii profesionale de bază şi de cel puţin 3 ani în domeniul proprietăţii industriale. Cele două perioade pot fi suprapuse total sau parţial;
f) nu a fost condamnată definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală care o face nedemnă de a fi consilier în proprietate industrială.
Art. 6. – În cazul specialiştilor în domeniul proprietăţii industriale care au avut calitatea de salariat al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci o perioadă de cel puţin 5 ani, precum şi al cadrelor didactice care fac dovada că au predat disciplina proprietăţii industriale în facultăţi de drept acreditate sau autorizate cel puţin 5 ani înainte de dobândirea calităţii de consilier în proprietate industrială, nu este necesară susţinerea examenului pentru domeniul de proprietate industrială în care şi-au desfăşurat activitatea.
Art. 7. – (1) Examenul pentru atestarea în profesia de consilier în proprietate industrială se desfăşoară pentru următoarele obiecte ale dreptului de proprietate industrială:
a) brevete de invenţie;
b) mărci şi indicaţii geografice;
c) desene şi modele industriale;
d) topografii de circuite integrate.
(2) Condiţiile privind organizarea şi promovarea examenului de atestare sunt stabilite în instrucţiuni aprobate de directorul general al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, la propunerea preşedintelui Camerei.
Art. 8. – (1) Cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene sau al altui stat al Spaţiului Economic European poate exercita profesia de consilier în proprietate industrială în România dacă respectă condiţiile prevăzute de lege.
(2) Persoana prevăzută la alin. (1) care a dobândit calificarea de consilier în proprietate industrială în statul membru de origine sau de provenienţă poate solicita recunoaşterea diplomei, în vederea admiterii în profesia de consilier în proprietate industrială şi a practicării acesteia în România.
(3) Cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene sau al altui stat al Spaţiului Economic European va face dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 5 lit. d) şi e) cu documentele eliberate de autorităţile competente din statul de origine sau de provenienţă, recunoscute sau echivalate, potrivit legii.
(4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică şi cetăţenilor români care au obţinut calificarea într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un alt stat care face parte din Spaţiul Economic European.
(5) Prevederile prezentului articol se completează cu dispoziţiile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările ulterioare, precum şi cu dispoziţiile tratatelor la care România este parte.

CAPITOLUL III
Înscrierea în Registrul naţional al consilierilor în
proprietate industrială

Art. 9. – Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci este depozitarul Registrului naţional al consilierilor în proprietate industrială, care conţine:
a) lista consilierilor în proprietate industrială stabiliţi în România;
b) lista consilierilor în proprietate industrială care prestează temporar servicii de proprietate industrială în România.

Art. 10. – (1) În vederea dobândirii calităţii de consilier în proprietate industrială Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci organizează examenul de atestare care se susţine în faţa unei comisii a cărei componenţă nominală se stabileşte prin ordin al directorului general al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci.
(2) Comisia este formată din 3-7 membri pentru fiecare obiect al dreptului de proprietate industrială pentru care se organizează examenul.
(3) Componenţa Comisiei este următoarea:
a) preşedinte, ales dintre persoanele din structura de conducere a Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, cu atribuţii în domeniul protecţiei proprietăţii industriale;
b) membri, care sunt persoane cu pregătire tehnică şi/sau juridică şi au experienţă în domeniul proprietăţii industriale: specialişti cu vechime de minimum 5 ani în cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, cadre didactice din învăţământul superior care au predat dreptul proprietăţii industriale, precum şi un membru al Camerei, consilier în proprietate industrială, propus de preşedintele Camerei.
Art. 11. – Rezultatele examenului pot fi contestate în termen de 15 zile de la comunicare şi sunt reanalizate de o comisie constituită în acest scop, al cărei preşedinte este directorul general al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci sau împuternicitul acestuia.
Art. 12. – Deciziile comisiei prevăzute la art. 11, de admitere sau de respingere a contestaţiei, se comunică în scris candidatului în termen de 30 de zile de la înregistrarea contestaţiei la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.
Art. 13. – Înscrierea consilierilor atestaţi în Registrul naţional al consilierilor în proprietate industrială se face de drept, nominal, şi trebuie să fie însoţită de menţionarea profesiei de bază, conform diplomei de absolvire a unei instituţii de învăţământ superior, a domeniului de proprietate industrială în care au fost atestaţi, respectiv: invenţii, mărci şi indicaţii geografice, desene şi modele industriale, topografii de circuite integrate, precum şi a altor date relevante cu privire la activitatea consilierului.
Art. 14. – Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială listele cuprinzând consilierii în proprietate industrială înregistraţi în Registrul naţional al consilierilor în proprietate industrială şi care sunt membri ai Camerei, pe baza datelor comunicate de către aceasta.

CAPITOLUL IV
Drepturile şi îndatoririle consilierilor în proprietate industrială

Art. 15. – (1) Consilierul în proprietate industrială cu liberă practică, înscris în Registrul naţional al consilierilor în proprietate industrială şi care este membru al Camerei, are dreptul să asiste şi să reprezinte în faţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, precum şi faţă de terţi orice persoană fizică şi juridică română sau străină, în temeiul unei procuri de reprezentare însuşite în scris de ambele părţi.
(2) Consilierul în proprietate industrială, salariat specializat înscris în Registrul naţional al consilierilor în proprietate industrială şi care este membru al Camerei, are dreptul să asiste şi să reprezinte în faţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, precum şi faţă de terţi doar unitatea sau societatea comercială la care este salariat.
Art. 16. – Consilierul în proprietate industrială cu liberă practică îşi desfăşoară activitatea pe bază de contract şi are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.
Art. 17. – Consilierul în proprietate industrială este obligat să nu divulge datele şi informaţiile primite de la clientul său sau referitoare la acesta decât în limitele mandatului şi în condiţiile prevăzute de lege.
Art. 18. – Consilierul în proprietate industrială este obligat să acţioneze cu bună-credinţă şi probitate profesională şi numai în limitele mandatului.
Art. 19. – Consilierul în proprietate industrială, membru al Camerei, are dreptul la libera aderare la alte forme de asociere profesională compatibile cu profesia sa.

CAPITOLUL V
Exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială

Art. 20. – (1) Consilierii în proprietate industrială cu liberă practică îşi desfăşoară activitatea în cabinete individuale autorizate, cabinete individuale asociate pe bază de contract, societăţi civile profesionale persoane juridice sau în societăţi comerciale având ca unic obiect activităţile în domeniul proprietăţii industriale.
(2) Societatea civilă profesională se poate constitui din 2 sau mai mulţi consilieri în proprietate industrială, atestaţi. În societatea civilă profesională respectivă îşi pot exercita profesia consilieri în proprietate industrială, experţi sau alţi specialişti, colaboratori sau salariaţi. Societatea civilă profesională şi consilierii în proprietate industrială care profesează în cadrul acesteia nu pot acorda asistenţă persoanelor cu interese contrare.
(3) Consilierul în proprietate industrială îşi poate exercita profesia şi ca salariat specializat în domeniul protecţiei proprietăţii industriale în cadrul unei unităţi sau societăţi comerciale cu alt obiect de activitate decât proprietatea industrială.
Art. 21. – (1) Consilierii în proprietate industrială, salariaţi specializaţi în domeniul protecţiei proprietăţii industriale, îşi vor exercita profesia pentru unităţile sau societăţile comerciale la care sunt încadraţi şi nominalizaţi în statele de funcţii, în limitele de competenţă atribuite funcţiei respective.
(2) Consilierii în proprietate industrială prevăzuţi la alin. (1) pot desfăşura, pe bază de contract şi procură de reprezentare, activităţi specifice profesiei şi pentru alte persoane, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) să aibă aprobarea organelor de conducere ale unităţii la care îşi desfăşoară activitatea;
b) să respecte Codul deontologiei profesionale;
c) să facă dovada înregistrării fiscale legale pentru desfăşurarea activităţii.
Art. 22. – Consilierul în proprietate industrială nu poate asista sau reprezenta mandanţi cu interese contrare în aceeaşi speţă sau în speţe conexe şi nu poate acţiona împotriva unui mandant căruia i-a acordat consultanţă în legătură cu speţa respectivă.
Art. 23. – (1) Consilierul în proprietate industrială, membru al Camerei, nu-şi poate exercita profesia de consilier în proprietate industrială atât timp cât este salariat al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci.
(2) Dacă fostul salariat al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi-a desfăşurat activitatea în unul dintre următoarele domenii ale proprietăţii industriale: mărci, desene şi modele industriale, topografii de circuite integrate, atunci reprezentarea mandanţilor pentru cererile de obţinere a protecţiei în domeniile menţionate se face numai pentru cererile depuse la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, după ce salariatul şi-a încetat activitatea în cadrul instituţiei.
(3) Dacă fostul salariat al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi-a desfăşurat activitatea în domeniul brevetelor de invenţie, atunci prevederile alin. (2) se aplică în mod similar, dacă invenţiile care fac obiectul acestor cereri sunt în domeniul tehnic de bază în care fostul salariat şi-a desfăşurat activitatea.
Art. 24. – Consilierul în proprietate industrială, care îşi retrage serviciile în termen de 3 zile lucrătoare de la împuternicirea sa de către client prin procură, va informa clientul în legătură cu aceasta, va lua măsurile necesare care să permită clientului să evite să fie prejudiciat şi va informa Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi Camera despre aceasta.
Art. 25. – Exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială este incompatibilă cu:
a) ocupaţii care lezează demnitatea, bunele moravuri şi independenţa profesiei de consilier în proprietate industrială;
b) desfăşurarea de activităţi care generează concurenţă neloială;
c) exercitarea nemijlocită de acte de comerţ în domeniul proprietăţii industriale;
d) calitatea de salariat al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci.
Art. 26. – (1) Prin excepţie de la prevederile cap. II, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ai altor state care fac parte din Spaţiul Economic European, stabiliţi în unul dintre aceste state în scopul exercitării profesiei de consilier în proprietate industrială, pot desfăşura activităţi specifice acestei profesii pe teritoriul României în mod ocazional sau temporar, prin depunerea la Cameră a unei declaraţii.
(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) va cuprinde: numele şi prenumele persoanei, titlul profesional din statul de stabilire sau, în lipsa acestuia, titlul academic, titulatura şi adresa autorităţii competente din statul de stabilire, dacă profesia este supusă autorizării în acel stat, sediul din statul de stabilire, dacă este cazul, registrul în care este înregistrată în statul de stabilire, numărul de înregistrare sau alt mijloc de identificare echivalent conţinut în acel registru, locul desfăşurării activităţii în România, adresa de corespondenţă.
(3) La declaraţia prevăzută la alin. (1) solicitantul va depune şi următoarele documente:
a) dovada de cetăţenie;
b) documentul care atestă că posesorul este stabilit legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un alt stat care face parte din Spaţiul Economic European, în scopul exercitării activităţilor de consilier în proprietate industrială şi că la momentul depunerii declaraţiei nu îi este interzisă, fie şi temporar, exercitarea profesiei;
c) dovada de calificare profesională sau, dacă în statul membru de stabilire profesia de consilier în proprietate industrială nu este reglementată, dovada eliberată de autorităţile competente ale acestui stat, care atestă că posesorul a exercitat activităţile specifice profesiei cel puţin 2 ani în ultimii 10 ani.
(4) Persoanele prevăzute la alin. (1) se supun aceloraşi reguli de conduită profesională ca şi consilierii în proprietate industrială stabiliţi în România.

CAPITOLUL VI
Reprezentarea

Art. 27. – (1) Reprezentarea solicitanţilor, a titularilor de drepturi de proprietate industrială sau a persoanelor interesate în toate procedurile în faţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci de către consilierul în proprietate industrială se face pe baza unei procuri cu caracter general sau a unei procuri pentru fiecare solicitare.
(2) În cazul procurii generale se va depune la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci un exemplar al acesteia, cu condiţia ca mandatarul să indice în fiecare cerere procura în baza căreia acţionează.
(3) În procedurile în faţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci consilierul în proprietate industrială nu poate reprezenta un client decât pentru domeniul de proprietate industrială în care a fost atestat.
(4) În cazul reprezentării, retragerea, abandonarea cererilor de solicitare a protecţiei sau transmiterea drepturilor se poate efectua numai pe baza unei procuri care să conţină menţiuni exprese cu privire la aceste acte.
Art. 28. – (1) Pentru soluţionarea contestaţiilor şi, după caz, a cererilor de revocare solicitantul sau titularul poate fi reprezentat şi de un avocat sau consilier juridic.
(2) Reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti a solicitanţilor, a titularilor sau a persoanelor interesate de către consilierii în proprietate industrială este condiţionată de calitatea acestora de avocat sau de consilier juridic.

CAPITOLUL VII
Suspendarea şi încetarea exercitării profesiei de consilier
în proprietate industrială

Art. 29. – Dreptul la exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială se suspendă:
a) în caz de incompatibilitate;
b) în cazul neîndeplinirii obligaţiei de plată a cotizaţiei faţă de Cameră timp de un an calendaristic;
c) pe perioada interdicţiei exercitării dreptului de a profesa, dispusă prin sancţiune disciplinară menţinută prin efectul unei hotărâri judecătoreşti.
Art. 30. – Dreptul la exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială încetează:
a) prin renunţarea scrisă la exercitarea profesiei, depusă la Cameră;
b) în cazul pierderii sau renunţării la cetăţenia română;
c) în cazul în care nu mai are domiciliul, reşedinţa sau sediul profesional în România;
d) când nu mai este îndeplinită condiţia de la art. 5 lit. a);
e) dacă împotriva consilierului în proprietate industrială s-a luat măsura interdicţiei definitive a dreptului de a profesa;
f) în cazul în care nu mai are capacitate de exerciţiu;
g) în cazul în care consilierul în proprietate industrială a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi consilier în proprietate industrială;
h) prin deces.

CAPITOLUL VIII
Răspunderea disciplinară

Art. 31. – Sancţiunile disciplinare care se aplică consilierilor în proprietate industrială sunt:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) interdicţia exercitării dreptului de a profesa pe o perioadă de 3-12 luni;
d) interdicţia definitivă a exercitării dreptului de a profesa.
Art. 32. – Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 31 lit. a)-d) se aplică de comisia de disciplină care funcţionează în cadrul Camerei. Procedura soluţionării sesizărilor cu privire la încălcări ale Codului deontologiei profesionale şi ale obligaţiilor profesionale este prevăzută în Statutul Camerei.
Art. 33. – (1) Comisia de disciplină a Camerei este alcătuită din 7 membri, consilieri în proprietate industrială cu minimum 5 ani vechime, dintre care se aleg un preşedinte şi un secretar.
(2) Niciunul dintre membrii comisiei de disciplină nu poate fi membru al consiliului de conducere al Camerei.
(3) Hotărârile comisiei de disciplină se iau cu votul majorităţii membrilor acesteia.
Art. 34. – (1) Împotriva hotărârii comisiei de disciplină a Camerei prin care s-a aplicat o sancţiune prevăzută la art. 31 lit. c) şi d) se poate formula contestaţie la instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.
(2) Competenţa de judecată aparţine instanţei de contencios administrativ. Procedura prealabilă nu este obligatorie.
(3) Hotărârile comisiei de disciplină a Camerei împotriva cărora nu s-au formulat contestaţiile respective în termenul prevăzut la alin. (1) se vor comunica Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci imediat după scurgerea acestor termene.
(4) Hotărârile instanţelor judecătoreşti, definitive şi irevocabile, prin care s-au aplicat sancţiuni membrilor Camerei se comunică Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, pentru a fi menţionate în Registrul naţional al consilierilor în proprietate industrială şi publicate în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială.

CAPITOLUL IX
Organizarea şi funcţionarea Camerei

Art. 35. – (1) Camera este o organizaţie profesională, neguvernamentală, care îşi desfăşoară activitatea prin autofinanţare şi fără scop lucrativ, cu personalitate juridică, ai cărei membri sunt consilieri în proprietate industrială, persoane fizice.
(2) Camera are sediul în municipiul Bucureşti.
(3) Activitatea Camerei este finanţată din taxele de înscriere, cotizaţiile anuale ale membrilor, fonduri rezultate din organizarea de simpozioane, conferinţe, activităţi editoriale specifice, precum şi din donaţii, sponsorizări sau din alte surse.
Art. 36. – Consilierul în proprietate industrială are dreptul să devină, la cererea sa, membru al Camerei.
Art. 37. – Camera are următoarele atribuţii:
a) asigură exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, în condiţiile respectării deontologiei;
b) gestionează şi transmite lunar Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci evidenţa membrilor săi, cu menţionarea, după caz, a societăţii comerciale sau a unităţii la care aceştia îşi desfăşoară activitatea;
c) asigură apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi;
d) contribuie la perfecţionarea pregătirii profesionale a membrilor săi în domeniul proprietăţii industriale;
e) asigură respectarea Codului deontologiei profesionale de către membrii săi;
f) colaborează pe linie naţională şi internaţională cu organisme de profil.
Art. 38. – (1) Organele de conducere ale Camerei sunt:
a) conferinţa;
b) consiliul de conducere;
c) preşedintele Camerei.
(2) Persoanele alese în consiliul de conducere şi preşedintele Camerei sunt reelegibile, fără a putea exercita mai mult de două mandate consecutive, iar durata mandatului este de 2 ani.
Art. 39. – (1) Conferinţa este formată din totalitatea membrilor Camerei şi are următoarele atribuţii:
a) adoptă şi modifică Statutul Camerei şi Codul deontologiei profesionale;
b) adoptă organizarea aparatului administrativ al Camerei;
c) alege şi revocă preşedintele şi vicepreşedintele Camerei;
d) alege şi revocă membrii consiliului de conducere al Camerei;
e) alege membrii comisiilor de specialitate şi ai comisiei de disciplină din cadrul Camerei;
f) adoptă şi modifică regulamentul de funcţionare a Camerei;
g) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi bilanţul Camerei.
(2) Conferinţa este legal constituită la prima convocare în prezenţa majorităţii absolute a membrilor Camerei, iar hotărârile se adoptă cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi.
(3) Dacă la prima convocare condiţia de prezenţă nu este îndeplinită, următoarea conferinţă este legal constituită în prezenţa unei treimi din numărul membrilor Camerei şi poate adopta hotărâri.
Art. 40. – Activitatea curentă a Camerei este condusă de consiliul de conducere, care este format din 7-11 membri şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor săi.
Art. 41. – Modul de convocare, organizare şi desfăşurare a reuniunilor, competenţa forurilor de conducere, modul de organizare şi funcţionare a comisiilor de specialitate şi a comisiei de disciplină ale Camerei, drepturile şi obligaţiile membrilor Camerei vor fi stabilite în Statutul Camerei.
Art. 42. – Preşedintele Camerei are următoarele atribuţii:
a) reprezintă Camera în relaţiile cu persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
b) încheie convenţii şi contracte în numele Camerei, aprobate de consiliul de conducere;
c) este preşedintele consiliului de conducere;
d) convoacă şi conduce şedinţele consiliului de conducere;
e) ordonanţează cheltuielile Camerei;
f) alte atribuţii stabilite de conferinţă.
Art. 43. – În cazul în care preşedintele este în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile, vicepreşedintele preia atribuţiile sale pe această perioadă.

CAPITOLUL X
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 44. – Persoanele fizice care au dobândit calitatea de consilier în proprietate industrială anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe vor fi înscrise de drept în Registrul naţional al consilierilor în proprietate industrială.
Art. 45. – La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe punctele (4)-(12) din Regula 5 – Reprezentarea prin mandatar autorizat – din Hotărârea Guvernului nr. 152/1992 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 aprilie 1992, precum şi orice dispoziţii contrare se abrogă.
Art. 46. – În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe Camera va elabora Codul deontologiei profesionale şi va solicita autorităţii în drept includerea în Clasificarea activităţilor din economia naţională a activităţii de protecţie a proprietăţii industriale.
Art. 47. – Prezenta ordonanţă intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 48. – Până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci va elabora instrucţiuni privind aplicarea acesteia, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.