Legea Deltei Dunarii

Legea Deltei Dunarii

 

Parlamentul României

Lege nr. 82/1993

privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. – Se constituie Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, denumită în cele ce urmează rezervaţie, zonă de importanţă ecologică naţională şi internaţională, care cuprinde următoarele unităţi fizico-geografice: Delta Dunării, sărăturile Murighiol-Plopu, complexul lagunar Razim-Sinoe, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabilă, litoralul Mării Negre de la Braţul Chilia până la Capul Midia, apele maritime interioare şi marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv.
Abrogat prin punctul 1. din Lege nr. 136/2011 începând cu 27.08.2011.
Art. 2. Abrogat prin punctul 2. din Lege nr. 136/2011 începând cu 27.08.2011.
Art. 21. – Se instituie asupra rezervaţiei regimul de arie naturală protejată conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, şi se încadrează în următoarele categorii de management: rezervaţie a biosferei, zonă umedă de importanţă internaţională, sit al patrimoniului natural şi universal şi sit al reţelei Natura 2000.
Art. 22. – Coordonatele geografice ale limitelor extreme ale rezervaţiei sunt următoarele:
– 28° 10′ 50″ Est, (Cotul Pisicii);
– 29° 42′ 45″ Est, (Sulina);
– 45° 27′ Nord, (braţul Chilia, km 43);
– 44° 20′ 40″ Nord, (capul Midia).
Harta şi descrierea limitelor rezervaţiei sunt cele prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, cu modificările ulterioare, iar orice modificare a acestora se face în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011.
Art. 3. – Pentru asigurarea protecţiei şi conservării unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populaţiilor locale şi în limitele potenţialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, se delimitează următoarele zone cu regim diferenţiat de protecţie ecologică:
a) zone strict protejate, având regimul de conservare al rezervaţiilor ştiinţifice;
b) zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activităţi limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu planurile de management aprobate;
c) zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiţionale sau tehnologii noi, ecologic admise;
d) zone de reconstrucţie ecologică, în care se realizează numai măsuri de refacere a mediului deteriorat, devenind ulterior zone de dezvoltare durabilă sau zone strict protejate.
Delimitarea zonării funcţionale stabilite conform alin. 1 se face prin planul de management al rezervaţiei, în condiţiile legii.
Art. 4. – Managementul rezervaţiei se realizează de Administraţia Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», denumită în continuare Administraţia Rezervaţiei, instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat, aflată în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
Administraţia Rezervaţiei are sediul în municipiul Tulcea.
Conducerea Administraţiei Rezervaţiei este realizată de către guvernator, cu rang de subsecretar de stat, ale cărui atribuţii se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare al Administraţiei Rezervaţiei.
Guvernatorul este numit şi revocat din funcţie, în condiţiile legii, prin decizie a primului-ministru, la propunerea conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
Guvernatorul conduce întreaga activitate a Administraţiei Rezervaţiei şi are calitatea de ordonator terţiar de credite.
Guvernatorul numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul Administraţiei Rezervaţiei.
Guvernatorul, în exercitarea atribuţiilor sale, emite decizii.
Guvernatorul reprezintă Administraţia Rezervaţiei în relaţiile cu terţii, precum şi în justiţie.
Pe lângă guvernator funcţionează Colegiul executiv, format din şefi ai compartimentelor din cadrul Administraţiei Rezervaţiei.
Membrii Colegiului executiv sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin decizie a guvernatorului.
Colegiul executiv este condus de guvernator.
Colegiul executiv are rolul de a pune în aplicare deciziile guvernatorului.
Art. 41. – Pe lângă Administraţia Rezervaţiei se înfiinţează Consiliul consultativ de administrare, alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice, organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri sau au interese în perimetrul rezervaţiei şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi dezvoltare durabilă a zonei, cu rol consultativ în procesul de adoptare a deciziilor care pot afecta interesele reprezentanţilor săi, precum şi în procesul de elaborare şi adoptare a planului de management al rezervaţiei.
Componenţa şi atribuţiile Consiliului consultativ de administrare se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, la propunerea Administraţiei Rezervaţiei.
Consiliul consultativ de administrare se întruneşte cel puţin o dată pe an, la iniţiativa Administraţiei Rezervaţiei.
Membrii Consiliului consultativ de administrare nu sunt retribuiţi pentru activitatea desfăşurată în cadrul acestuia.
Art. 42. – Activitatea Administraţiei Rezervaţiei este îndrumată şi supravegheată de către Consiliul ştiinţific al rezervaţiei.
Componenţa nominală a Consiliului ştiinţific este propusă de Administraţia Rezervaţiei, cu avizul Academiei Române, şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
Consiliul ştiinţific este format din oameni de ştiinţă şi specialişti cu experienţă în problemele complexe atât ale Deltei Dunării – ecologie, economie, sociologie, cultură şi altele asemenea – cât şi ale zonelor umede şi ale ariilor naturale protejate.
Consiliul ştiinţific avizează planul de management al rezervaţiei, evaluează modul în care sunt aplicate măsurile prevăzute în acesta şi prezintă, anual sau ori de câte ori este necesar, autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi schimbărilor climatice rapoarte cuprinzând constatări, propuneri şi recomandări.
Consiliul ştiinţific se organizează şi funcţionează pe baza unui regulament propriu, aprobat prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
Guvernatorul rezervaţiei participă la întrunirile Consiliului consultativ de administrare şi la şedinţele Consiliului ştiinţific.
Art. 43. – Desfăşurarea tuturor activităţilor din rezervaţie este reglementată prin planul de management al rezervaţiei şi prin regulamentul rezervaţiei. Managementul rezervaţiei are ca scop asigurarea statutului de conservare favorabilă a habitatelor şi a populaţiilor speciilor de pe teritoriul acesteia.
Planul de management al rezervaţiei se elaborează de către Administraţia Rezervaţiei, cu implicarea Consiliului consultativ de administrare, cu avizul Consiliului ştiinţific, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
Elaborarea planului de management al rezervaţiei are la bază protecţia şi conservarea zonelor de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice, precum şi obiectivele de conservare stabilite în funcţie de speciile/habitatele prioritare din rezervaţie. Obiectivele de conservare sunt reprezentate de valorile de referinţă favorabile pentru speciile/habitatele prioritare din rezervaţie.
Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de utilizare a resurselor naturale din rezervaţie şi din vecinătatea acesteia vor fi armonizate cu prevederile planului de management al rezervaţiei. Prevederile planului de management al rezervaţiei sunt prioritare faţă de prevederile altor planuri de dezvoltare.
Regulamentul rezervaţiei se elaborează de către Administraţia Rezervaţiei şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
La întocmirea regulamentului rezervaţiei se vor avea în vedere alinierea la cerinţele internaţionale în problema protecţiei şi reconstrucţiei mediului, precum şi la convenţiile internaţionale la care România este parte privind conservarea biodiversităţii, protecţia mediului, exploatarea căilor navigabile ale Dunării şi a sectorului maritim aferent rezervaţiei.
Respectarea planului de management al rezervaţiei şi a regulamentului rezervaţiei sunt obligatorii pentru Administraţia Rezervaţiei, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau administrează terenuri ori alte bunuri şi/sau desfăşoară activităţi în perimetrul rezervaţiei.
Având în vedere prezenţa aşezărilor umane în perimetrul rezervaţiei, planul de management şi regulamentul rezervaţiei se elaborează şi se implementează în aşa fel încât rezervaţia să constituie un model de dezvoltare a comunităţilor umane în armonie cu mediul natural.
Art. 44. – Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei Rezervaţiei, structura organizatorică şi numărul maxim de posturi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
Art. 45. – În exercitarea atribuţiilor de serviciu, personalul Administraţiei Rezervaţiei poartă uniformă cu însemnele instituţiei. Modelul şi însemnele uniformei sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
Art. 5. Abrogat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 112/2000 începând cu 27.07.2001.
Art. 6. – Administraţia Rezervaţiei are următoarele atribuţii principale:
a) administrează patrimoniul natural potrivit prevederilor legale privind regimul juridic al proprietăţii publice, evaluează starea ecologică a patrimoniului natural al rezervaţiei şi iniţiază programele de cercetare ştiinţifică în rezervaţie, pe baza planului de management, asigură măsurile necesare conservării şi protecţiei genofondului şi biodiversităţii;
a1) administrează resursa piscicolă din domeniul public al statului, în conformitate cu prevederile planului de management şi ale regulamentului rezervaţiei;
b) elaborează şi implementează programele de reconstrucţie ecologică a ecosistemelor din rezervaţie;
c) identifică, delimitează şi propune autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor modificarea zonelor funcţionale ale rezervaţiei;
d) stabileşte nivelul de valorificare al resurselor naturale în acord cu potenţialul lor de regenerare şi cu capacitatea de suport a ecosistemelor;
e) îndeplineşte funcţia de autoritate de mediu, în condiţiile legii, pe teritoriul rezervaţiei;
f) exercită controlul asupra îndeplinirii cerinţelor privind măsurile de protecţie a mediului;
g) sprijină şi protejează activităţile economice tradiţionale ale populaţiei locale;
h) îndeplineşte rolul de autoritate competentă pentru derularea procedurii privind evaluarea de mediu pentru planurile şi programele de pe teritoriul rezervaţiei;

i) stabileşte, împreună cu titularii drepturilor de administrare, condiţiile de desfăşurare a activităţilor de valorificare a resurselor naturale regenerabile;
j) promovează activităţi de cercetare şi cooperare ştiinţifică internaţională;
k) organizează acţiunile de informare şi educaţie ecologică;
k1) verifică îndeplinirea măsurilor de conservare pentru asigurarea statutului de conservare favorabilă, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
l) conlucrează cu Administraţia Naţională «Apele Române» în vederea gospodăririi apelor şi efectuării lucrărilor hidrotehnice necesare pentru implementarea cerinţelor directivelor europene;
m) cooperează cu comisiile interministeriale şi cu comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă;
m1) colaborează cu autorităţile competente în domeniu pentru păstrarea echilibrului peisagistic prin conservarea şi promovarea elementelor tradiţionale de arhitectură, a materialelor de construcţie şi a finisajelor exterioare;
n) colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru protejarea intereselor localnicilor, precum şi pentru creşterea calităţii vieţii şi a standardului de civilizaţie ale acestora;
o) stabileşte regulile de acces şi de circulaţie în perimetrul rezervaţiei, atât pentru mijloacele de transport navale, pe canale şi lacuri, cu excepţia braţelor Dunării, cât şi pentru mijloacele de transport rutiere, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Navele şi ambarcaţiunile motorizate vor fi prevăzute obligatoriu cu sisteme de monitorizare stabilite de Administraţia Rezervaţiei. Circulaţia navelor şi ambarcaţiunilor, precum şi a autovehiculelor este interzisă în zonele strict protejate, conform prevederilor art. 3 alin. 1, sau în afara traseelor stabilite de Administraţia Rezervaţiei, cu excepţia celor utilizate în activităţi de control sau ştiinţifice;
p) exercită activitatea de control cu privire la respectarea normelor de protecţie a mediului în porturi, la instalaţiile portuare din perimetrul rezervaţiei.
q) organizează acţiuni de voluntariat pe teritoriul rezervaţiei;
r) elaborează şi implementează programe şi proiecte de cooperare în context transfrontalier, regional şi internaţional;
s) emite puncte de vedere referitoare la propunerile de reglementare sau de acte normative care au legătură cu domeniul de activitate al Administraţiei Rezervaţiei;
ş) propune autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor finanţarea unor studii pentru fundamentarea ştiinţifică a managementului.
Art. 7. – Finanţarea cheltuielilor Administraţiei Rezervaţiei se asigură din alocaţii de la bugetul de stat, prin autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi schimbărilor climatice, şi din venituri proprii.
Se aprobă înfiinţarea pe lângă Administraţia Rezervaţiei a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, utilizată pentru protejarea bunurilor patrimoniului natural al rezervaţiei şi pentru administrarea bunurilor patrimoniului acesteia.
Activitatea prevăzută la alin. 11 se încadrează la capitolul bugetar la care este încadrată instituţia publică care o organizează.
Veniturile proprii din care se finanţează activitatea prevăzută la alin. 11 provin din tarifele instituite potrivit prevederilor alin. 5.
Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru activitatea prevăzută la alin. 11 se aprobă odată cu bugetul Administraţiei Rezervaţiei, potrivit legii.
Administraţia Rezervaţiei, în limitele bugetului aprobat pentru fiecare exerciţiu financiar, poate achiziţiona, amenaja sau construi spaţiile şi utilităţile necesare desfăşurării activităţii şi atribuţiilor, cu respectarea prevederilor legale.
Consiliile locale şi consiliile judeţene sprijină Administraţia Rezervaţiei pentru asigurarea, în condiţiile legii, de terenuri, spaţii şi utilităţi necesare pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime.
Administraţia Rezervaţiei poate beneficia de granturi, vărsăminte, donaţii şi asistenţă financiară din partea unor organizaţii şi organisme interne şi internaţionale.
Pentru completarea resurselor financiare necesare pentru buna administrare a rezervaţiei, potrivit planului de management, Administraţia Rezervaţiei poate institui un sistem de tarife, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi schimbărilor climatice, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, ordin prin care se aprobă atât nomenclatorul, cât şi modul de stabilire a cuantumului acestor tarife.
Tarifele se plătesc de persoanele fizice şi juridice care beneficiază de serviciile specifice desfăşurate în perimetrul rezervaţiei, în conformitate cu regulamentul de organizare al Administraţiei Rezervaţiei.
Art. 8. – Dreptul populaţiei locale din teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” de a păstra obiceiurile specifice locale şi activităţile economice tradiţionale este garantat.
Administraţia Rezervaţiei face propuneri către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor pentru acordarea de compensaţii, potrivit legii, în cazul restrângerii sau încetării unor activităţi economice tradiţionale impuse de măsuri restrictive de management.
Art. 9. – În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va aproba delimitarea zonelor funcţionale stabilite conform art. 3.
Art. 10. – Suprafeţele terestre şi acvatice, inclusiv terenurile aflate permanent sub apă, existente în perimetrul rezervaţiei, delimitat potrivit prevederilor art. 22 alin. 1, împreună cu resursele naturale pe care le generează, constituie patrimoniu natural, domeniu public de interes naţional şi sunt în administrarea Administraţiei Rezervaţiei.
Sunt exceptate de la prevederile alin. 1:
a) terenurile din perimetrul rezervaţiei care, potrivit legii, sunt proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice;
b) terenurile din perimetrul rezervaţiei care, potrivit legii, sunt proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale;
c) terenurile din perimetrul rezervaţiei ocupate de amenajările agricole şi piscicole prevăzute în anexa nr. 2, care constituie domeniu public de interes judeţean şi sunt în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea;
d) terenurile proprietate publică a statului aflate în administrarea altor autorităţi sau instituţii publice centrale sau locale, împreună cu resursele naturale pe care le generează;
e) resursele naturale aflate în administrarea altor autorităţi publice centrale, potrivit legii.
Persoanele fizice sau juridice care desfăşoară activităţi în perimetrul rezervaţiei sunt obligate să folosească numai mijloace ecologice admise, atât tradiţionale, cât şi noi, în condiţiile de reglementare şi de autorizare stabilite de Administraţia Rezervaţiei, iar în ceea ce priveşte practicarea agriculturii ecologice, în condiţiile stabilite de către autoritatea publică centrală pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor.
Terenurile din domeniul public de interes judeţean şi/sau local utilizate ca amenajări agricole sau piscicole şi care, datorită degradării sau altor cauze, nu mai pot fi exploatate în scopul pentru care au fost amenajate iniţial vor fi supuse lucrărilor de reconstrucţie ecologică aprobate prin planul de management al rezervaţiei.
Pe întreg teritoriul rezervaţiei, schimbarea destinaţiei terenurilor utilizate ca amenajări agricole sau piscicole este interzisă, cu excepţia celor incluse în planul de renaturare.
Lucrările de reconstrucţie ecologică de pe teritoriul rezervaţiei, aprobate de Administraţia Rezervaţiei, cu avizul Consiliului ştiinţific şi al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, se declară de interes naţional.
Pentru lucrările prevăzute la alin. 4, terenurile de pe teritoriul rezervaţiei, proprietate privată a persoanelor fizice sau persoanelor juridice, precum şi cele aflate în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale, utilizate ca amenajări agricole sau piscicole ori cu alte destinaţii, se declară de utilitate publică, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, şi se expropriază în condiţiile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată.
Pentru lucrările prevăzute la alin. (4), terenurile de pe teritoriul rezervaţiei ce aparţin domeniului public de interes judeţean şi/sau local, utilizate ca amenajări agricole sau piscicole ori cu alte destinaţii, pot fi trecute în domeniul public al statului în condiţiile prevăzute de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
Statutul de «zonă de reconstrucţie ecologică» se menţine pe toată perioada stabilită prin programul de reconstrucţie ecologică aprobat.
După încheierea programelor de reconstrucţie ecologică, zonele vor fi preluate de administratorii acestora şi vor fi utilizate conform prevederilor acestor programe.
Valorificarea resurselor naturale regenerabile, terestre şi acvatice, din zonele valorificabile din punct de vedere economic ale domeniului public de interes naţional se va realiza prin încredinţare directă persoanelor fizice autorizate sau asociaţiilor acestora al căror domiciliu stabil ori sediu se află pe teritoriul rezervaţiei sau în localităţile limitrofe, în condiţiile stabilite de Administraţia Rezervaţiei.
Populaţia locală, constituită din persoanele fizice autorizate sau asociaţii ale acestora al căror domiciliu ori sediu se află pe teritoriul rezervaţiei, are drept de exclusivitate la valorificarea resurselor naturale regenerabile prin activităţi economice tradiţionale – păşunat, cultivarea terenurilor ieşite temporar de sub ape, albinărit, recoltarea florei şi a faunei naturale terestre şi acvatice -, cu excepţia situaţiilor în care valorificarea acestora a fost concesionată, pe baza permisului de practicare a activităţilor respective, eliberat de Administraţia Rezervaţiei.
Terenurile din perimetrul rezervaţiei, domeniu public de interes naţional, aflat în administrarea Administraţiei Rezervaţiei, pe care sunt amplasate active deţinute de persoane fizice şi juridice pot fi închiriate de Administraţia Rezervaţiei, prin licitaţie publică, în condiţiile legii. Persoanele fizice şi juridice deţinătoare ale activelor au drept de preemţiune la închirierea acestora.
Valorificarea resurselor naturale din domeniul public de interes naţional prin activităţi economice tradiţionale – păşunat, cultivarea terenurilor ieşite temporar de sub ape, albinărit, recoltarea florei şi a faunei naturale terestre şi acvatice -, practicarea serviciilor de turism şi agrement, a pescuitului recreativ-sportiv, realizarea de servicii de transport pe canalele navigabile, cu excepţia Dunării şi a braţelor sale, desfăşurate pe teritoriul rezervaţiei, precum şi desfăşurarea unor lucrări pentru întreţinerea digurilor şi a canalelor existente se efectuează pe baza actelor de reglementare a activităţilor respective, eliberate de Administraţia Rezervaţiei, stabilite prin regulamentul rezervaţiei.
Pe teritoriul rezervaţiei, folosirea îngrăşămintelor chimice şi a produselor de protecţie a plantelor în activităţi de agricultură, silvicultură şi piscicultură este interzisă.
Accesul persoanelor fizice în perimetrul rezervaţiei în scop turistic şi recreativ-sportiv, cu excepţia localnicilor, se face după achitarea tarifelor stabilite, în baza permisului emis de Administraţia Rezervaţiei. Tariful pentru emiterea permisului privind accesul în rezervaţie va include şi contribuţia vizitatorilor la cheltuielile pe care Administraţia Rezervaţiei le face pentru activitatea de salubrizare a domeniului public de interes naţional.
Procedura de emitere a permiselor privind accesul în rezervaţie şi activităţile desfăşurate pe teritoriul rezervaţiei se stabileşte prin regulamentul rezervaţiei.
Art. 11. – Desfăşurarea activităţilor economico-productive, de turism şi de agrement de către persoane fizice şi juridice pe teritoriul rezervaţiei se autorizează de autorităţile publice locale competente conform legii şi de către autoritatea publică centrală pentru dezvoltare regională şi turism, pe baza autorizaţiei de mediu emise de Administraţia Rezervaţiei.
Taxele încasate din autorizări de către autorităţile administraţiei locale se constituie fonduri la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale emitente ale autorizaţiilor prevăzute la alin. 1.
Tarifele încasate pentru actele de reglementare, altele decât cele emise de Administraţia Rezervaţiei în calitate de autoritate de mediu, se constituie venituri la dispoziţia Administraţiei Rezervaţiei pentru promovarea proiectelor, programelor şi acţiunilor de conservare a biodiversităţii.
Art. 111. – Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea, după caz, disciplinară, contravenţională, civilă sau penală, conform prevederilor legale.
Art. 112. – Infracţiunile săvârşite pe teritoriul rezervaţiei, prevăzute în Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi constatate şi de către personalul împuternicit al Administraţiei Rezervaţiei.
Art. 12. – Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
1. executarea lucrărilor de amenajare şi construcţie, de orice natură ar fi ele, fără actele de reglementare emise de Administraţia Rezervaţiei sau cu încălcarea condiţiilor prevăzute în acestea;
2. deteriorarea malurilor naturale sau amenajate, a terenurilor şi a vegetaţiei prin deplasarea unor utilaje ori prin efectuarea unor lucrări;
21. schimbarea destinaţiei terenurilor utilizate ca amenajări agricole sau piscicole, cu excepţia celor incluse în planul de renaturare;
22. nerespectarea de către proprietarii, arendaşii sau concesionarii terenurilor utilizate ca amenajări agricole sau piscicole a căror destinaţie a fost schimbată a obligaţiei de renaturare sau de readucere a acestora la destinaţia iniţială;
3. intrarea persoanelor şi pătrunderea mijloacelor de transport navale ori rutiere în locurile de cuibărit, distrugerea cuiburilor sau a locurilor de cuibărit, precum şi recoltarea ori distrugerea ouălor păsărilor sălbatice;
4. intrarea persoanelor şi pătrunderea mijloacelor de transport navale sau rutiere neautorizate în zonele strict protejate;
5. accesul şi circulaţia cu mijloace navale sau rutiere pe teritoriul rezervaţiei fără actele de reglementare emise de Administraţia Rezervaţiei ori cu încălcarea prevederilor acestora, cu excepţia ambarcaţiunilor uşoare aparţinând populaţiei locale şi rudelor de gradul I ale acesteia şi folosite în scopuri personale;
6. nerespectarea regulilor de navigaţie şi circulaţie pe teritoriul rezervaţiei;
7. survolarea teritoriului rezervaţiei fără actele de reglementare emise de Administraţia Rezervaţiei sau cu încălcarea prevederilor acestora;
8. debarcarea pasagerilor sau turiştilor la mal natural, cu excepţia cazurilor de forţă majoră, care vor fi anunţate Administraţiei Rezervaţiei;
9. camparea în afara zonelor aprobate sau în altfel de condiţii decât cele autorizate, precum şi nerespectarea regulilor stabilite pentru utilizarea zonelor de campare;
10. fotografierea sau filmarea în scop comercial, fără actele de reglementare emise de Administraţia Rezervaţiei ori cu încălcarea prevederilor acestora;
11. producerea, prin orice mijloace, de zgomote intense în perimetrele zonelor de cuibărit sau de adăpost ale păsărilor ori ale altor animale sălbatice, semnalizate în mod corespunzător;
12. organizarea focurilor de artificii fără actele de reglementare emise de Administraţia Rezervaţiei sau cu încălcarea prevederilor acestora;
13. păşunatul pe terenuri ce constituie domeniul public, fără actele de reglementare emise de Administraţia Rezervaţiei sau cu încălcarea acestora. Actele de reglementare pot fi acordate pe o perioadă de un an sau pe mai mulţi ani;
14. păşunatul în zonele strict protejate şi în zonele de reconstrucţie ecologică;
15. recoltarea sau incendierea stufului, a papurii, a fânului, a vegetaţiei ierboase şi a altor resturi vegetale din zonele aparţinând patrimoniului natural al rezervaţiei, fără actele de reglementare emise de Administraţia Rezervaţiei sau cu încălcarea condiţiilor acestora, cu excepţia recoltării stufului, papurii şi a fânului pentru necesităţile populaţiei locale;
16. exploatarea vegetaţiei lemnoase din zonele aparţinând patrimoniului natural al rezervaţiei fără actele de reglementare emise de Administraţia Rezervaţiei sau cu încălcarea prevederilor acestora;
17. recoltarea, în scopul comercializării, a fructelor de pădure, a ciupercilor, a plantelor medicinale şi a unor organisme acvatice, altele decât peştii, din zonele care aparţin patrimoniului natural al rezervaţiei, fără actele de reglementare emise de Administraţia Rezervaţiei sau cu încălcarea prevederilor acestora;
18. tăierea sau deteriorarea arborilor declaraţi monumente ale naturii ori din zone strict protejate;
19. recoltarea speciilor de plante şi animale protejate sau declarate monumente ale naturii;
20. însoţirea turmelor şi cirezilor, pe teritoriul rezervaţiei, de către câini fără jujeu, nevaccinaţi, nedehelmintizaţi şi în număr mai mare de unul pentru fiecare turmă sau cireadă;
21. abandonarea, lăsarea în libertate, nesupravegherea animalelor de companie pe teritoriul rezervaţiei;
22. pescuitul comercial în zonele care constituie patrimoniul natural al rezervaţiei, fără actele de reglementare emise de Administraţia Rezervaţiei sau cu încălcarea prevederilor acestora;
23. pescuitul comercial cu traulere în interiorul zonei maritime de coastă, delimitată de izobata de 20 m;
24. pescuitul comercial în perioadele de prohibiţie;
25. pescuitul sportiv/recreativ fără acte de reglementare emise de Administraţia Rezervaţiei sau cu încălcarea prevederilor acestora;
26. pescuitul sportiv/recreativ în zone interzise sau în perioadele de prohibiţie;
27. pescuitul familial fără actele de reglementare emise de Administraţia Rezervaţiei sau cu încălcarea prevederilor acestora;
28. neanunţarea imediată a poluărilor accidentale, a incendiilor şi a altor evenimente care afectează mediul înconjurător, de către cei care le-au cauzat, autorităţilor competente, precum şi neluarea măsurilor posibile pentru limitarea urmărilor acestora;
29. organizarea şi desfăşurarea de activităţi economice, de turism şi agrement în zone aparţinând patrimoniului natural al rezervaţiei, fără actele de reglementare emise de Administraţia Rezervaţiei sau cu încălcarea prevederilor acestora;
30. evacuarea apelor uzate sau a substanţelor petroliere pe terenurile sau în apele de suprafaţă ori subterane aflate pe teritoriul rezervaţiei;
31. aruncarea în ape, împrăştierea pe teren sau depozitarea în locuri neautorizate a deşeurilor;
32. abandonarea utilajelor sau a ansamblurilor în locuri neautorizate, indiferent de proprietarul terenurilor;
33. poluarea apelor şi a terenurilor de pe teritoriul rezervaţiei prin deversarea de ape uzate sau împrăştierea de deşeuri rezultate din activităţi economice;
34. folosirea pe teritoriul rezervaţiei, în activităţile de agricultură, silvicultură şi piscicultură, a unor produse chimice şi utilaje de administrare a acestora, fără actele de reglementare emise de Administraţia Rezervaţiei sau cu încălcarea prevederilor acestora;
35. refuzul persoanelor de a se legitima, la solicitarea expresă a personalului Administraţiei Rezervaţiei, şi de a prezenta documentele solicitate;
36. folosirea ambarcaţiunilor motorizate care nu sunt prevăzute cu sisteme de monitorizare;
37. introducerea speciilor de plante şi animale alohtone fără autorizare;
38. circulaţia navelor, ambarcaţiunilor cu motor, precum şi a autovehiculelor în zonele strict protejate;
39. Abrogat prin punctul 11. din Ordonanţă de urgenţă nr. 127/2010 începând cu 07.07.2013.
40. practicarea sporturilor nautice pe canalele şi lacurile din perimetrul rezervaţiei;
41. neasigurarea salubrizării locurilor de pescuit sportiv sau a locurilor de campare;
42. accesul persoanelor fizice şi juridice pe teritoriul rezervaţiei fără acte de reglementare emise de Administraţia Rezervaţiei sau nerespectarea prevederilor acestora;
43. pescuitul cu unelte interzise conform legislaţiei în vigoare.
44. deţinerea, folosirea şi comercializarea plaselor monofilament în perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, precum şi în orice altă zonă cu statut de rezervaţie naturală, recunoscut prin lege.
Art. 13. – Contravenţiile prevăzute la art. 12 se sancţionează după cum urmează:
a) cele de la pct. 3, 4, 41 şi 42, cu amendă de la 35 lei la 100 lei pentru persoane fizice şi de la 50 lei la 150 lei pentru persoane juridice;
b) cele de la pct. 8-10, 25-27 şi 40, cu amendă de la 70 lei la 200 lei pentru persoane fizice şi de la 100 lei la 250 lei pentru persoane juridice;
c) cele de la pct. 11-13, 15-17 şi 35, cu amendă de la 130 lei la 400 lei pentru persoane fizice şi de la 170 lei la 500 lei pentru persoane juridice;
d) cele de la pct. 5-7, 18, 19 şi 36, cu amendă de la 250 lei la 700 lei pentru persoane fizice şi de la 320 lei la 1.000 lei pentru persoane juridice;
e) cele de la pct. 14, 20, 21 şi 37, cu amendă de la 420 lei la 1.260 lei pentru persoane fizice şi de la 700 lei la 1.800 lei pentru persoane juridice;
f) cele de la pct. 22, 23, 43 şi 44, cu amendă de la 700 lei la 2.000 lei pentru persoane fizice şi de la 1.500 lei la 4.000 lei pentru persoane juridice;
g) cele de la pct. 24 şi 28, cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei pentru persoane fizice şi de la 2.500 lei la 7.500 lei pentru persoane juridice;
h) cele de la pct. 1, 2, 29-34 şi 38, cu amendă de la 2.000 lei la 6.000 lei pentru persoane fizice şi de la 4.200 lei la 12.500 lei pentru persoane juridice.
i) cele de la pct. 21 şi 22, cu amendă de la 2.000 lei la 6.000 lei pentru persoane fizice şi de la 4.200 lei la 12.500 lei pentru persoane juridice.
Uneltele de pescuit, navele, ambarcaţiunile şi mijloacele de transport, precum şi alte bunuri folosite în săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 12 se supun confiscării.
Bunurile rezultate din săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 12 sunt supuse confiscării.
Cuantumul amenzilor se actualizează periodic prin hotărâre a Guvernului.
Art. 131. Abrogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 26/2012 începând cu 12.06.2012.
Art. 14. – Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute la art. 12 se realizează de către personalul împuternicit din cadrul Administraţiei Rezervaţiei, al Gărzii Naţionale de Mediu şi de către ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei Române şi al Poliţiei de Frontieră.
Art. 15. – Dispoziţiile prezentei legi referitoare la contravenţii se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 151. – Pe teritoriul rezervaţiei pescuitul sturionilor în alt scop decât cel ştiinţific sau pentru producerea materialului biologic pentru repopulare şi acvacultură este interzis.
Art. 152. – Încălcarea interdicţiei prevăzute la art. 151 constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă şi cu interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între un an şi 3 ani.
Art. 153. – Constatarea infracţiunii prevăzute la art. 152 se realizează de către organele de urmărire penală, precum şi de către persoanele cu drept de inspecţie şi control din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, Gărzii Naţionale de Mediu şi al Administraţiei Rezervaţiei.
Art. 154. – Desfăşurarea activităţilor de vânătoare pe teritoriul rezervaţiei este interzisă şi constituie infracţiune de braconaj, sancţionată potrivit legii.
Prin excepţie de la prevederile alin. 1, în Administraţia Rezervaţiei recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică se face pe baza unui studiu de impact, în interesul protejării faunei şi florei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea unor daune importante, în interesul sănătăţii şi securităţii publice, iar în cazul unor specii care prin înmulţire necontrolată pot produce pagube importante, cu aprobarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, la propunerea Administraţiei Rezervaţiei.
Art. 16. – Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
Art. 17. – Orice dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 8 noiembrie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 8 noiembrie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NĂSTASE

Bucureşti, 20 noiembrie 1993.
Nr. 82.

ANEXĂ

REZERVAŢIA

BIOSFEREI „DELTA DUNĂRII”

LEGENDĂ
– Zone strict protejate 50.228 ha
1. Roşca-Buhaiova 9.625 ha
2. Letea 2.825 ha
3. Răducu 2.500 ha
4. Nebunu 115 ha
5. Vătafu-Lunguleţ 1.625 ha
6. Caraorman 2.250 ha
7. Sărăturile-Murighiol 87 ha
8. Erenciuc 400 ha
9. Popina 98 ha
10. Sahalin-Zătoane 21.500 ha
11. Periteaşca-Bisericuţa – Portiţa 4.125 ha
12. Capul Doloşman 125 ha
13. Grindul Lupilor 2.075 ha
14. Istria-Sinoe 350 ha
15. Grindul Chituc 2.300 ha
16. Rotundu 228 ha
– Zone tampon 230.200 ha
– Zona tampon marină 103.000 ha
– Zone de reconstrucţie ecologică 25.500 ha
– Zone de tranziţie 267.542 ha

ANEXA Nr. 2

SITUAŢIA
terenurilor ocupate de amenajările agricole şi piscicole, care constituie domeniu public de interes judeţean aflat în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea

Nr. crt . Denumirea amenajarii Suprafata conform Legii nr. 69/1996 (ha)
Suprafata ce apartine domeniului public de interes local (ha) Suprafata domeniului public de interes judetean aflata în administrarea Consiliului Judetean Tulcea (ha)
0 1 2 3 4
AMENAJARI AGRICOLE
1. Sireasa 5.480 910 4.570
2. Pardina 27.032 502 26.530
3. Tataru 2.061 222 1.839
4. Carasuhat 2.863 1.209 1.654
5. Dunavat-Murighiol 2.538 201 2.337
SUPRAFATA TOTALA DE AMENAJARI AGRICOLE 39.947 3.044 36.930
AMENAJARI PISCICOLE
1. Babadag 1.800 – 1.800
2. Carasuhat 220 – 220
3. Ceamurlia I 2.900 2.900 –
4. Ceamurlia II (Sarica) 600 600 –
5. Chilia I 2.230 – 2.230
6. Chilia II (Hreblea) 720 – 720
7. Dranov-ghiol 2.270 – 2.270
8. Dunavat I 1.505 – 1.505
9. Dunavat II 1.575 – 1.575
10. Enisala 420 – 420
11. Gradina Olandezului 265 – 265
12. Iazurile 1.651 – 1.651
13. Independenta (Murighiol) 2.260 334 1.926
14. Litcov 700 – 700
15. Lunca 1.070 – 1.070
16. Maliuc 452 137 315
17. 6 Martie 1.050 – 1.050
18. Obretin I 2.683 375 2.308
19. Obretin II 617 617 –
20. Perisor 1.350 – 1.350
21. Periteasca 1.709 – 1.709
22. Popina 6.400 224 6.176
23. Rusca 2.615 – 2.615
24. Sarinasuf 590 – 590
25. Stipoc 1.344 – 1.344
26. Tauc 331 18 313
27. Topraichioi 240 – 240
SUPRAFATA TOTALA DE AMENAJARI PISCICOLE 39.567 5.205 34.362
SUPRAFATA TOTALA DE AMENAJARI 79.541 8.249 71.292