Social-Juridic

Legea magistratilor

Legea magistratilor

 

Lege nr. 303/2004

Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor

TITLUL I
Dispozitii generale

CAPITOLUL I
Notiuni si principii

Art. 1. – Magistratura este activitatea judiciara desfasurata de judecatori in scopul infaptuirii justitiei si de procurori in scopul apararii intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor.
Art. 2. – (1) Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili, in conditiile prezentei legi.
(2) Judecatorii inamovibili pot fi mutati prin transfer, delegare, detasare sau promovare, numai cu acordul lor, si pot fi suspendati sau eliberati din functie in conditiile prevazute de prezenta lege.
(3) Judecatorii sunt independenti, se supun numai legii si trebuie sa fie impartiali.
(4) Orice persoana, organizatie, autoritate sau institutie este datoare sa respecte independenta judecatorilor.
Art. 3. – (1) Procurorii numiti de Presedintele Romaniei se bucura de stabilitate si sunt independenti, in conditiile legii.
(2) Procurorii care se bucura de stabilitate pot fi mutati prin transfer, detasare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegati, suspendati sau eliberati din functie in conditiile prevazute de prezenta lege.
Art. 4. – (1) Judecatorii si procurorii sunt obligati ca, prin intreaga lor activitate, sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sa respecte Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor si sa participe la formarea profesionala continua.
(2) Judecatorii nu pot refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta.

CAPITOLUL II
Incompatibilitati si interdictii

Art. 5. – (1) Functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, precum si a celor de instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri, in conditiile legii.
(2) Judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la orice activitate legata de actul de justitie in cazuri care presupun existenta unui conflict intre interesele lor si interesul public de infaptuire a justitiei sau de aparare a intereselor generale ale societatii, cu exceptia cazurilor in care conflictul de interese a fost adus la cunostinta, in scris, colegiului de conducere al instantei sau conducatorului parchetului si s-a considerat ca existenta conflictului de interese nu afecteaza indeplinirea impartiala a atributiilor de serviciu.
(3) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati sa dea, anual, o declaratie pe propria raspundere in care sa mentioneze daca sotul, rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv exercita o functie sau desfasoara o activitate juridica ori activitati de investigare sau cercetare penala, precum si locul de munca al acestora. Declaratiile se inregistreaza si se depun la dosarul profesional.
Art. 6. – (1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica.
(2) Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica declaratiile prevazute la alin. (1). Rezultatele verificarilor se ataseaza la dosarul profesional.
(3) Dispozitiile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica se aplica in mod corespunzator.
Art. 7. – (1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) completeaza, anual, o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
(3) Consiliul Suprem de Aparare a Tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justitiei, realitatea declaratiilor prevazute la alin. (2).
(4) Incalcarea dispozitiilor alin. (1) conduce la eliberarea din functia detinuta, inclusiv cea de judecator sau procuror.
Art. 8. – (1) Judecatorilor si procurorilor le este interzis:
a) sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura;
c) sa aiba calitatea de asociat sau de membru in organele de conducere, administrare sau control la societati civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome;
d) sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecatorii si procurorii pot fi actionari sau asociati ca urmare a legii privind privatizarea in masa.
Art. 9. – (1) Judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic.
(2) Judecatorii si procurorii sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor politice.
Art. 10. – (1) Judecatorii si procurorii nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
(2) Judecatorii si procurorii nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete decat acelea in cadrul carora isi exercita functia si nu pot indeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizeaza de avocat.
(3) Judecatorilor si procurorilor le este permis sa pledeze, in conditiile prevazute de lege, numai in cauzele lor personale, ale ascendentilor si descendentilor, ale sotilor, precum si ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar si in asemenea situatii insa judecatorilor si procurorilor nu le este ingaduit sa se foloseasca de calitatea pe care o au pentru a influenta solutia instantei de judecata sau a parchetului si trebuie sa evite a se crea aparenta ca ar putea influenta in orice fel solutia.
Art. 11. – (1) Judecatorii si procurorii pot participa la elaborarea de publicatii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrari literare ori stiintifice si pot participa la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic.
(2) Judecatorii si procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale.
(3) Judecatorii si procurorii pot fi membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum si ai oricaror persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial.

TITLUL II
Cariera judecatorilor si procurorilor

CAPITOLUL I
Admiterea in magistratura si formarea profesionala initiala a judecatorilor si procurorilor

Art. 12. – Admiterea in magistratura a judecatorilor si procurorilor se face prin concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor si a bunei reputatii.
Art. 13. – Admiterea in magistratura si formarea profesionala initiala in vederea ocuparii functiei de judecator si procuror se realizeaza prin Institutul National al Magistraturii.
Art. 14. – (1) Admiterea la Institutul National al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparentei si egalitatii, exclusiv pe baza de concurs.
(2) Poate fi admisa la Institutul National al Magistraturii persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) are cetatenia romana, domiciliul in Romania si capacitate deplina de exercitiu;
b) este licentiata in drept;
c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal si se bucura de o buna reputatie;
d) cunoaste limba romana;
e) este apta, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea functiei. Comisia medicala se numeste prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului sanatatii. Taxele examenului medical se suporta din bugetul Institutului National al Magistraturii.
Art. 15. – (1) Concursul de admitere se organizeaza anual la data si locul stabilite de Institutul National al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfasurare a concursului de admitere si numarul de locuri scoase la concurs se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului National al Magistraturii, cu cel putin 60 de zile inainte de data stabilita pentru concurs.
(2) Datele prevazute la alin. (1) se aduc la cunostinta si printr-un comunicat care se publica in trei cotidiene centrale.
(3) Pentru inscrierea la concursul prevazut la alin. (1), candidatul plateste o taxa al carei cuantum se stabileste prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, in functie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii stabileste in fiecare an numarul de cursanti, in functie de posturile de judecatori si procurori vacante, precum si de cele care vor fi infiintate.
(5) Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor si comisia de solutionare a contestatiilor sunt numite prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidatilor si indeplinirea conditiilor prevazute la art. 14 alin. (2) se realizeaza de comisia de admitere.
(6) Rezultatele concursului se afiseaza la sediul Institutului National al Magistraturii si se publica pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului National al Magistraturii.
(7) Candidatii nemultumiti de rezultatele concursului pot formula contestatii in termen de 3 zile de la afisare la comisia de solutionare a contestatiilor. Aceasta le va solutiona in termen de 3 zile. Decizia comisiei de solutionare a contestatiilor este irevocabila, dispozitiile alin. (6) fiind aplicabile in mod corespunzator.
(8) Verificarea indeplinirii conditiei bunei reputatii si a conditiei de a fi apt din punct de vedere medical si psihologic pentru exercitarea functiei se realizeaza dupa afisarea rezultatelor definitive ale concursului.
Art. 16. – (1) Cursantii Institutului National al Magistraturii au calitatea de auditori de justitie.
(2) Formarea profesionala initiala in cadrul Institutului National al Magistraturii consta in pregatirea teoretica si practica a auditorilor de justitie pentru a deveni judecatori sau procurori.
(3) Durata cursurilor de formare profesionala a auditorilor de justitie este de 2 ani. Dupa primul an de cursuri, auditorii de justitie opteaza, in ordinea mediilor si in raport cu numarul posturilor, pentru functia de judecator sau procuror.
(4) In perioada cursurilor, auditorii de justitie efectueaza stagii de practica in cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor, asista la sedintele de judecata si la activitatea de urmarire penala, pentru a cunoaste in mod direct activitatile pe care le desfasoara judecatorii, procurorii si personalul auxiliar de specialitate.
(5) Programul de formare profesionala a auditorilor de justitie se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.
Art. 17. – (1) Auditorii de justitie beneficiaza de o bursa avand caracterul unei indemnizatii lunare corespunzatoare functiei de judecator stagiar si procuror stagiar, in raport cu vechimea pe care o au ca auditori.
(2) Bursa auditorilor de justitie prevazuta la alin. (1) are natura si regimul juridic al unui drept salarial si se stabileste pe baza indemnizatiei brute prevazute de lege pentru judecatorii si procurorii stagiari, la care se vor calcula retinerile pentru obtinerea indemnizatiei nete, urmand a se vira obligatia angajatorului si a asiguratilor la asigurarile sociale de stat, precum si obligatia angajatorului si a asiguratilor privind contributia la asigurarile sociale de sanatate. Auditorii de justitie beneficiaza de indemnizatie si in perioada vacantelor.
(3) Indemnizatiile auditorilor de justitie se platesc din fondul prevazut in bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Auditorii de justitie beneficiaza de drepturile prevazute de art. 79 alin. (4) si (5), care se aplica in mod corespunzator.
(5) Perioada in care o persoana a avut calitatea de auditor de justitie, daca a promovat examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, constituie vechime in functia de judecator sau procuror.
(6) Prevederile alin. (1)- (3) si (5) se aplica si auditorilor de justitie proveniti din alte tari, pe baza intelegerilor incheiate cu ministerele de justitie din tarile respective.
Art. 18. – (1) Abaterile disciplinare ale auditorilor de justitie de la indatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului National al Magistraturii se sanctioneaza disciplinar.
(2) Constituie abateri disciplinare:
a) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor ce le revin;
b) atitudinile ireverentioase fata de colegi, personalul de instruire si de conducere al Institutului National al Magistraturii, precum si fata de persoanele cu care intra in contact in perioada efectuarii stagiului;
c) absentele nemotivate de la cursuri, daca acestea depasesc 8 ore intr-o luna.
(3) Sanctiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justitie sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea bursei cu pana la 15% pe o perioada de la o luna la 3 luni;
c) diminuarea bursei proportional cu numarul absentelor nemotivate, daca acestea depasesc 8 ore intr-o luna;
d) exmatricularea din Institutul National al Magistraturii.
(4) Avertismentul se aplica, in scris, de directorul Institutului National al Magistraturii si poate fi contestat la consiliul stiintific al institutului.
(5) Sanctiunile prevazute la alin. (3) lit. b), c) si d) se aplica de Consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii.
(6) Hotararile consiliului stiintific prevazute la alin. (5) pot fi atacate la instanta de contencios administrativ si fiscal competenta.
(7) In cazul exmatricularii din Institutul National al Magistraturii, cel sanctionat este obligat sa restituie indemnizatia si cheltuielile de scolarizare.
(8) Procedura de constatare a abaterilor si de aplicare a sanctiunilor disciplinare se stabileste prin Regulamentul Institutului National al Magistraturii.
Art. 19. – (1) Dupa incheierea cursurilor in cadrul Institutului National al Magistraturii, auditorii de justitie sustin un examen de absolvire, constand in probe teoretice si practice, prin care se verifica insusirea cunostintelor necesare exercitarii functiei de judecator sau de procuror.
(2) Auditorii de justitie care au promovat examenul prevazut la alin. (1) vor fi numiti, potrivit legii, de regula, in functiile pentru care au optat dupa primul an de cursuri in cadrul Institutului National al Magistraturii.
(3) Auditorii de justitie care nu promoveaza examenul de absolvire se pot prezenta inca o data pentru sustinerea acestuia la urmatoarea sesiune organizata de Institutul National al Magistraturii. In cazul in care auditorul de justitie nu se prezinta, in mod nejustificat, la examen sau nu promoveaza examenul in a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecator sau procuror si este obligat sa restituie bursa si cheltuielile de scolarizare.
Art. 20. – (1) Absolventii Institutului National al Magistraturii sunt obligati sa indeplineasca timp de 6 ani functia de judecator sau de procuror.
(2) In cazul in care un absolvent al Institutului National al Magistraturii este eliberat din functie inainte de expirarea perioadei de 6 ani, din initiativa sa ori din motive care ii sunt imputabile, el este obligat sa restituie bursa de auditor de justitie si cheltuielile de scolarizare efectuate cu formarea sa, proportional cu timpul ramas pana la implinirea termenului prevazut la alin. (1).
(3) In perioada dintre data promovarii examenului de absolvire si data numirii in functia de judecator sau procuror stagiar, absolventii Institutului National al Magistraturii care au promovat examenul de absolvire primesc indemnizatia lunara corespunzatoare functiei de auditor de justitie. Drepturile salariale se suporta din bugetul Institutului National al Magistraturii.

CAPITOLUL II
Judecatorii stagiari si procurorii stagiari

Art. 21. – (1) Judecatorii stagiari si procurorii stagiari sunt numiti in functie de catre Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obtinuta prin insumarea celor trei medii de la sfarsitul fiecarui an de studiu si de la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii.
(11) Perioada cuprinsa intre promovarea examenului de absolvire si numirea de catre Consiliul Superior al Magistraturii in functia de judecator sau procuror stagiar, precum si perioada in care o persoana a avut calitatea de judecator sau procuror stagiar, daca a promovat examenul de capacitate prevazut de art. 25, constituie vechime in functia de judecator sau procuror.
(2) Judecatorii stagiari si procurorii stagiari pot fi numiti in functie numai la judecatorii sau, dupa caz, la parchetele de pe langa acestea.
(3) Judecatorii stagiari se bucura de stabilitate.
Art. 22. – (1) Durata stagiului este de 1 an.
(2) In perioada stagiului, judecatorii si procurorii sunt obligati sa continue formarea profesionala, sub coordonarea unui judecator sau procuror anume desemnat de presedintele judecatoriei sau, dupa caz, de prim-procurorul parchetului de pe langa aceasta instanta.
(3) Conducerea instantelor si a parchetelor este obligata sa asigure toate conditiile pentru buna desfasurare a stagiului.
Art. 23. – (1) Judecatorii stagiari judeca:
a) actiunile posesorii, cererile privind pensiile de intretinere, cererile privind inregistrarile si rectificarile in registrele de stare civila, cererile privind popririle, investirea cu formula executorie si luarea unor masuri asiguratorii;
b) litigiile patrimoniale avand ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, in cazul in care valoarea obiectului litigiului nu depaseste 100 milioane lei (10 mii lei RON);
c) plangerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor contraventionale;
d) ordonanta de plata;
e) reabilitarea;
f) constatarea interventiei amnistiei ori gratierii;
g) infractiunile prevazute de Codul penal pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, cu exceptia celor de la art. 218 alin. (1) si (2), art. 219 alin. (1), art. 223, 226, 227, precum si art. 239-241.
(2) Procurorii stagiari au dreptul sa efectueze si sa semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucura de stabilitate, si sa puna concluzii in instanta.
(3) Solutiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care ii coordoneaza.
Art. 24. – (1) Judecatorul sau procurorul care raspunde de coordonarea judecatorilor stagiari sau, dupa caz, a procurorilor stagiari intocmeste trimestrial un referat de evaluare individuala privind insusirea cunostintelor practice specifice activitatii de judecator sau de procuror.
(2) In vederea prezentarii la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individuala cuprinde avizul consultativ al presedintelui curtii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe langa aceasta.
Art. 25. – (1) Dupa incheierea perioadei de stagiu, judecatorii si procurorii stagiari sunt obligati sa se prezinte la examenul de capacitate. In cazul in care judecatorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat sa se prezinte la sesiunea urmatoare.
(2) Lipsa nejustificata de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calitatii de judecator stagiar sau de procuror stagiar. In aceasta situatie, judecatorul sau procurorul stagiar este obligat sa restituie bursa de auditor de justitie si cheltuielile de scolarizare efectuate pentru formarea sa profesionala.
(3) Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate sustine acest examen daca de la incheierea stagiului pana la data fixata pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispozitiile alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
(4) Dupa trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevazute la alin. (3) sunt obligate sa efectueze din nou stagiul, potrivit legii.

Art. 26. – (1) Examenul de capacitate al judecatorilor stagiari si al procurorilor stagiari se organizeaza anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului National al Magistraturii.
(11) La examenul de capacitate prevazut la alin. (1) participa judecatorii stagiari si procurorii stagiari, precum si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului National al Magistraturii, Ministerului Public si al Ministerului Justitiei.
(2) Data, locul si modul de desfasurare a examenului de capacitate se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, precum si pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului National al Magistraturii si se comunica instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, cu cel putin 90 de zile inainte de data stabilita pentru examenul de capacitate.
(3) Cererile de inscriere la examenul de capacitate, insotite de referatele de evaluare si de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecatorilor stagiari si al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii in termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.
Art. 27. – (1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecatorilor si comisia pentru solutionarea contestatiilor sunt alcatuite din judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, judecatori de la curtile de apel si formatori din Institutul National al Magistraturii, numiti prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.
(2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor si comisia pentru solutionarea contestatiilor sunt alcatuite din procurori de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurori de la parchetele de pe langa curtile de apel si formatori din Institutul National al Magistraturii, numiti prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.

Art. 28. – (1) Examenul de capacitate consta in verificarea cunostintelor teoretice si practice prin probe scrise si orale.
(2) Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constitutionale ale statului de drept, institutiile de baza ale dreptului, organizarea judiciara si Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor. La sustinerea probelor orale participa cel putin 3 membri ai comisiilor prevazute la art. 27.
(3) Probele cu caracter practic constau in solutionarea de spete si intocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecatori si procurori, in functie de specificul activitatii acestora.
(4) Abrogat.
Art. 29. – (1) Rezultatele examenului de capacitate se inscriu in tabelul de clasificare a candidatilor, care se afiseaza la sediul Institutului National al Magistraturii si se publica pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului National al Magistraturii.
(2) Contestatiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se trimit la Institutul National al Magistraturii, in termen de 72 de ore de la afisarea rezultatelor, de catre candidati, curtile de apel sau parchetele de pe langa acestea. Contestatiile se solutioneaza in termen de 3 zile. Decizia comisiei de solutionare a contestatiilor este irevocabila, dispozitiile alin. (1) fiind aplicabile in mod corespunzator.
(3) Notarea la probele orale este definitiva.
(4) Dupa intocmirea tabelului de clasificare a candidatilor, Consiliul Superior al Magistraturii valideaza examenul de capacitate, in prima sedinta care urmeaza afisarii rezultatelor.
(5) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, in tot sau in parte, examenul de capacitate in cazurile in care constata ca nu au fost respectate conditiile prevazute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau ca exista dovada savarsirii unor fraude.
Art. 30. – (1) Dupa validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecatorii si parchetele de pe langa aceste instante se publica de indata, separat pentru judecatori si procurori, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, si se afiseaza la sediile instantelor si parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Candidatii declarati admisi la examenul de capacitate au dreptul, in ordinea mediilor, sa-si aleaga posturile, in termen de 15 zile libere de la publicarea acestora in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
(3) Candidatului care nu si-a exercitat dreptul de alegere a postului in termenul prevazut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.
(4) La medii egale are prioritate la alegerea postului, in urmatoarea ordine, candidatul care functioneaza la instanta sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare in magistratura.
(5) Repartizarea pe posturi se afiseaza la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instantelor si al parchetelor, se comunica persoanelor interesate si se publica pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(6) In circumscriptiile instantelor si parchetelor unde o minoritate nationala are o pondere de cel putin 50% din numarul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidatii cunoscatori ai limbii acelei minoritati.

CAPITOLUL III
Numirea judecatorilor si procurorilor

Art. 31. – (1) Judecatorii si procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Propunerile de numire se fac in cel mult 30 de zile de la data validarii examenului de capacitate.
(3) Presedintele Romaniei poate refuza o singura data numirea judecatorilor si procurorilor prevazuti la alin. (1). Refuzul motivat se comunica de indata Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) In situatia in care Consiliul Superior al Magistraturii sustine propunerea initiala, are obligatia sa motiveze optiunea si sa o comunice de indata Presedintelui Romaniei.
(5) In perioada dintre data validarii examenului de capacitate si data intrarii in vigoare a actului de numire de catre Presedintele Romaniei, judecatorii si procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul corespunzator functiei imediat superioare celei de judecator sau procuror stagiar.
Art. 32. – (1) Poate fi numita judecator sau procuror militar persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru intrarea in magistratura, cu avizul conform al Ministerului Apararii Nationale privind indeplinirea conditiilor legale pentru dobandirea calitatii de ofiter activ in cadrul acestui minister.
(2) Numirea ca judecator sau procuror militar, transferul de la instantele sau parchetele civile la instantele ori parchetele militare, precum si acordarea gradelor militare si inaintarea in grad a judecatorilor si procurorilor militari se fac potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii si Ministerului Apararii Nationale.

Art. 33. – (1) Pot fi numiti in magistratura, pe baza de concurs, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 14 alin. (2), fostii judecatori si procurori care si-au incetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridica prevazut la art. 87 alin. (1), avocatii, notarii, asistentii judiciari, consilierii juridici, personalul de probatiune cu studii superioare juridice, ofiterii de politie judiciara cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane si Institutul Roman pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din invatamantul juridic superior acreditat, precum si magistratii asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu o vechime in specialitate de cel putin 5 ani.

(2) Concursul prevazut la alin. (1) se organizeaza anual sau ori de cate ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul National al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecatorii si parchetele de pe langa acestea.
(21) Dispozitiile art. 15 alin. (8) se aplica in mod corespunzator.
(3) In termen de cel mult 30 de zile de la data validarii concursului prevazut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functia de judecator sau, dupa caz, de procuror a candidatilor admisi.
(4) Dispozitiile art. 30 alin. (6) se aplica in mod corespunzator.
(5) Abrogat.
(6) Abrogat.
(7) Abrogat.
(8) Abrogat.
(9) Abrogat.
(10) Abrogat.
(101) Abrogat.
(102) Abrogat.
(103) Abrogat.
(104) Abrogat.
(105) Abrogat.
(106) Abrogat.
(107) Abrogat.
(11) Presedintele Romaniei poate refuza o singura data numirea judecatorilor si procurorilor prevazuti la alin. (1). Refuzul motivat se comunica de indata Consiliului Superior al Magistraturii.
(12) In situatia in care Consiliul Superior al Magistraturii sustine propunerea initiala, are obligatia sa motiveze optiunea si sa o comunice de indata Presedintelui Romaniei.
(13) Dupa numirea in functia de judecator sau procuror, persoanele prevazute la alin. (1) sunt obligate sa urmeze, pe o perioada de 6 luni, un curs de formare profesionala in cadrul Institutului National al Magistraturii, care va cuprinde in mod obligatoriu elemente de drept comunitar.
(14) Persoanele numite in conditiile prezentului articol nu pot fi delegate, detasate, transferate si nu pot promova la alte instante sau parchete timp de cel putin 3 ani de la numirea in functie.
(15) Judecatorii Curtii Constitutionale care, la data numirii, aveau functia de judecator sau de procuror au dreptul, la incetarea mandatului, sa revina la postul detinut anterior.
Art. 34. – (1) Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramant: “Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!” Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a judecatorilor si procurorilor si este facultativa.
(2) Refuzul depunerii juramantului atrage, de drept, nulitatea numirii in functie.
(3) Juramantul se depune in sedinta solemna, in fata judecatorilor instantei sau, dupa caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecatorul sau procurorul, dupa citirea actului de numire.
(4) Depunerea juramantului se consemneaza intr-un proces-verbal, care se semneaza de conducatorul instantei sau, dupa caz, al parchetului si de 2 dintre judecatorii sau procurorii prezenti, precum si de cel care a depus juramantul.
(5) Depunerea juramantului nu este necesara in cazul transferului sau al promovarii judecatorului ori procurorului in alta functie.

CAPITOLUL IV
Formarea profesionala continua si evaluarea periodica a judecatorilor si procurorilor

Art. 35. – (1) Formarea profesionala continua a judecatorilor si procurorilor constituie garantia independentei si impartialitatii in exercitarea functiei.
(2) Formarea profesionala continua trebuie sa tina seama de dinamica procesului legislativ si consta, in principal, in cunoasterea si aprofundarea legislatiei interne, a documentelor europene si internationale la care Romania este parte, a jurisprudentei instantelor judecatoresti si a Curtii Constitutionale, a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, in abordarea multidisciplinara a institutiilor cu caracter de noutate, precum si in cunoasterea si aprofundarea unor limbi straine si operarea pe calculator.
Art. 36. – Responsabilitatea pentru formarea profesionala continua a judecatorilor si procurorilor revine Institutului National al Magistraturii, conducatorilor instantelor sau parchetelor la care acestia isi desfasoara activitatea, precum si fiecarui judecator si procuror, prin pregatire individuala.
Art. 37. – (1) Judecatorii si procurorii participa, cel putin o data la 3 ani, la programe de formare profesionala continua organizate de Institutul National al Magistraturii, de institutii de invatamant superior din tara sau din strainatate ori la alte forme de perfectionare profesionala.
(2) Judecatorii si procurorii au obligatia de a urma in cadrul programelor de formare profesionala continua un curs intensiv pentru invatarea sau aprofundarea unei limbi straine si un curs intensiv pentru initierea sau aprofundarea cunostintelor de operare pe calculator organizate de Institutul National al Magistraturii sau de instantele judecatoresti sau parchete, de institutii de invatamant superior din tara sau din strainatate, precum si de alte institutii de specialitate.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii aproba anual, la propunerea Institutului National al Magistraturii, programul de formare profesionala continua a judecatorilor si procurorilor.
(4) Formarea profesionala continua a judecatorilor si procurorilor se realizeaza tinand seama de necesitatea specializarii lor.

Art. 371. – (1) Cheltuielile de cazare si masa ale judecatorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, auditorilor de justitie, personalului de instruire prevazut la art. 108 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care participa la activitatile de formare profesionala continua organizate de Institutul National al Magistraturii, se suporta din bugetul acestei institutii.
(2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevazute la alin. (1) se stabileste prin decizie a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.
(3) Cheltuielile de transport ale judecatorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, care participa la activitatile de formare profesionala continua organizate de Institutul National al Magistraturii, se suporta din bugetul institutiilor unde indeplinesc functia de baza.
(4) Cheltuielile de transport ale auditorilor de justitie si ale personalului de instruire al Institutului National al Magistraturii, care participa la activitatile de formare profesionala continua organizate de Institutul National al Magistraturii, se suporta din bugetul acestei institutii.
(5) Judecatorii, procurorii, personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, auditorii de justitie, precum si personalul de instruire care participa la activitatile de formare organizate de Institutul National al Magistraturii nu beneficiaza de diurna de delegare de la institutiile unde indeplinesc functia de baza.
(6) Cheltuielile de transport al membrilor Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii care nu au domiciliul in municipiul Bucuresti se suporta din bugetul Institutului National al Magistraturii.

Art. 38. – (1) In cadrul fiecarei curti de apel si in cadrul fiecarui parchet de pe langa curtea de apel se organizeaza periodic activitati de formare profesionala continua, constand in consultari, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului National al Magistraturii. Tematica acestora se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.
(11) Cheltuielile aferente organizarii activitatilor prevazute la alin. (1), inclusiv cele privind cazarea, masa si transportul personalului de instruire si al participantilor, se suporta din bugetul curtii de apel sau, dupa caz, al parchetului de pe langa curtea de apel.
(12) Plafonul maxim al cheltuielilor prevazute la alin. (11) se stabileste prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti, respectiv al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(13) Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care participa la activitatile prevazute la alin. (1) se suporta din bugetul curtii de apel sau, dupa caz, al parchetului de pe langa curtea de apel. Dispozitiile art. 108 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator.
(14) Judecatorii, procurorii, precum si personalul de instruire care participa la activitatile prevazute la alin. (1) nu beneficiaza de diurna de delegare de la institutiile unde indeplinesc functia de baza.
(2) Presedintele curtii de apel sau, dupa caz, procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel desemneaza judecatorii, respectiv procurorii, care raspund de organizarea activitatii de formare profesionala continua a judecatorilor si procurorilor de la curtea de apel si instantele din circumscriptia acesteia, respectiv de la parchetul de pe langa curtea de apel si parchetele subordonate.

Art. 39. – (1) Pentru verificarea indeplinirii criteriilor de competenta profesionala si de performanta judecatorii si procurorii sunt supusi la fiecare 3 ani unei evaluari privind eficienta, calitatea activitatii si integritatea, obligatia de formare profesionala continua si absolvirea unor cursuri de specializare, iar in cazul judecatorilor si procurorilor numiti in functii de conducere, si modul de indeplinire a atributiilor manageriale.
(2) Prima evaluare a judecatorilor si procurorilor se face la 2 ani de la numirea in functie.
(3) Evaluarea prevazuta la alin. (1) se face de comisii constituite prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecatori si procurori, formate din presedintele instantei sau, dupa caz, conducatorul parchetului, sectiei sau directiei din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Parchetului National Anticoruptie, precum si din 2 judecatori sau procurori desemnati de colegiul de conducere.
(4) Din comisiile pentru evaluarea procurorilor din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si Parchetului National Anticoruptie fac parte si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si, respectiv, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie care raspund direct de performantele acestor structuri.
(5) Criteriile de evaluare a activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor sunt prevazute in anexa*) care face parte integranta din prezenta lege.
(6) Regulamentul privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor se aproba prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 40. – (1) Prin raportul de evaluare a activitatii profesionale a judecatorului sau procurorului intocmit de comisiile prevazute la art. 39 alin. (3) sau (4), se poate acorda unul dintre calificativele: “foarte bine”, “bine”, “satisfacator” sau “nesatisfacator”.
(2) Judecatorii sau procurorii nemultumiti de calificativul acordat pot face contestatie la sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, in termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) In solutionarea contestatiei, sectiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducatorului instantei sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevazute la art. 39 alin. (3) sau (4) orice informatii pe care le considera necesare, iar citarea judecatorului sau procurorului pentru a fi audiat este obligatorie.
(4) Hotararile sectiilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Hotararile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanta de judecata, sunt definitive si irevocabile.
Art. 41. – (1) Judecatorii si procurorii care primesc calificativul “nesatisfacator” sunt obligati sa urmeze pentru o perioada cuprinsa intre 3 si 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul National al Magistraturii.
(2) Judecatorii si procurorii care primesc calificativul “satisfacator” in urma a doua evaluari consecutive sunt obligati sa urmeze pentru o perioada cuprinsa intre 3 si 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul National al Magistraturii.
(3) Cursurile prevazute la alin. (1) si (2) se incheie prin sustinerea unui examen, in conditiile prezentei legi.
(4) Judecatorul sau procurorul care primeste in urma a doua evaluari consecutive calificativul “nesatisfacator” sau care nu a promovat examenul prevazut la alin. (3) este eliberat din functie pentru incapacitate profesionala de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 42. – (1) Evolutia carierei de judecator sau procuror se consemneaza in fisa din dosarul profesional, care se intocmeste si se pastreaza de Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) Datele continute in dosarul profesional sunt confidentiale, in conditiile prevazute de lege.
(3) Judecatorii si procurorii au acces la propriul dosar profesional si pot obtine copii ale actelor existente in dosar.

CAPITOLUL V
Promovarea judecatorilor si procurorilor si numirea in functiile de conducere

SECŢIUNEA 1
Promovarea la tribunale, curti de apel si la parchete

Art. 43. – (1) Promovarea judecatorilor si procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel national, in limita posturilor vacante existente la tribunale si curti de apel sau, dupa caz, la parchete.
(2) Concursul pentru promovarea judecatorilor si procurorilor se organizeaza, anual sau ori de cate ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul National al Magistraturii.
(3) Comisia pentru promovarea judecatorilor este alcatuita din judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, judecatori de la curtile de apel si formatori din Institutul National al Magistraturii, numiti prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.
(4) Comisia pentru promovarea procurorilor este alcatuita din procurori de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurori de la parchetele de pe langa curtile de apel si formatori din Institutul National al Magistraturii, numiti prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.
(5) Data, locul, modul de desfasurare a concursului si posturile vacante pentru care se organizeaza concurs se comunica tuturor judecatorilor si procurorilor, prin curtile de apel si parchete, si se publica pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului National al Magistraturii, a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si in trei cotidiene centrale, cu cel putin 60 de zile inainte de data stabilita pentru concurs.
Art. 44. – (1) Pot participa la concursul de promovare la instantele sau parchetele imediat superioare judecatorii si procurorii care au avut calificativul “foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani si indeplinesc urmatoarele conditii minime de vechime:
a) 5 ani vechime in functia de judecator sau procuror, pentru promovarea in functiile de judecator de tribunal sau tribunal specializat si procuror la parchetul de pe langa tribunal sau la parchetul de pe langa tribunalul specializat;
b) 6 ani vechime in functia de judecator sau procuror, pentru promovarea in functiile de judecator de curte de apel si procuror la parchetul de pe langa aceasta;
c) 8 ani vechime in functia de judecator sau procuror, pentru promovarea in functia de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) Abrogat.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii verifica indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1).

Art. 45. – Judecatorii si procurorii care indeplinesc conditiile prevazute la art. 44 pot participa la concurs, in vederea promovarii pe loc, in limita numarului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii.
Art. 46. – (1) Concursul de promovare consta in probe scrise, cu caracter teoretic si practic.
(2) Probele constau in:
a) in functie de specializare, una dintre urmatoarele materii: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar si fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept international privat;
b) jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie si jurisprudenta Curtii Constitutionale;
c) jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene;
d) procedura civila sau procedura penala, in functie de specializarea judecatorului sau procurorului.
(3) Procedura de desfasurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor este prevazuta in Regulamentul privind organizarea si desfasurarea concursului de promovare a judecatorilor si procurorilor.
(4) Dispozitiile art. 30 alin. (6) se aplica in mod corespunzator.
Art. 47. – In termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotarare, promovarea judecatorilor si procurorilor declarati admisi.

SECŢIUNEA a 2-a
Numirea in functiile de conducere din cadrul judecatoriilor, tribunalelor, curtilor de apel si parchetelor corespunzatoare

Art. 48. – (1) Numirea in functiile de presedinte si vicepresedinte la judecatorii, tribunale, tribunale specializate si curti de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de cate ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul National al Magistraturii.
(2) Pot participa la concurs sau examen judecatorii care au calificativul “foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani si indeplinesc conditiile de vechime prevazute de lege.
(3) Judecatorii isi depun candidaturile insotite de orice alte acte considerate relevante, in termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul National al Magistraturii.
(4) Concursul sau examenul consta in prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere si in probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii si de a-si asuma raspunderea, rezistenta la stres si un test psihologic.
(5) Comisia de examinare este numita de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii, si este formata din 2 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, 2 judecatori de la curtile de apel si 3 specialisti in management si organizare institutionala. La constituirea comisiilor vor fi avuti in vedere, in principal, judecatorii care au urmat cursuri de management.
(6) Data, locul, precum si Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul National al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii si se afiseaza pe pagina de Internet a Institutului National al Magistraturii, Ministerului Justitiei, Consiliului Superior al Magistraturii si la sediile instantelor judecatoresti, cu cel putin 30 de zile inainte de data desfasurarii acestuia.
(7) Consiliul Superior al Magistraturii valideaza rezultatul concursului sau examenului si numeste judecatorii in functiile de conducere in termen de 15 zile de la data afisarii rezultatelor finale. Dispozitiile art. 30 alin. (6) se aplica in mod corespunzator.
(8) Numirea judecatorilor care au obtinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, dupa caz, au fost declarati admisi la examen in functiile pentru care au candidat se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singura data, in conditiile prevazute la alin. (1).
(9) Numirea judecatorilor in celelalte functii de conducere se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea presedintelui instantei.
(10) Nu pot fi numiti in functii de conducere judecatorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecatorii care au un interes personal, ce influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege.
(11) Judecatorii care participa la concurs sau examen, precum si cei propusi pentru o functie de conducere sunt obligati sa dea o declaratie pe proprie raspundere din care sa rezulte ca nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 si nici nu au colaborat cu acestea, precum si o declaratie de interese care se actualizeaza anual sau in termen de 15 zile de la aparitia unei schimbari sau de la data la care judecatorul a luat cunostinta despre aceasta.
(12) Inainte de numirea in functiile de conducere, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica si comunica, in termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, daca judecatorul a facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.
(13) Evidenta posturilor vacante de conducere de la instantele judecatoresti este publica si disponibila permanent pe paginile de Internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului National al Magistraturii si Ministerului Justitiei, precum si prin afisare la sediile instantelor judecatoresti.
(14) Numirea in functii de conducere potrivit prezentului articol se face in termen de cel mult 6 luni de la data la care acestea devin vacante.
Art. 49. – (1) Numirea in functiile de procuror general al parchetului de pe langa curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe langa tribunal, prim-procuror al parchetului de pe langa tribunalul pentru minori si familie sau prim-procuror al parchetului de pe langa judecatorie si de adjuncti ai acestora se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de cate ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul National al Magistraturii.
(2) Pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul “foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani si indeplinesc conditiile de vechime prevazute de lege.
(3) Procurorii isi depun candidaturile insotite de orice alte acte considerate relevante, in termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul National al Magistraturii.
(4) Dispozitiile art. 48 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
(5) Comisia de examinare este numita de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii, si este formata din 2 procurori de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, 2 procurori de la parchetele de pe langa curtile de apel si 3 specialisti in management si organizare institutionala. La constituirea comisiilor vor fi avuti in vedere, in principal, procurorii care au urmat cursuri de management.
(6) Data, locul, precum si Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul National al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii si se afiseaza pe pagina de Internet a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a Institutului National al Magistraturii, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Justitiei si la sediile parchetelor, cu cel putin 30 de zile inainte de data desfasurarii acestuia.
(7) Consiliul Superior al Magistraturii valideaza rezultatul concursului sau examenului si numeste procurorii in functiile de conducere in termen de 15 zile de la data afisarii rezultatelor finale. Dispozitiile art. 30 alin. (6) se aplica in mod corespunzator.
(8) Numirea procurorilor care au obtinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, dupa caz, au fost declarati admisi la examen in functiile pentru care au candidat se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singura data, in conditiile prevazute la alin. (1).
(9) Numirea in celelalte functii de conducere la parchete se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(10) Pentru numirea in functiile de conducere prevazute la alin. (9) este necesara recomandarea conducatorului parchetului unde urmeaza sa fie numit procurorul.
(11) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) si (14) se aplica in mod corespunzator si in cazul numirii procurorilor in functiile de conducere.
(12) Evidenta posturilor vacante de conducere de la parchete este publica si disponibila permanent pe paginile de Internet ale Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului National al Magistraturii si Ministerului Justitiei, precum si prin afisare la sediile parchetelor.
Art. 50. – (1) Pentru numirea in functii de conducere, sunt necesare urmatoarele conditii minime de vechime:
a) pentru functia de presedinte si vicepresedinte de judecatorie, prim-procuror al parchetului de pe langa judecatorie si adjunct al acestuia, o vechime de 5 ani in functia de judecator sau procuror;
b) pentru functia de presedinte si vicepresedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum si presedinte de sectie la tribunal, prim-procuror al parchetului de pe langa tribunal sau al parchetului de pe langa tribunalul pentru minori si familie, adjunct al acestuia si procuror sef sectie al parchetului de pe langa tribunal sau al parchetului de pe langa tribunalul pentru minori si familie, o vechime de 6 ani in functia de judecator sau procuror;
c) pentru functia de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe langa curtea de apel si adjunct al acestuia, procuror sef sectie al parchetului de pe langa curtea de apel, o vechime de 8 ani in functia de judecator sau procuror.
(2) Abrogat.
(3) Pentru numirea in functii de conducere, judecatorul si procurorul trebuie sa aiba dreptul sa functioneze la instanta sau, dupa caz, parchetul la care urmeaza sa fie numit in functia de conducere.
Art. 51. – (1) La incetarea mandatului functiei de conducere judecatorii sau procurorii pot ocupa, in conditiile prevazute de art. 48, 49 si 50, o functie de conducere la aceeasi instanta sau la acelasi parchet ori la alta instanta sau parchet ori revin la instantele sau parchetele de unde provin sau la o instanta sau parchet unde au dreptul sa functioneze potrivit legii.
(2) Revocarea din functia de conducere a judecatorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunarii generale ori a presedintelui instantei, pentru urmatoarele motive:
a) in cazul in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile necesare pentru numirea in functia de conducere;
b) in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale;
c) in cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare.
(3) La verificarea organizarii eficiente a activitatii vor fi avute in vedere, in principal, urmatoarele criterii: folosirea adecvata a resurselor umane si materiale, evaluarea necesitatilor, gestionarea situatiilor de criza, raportul resurse investite – rezultate obtinute, gestionarea informatiilor, organizarea pregatirii si perfectionarii profesionale si repartizarea sarcinilor in cadrul instantelor sau parchetelor.
(4) La verificarea comportamentului si comunicarii vor fi avute in vedere, in principal, comportamentul si comunicarea cu judecatorii, procurorii, personalul auxiliar, justitiabilii, persoanele implicate in actul de justitie, alte institutii, mass-media, asigurarea accesului la informatiile de interes public din cadrul instantei sau parchetului si transparenta actului de conducere.
(5) La verificarea asumarii responsabilitatii vor fi avute in vedere, in principal, indeplinirea atributiilor prevazute de lege si regulamente, implementarea strategiilor nationale si secventiale in domeniul justitiei si respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, dupa caz, al repartizarii pe criterii obiective a cauzelor.
(6) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute in vedere, in principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapida de decizie, rezistenta la stres, autoperfectionarea, capacitatea de analiza, sinteza, previziune, strategie si planificare pe termen scurt, mediu si lung, initiativa si capacitatea de adaptare rapida.
(7) Revocarea din functia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunarii generale ori a conducatorului parchetului, pentru motivele prevazute la alin. (2) care se aplica in mod corespunzator.

SECŢIUNEA a 3-a
Promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie si numirea in functiile de conducere din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie

Art. 52. (1) Promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie se face numai prin concurs organizat ori de cate ori este necesar, in limita posturilor vacante, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul National al Magistraturii.
(2) Data, locul, modul de desfasurare a concursului si posturile vacante pentru care se organizeaza concurs se comunica tuturor judecatorilor si procurorilor prin curtile de apel, prin parchetele de pe langa curtile de apel si prin Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si se publica pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului National al Magistraturii, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si in 3 cotidiene centrale, cu cel putin 40 de zile inainte de data stabilita pentru concurs.
(3) Pot participa la concursul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie judecatorii si procurorii care au cel putin gradul de curte de apel sau parchet de pe langa curtea de apel, care au indeplinit efectiv cel putin 3 ani functia de judecator la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe langa curtea de apel ori la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, au obtinut calificativul «foarte bine» la ultimele 3 evaluari, nu au fost niciodata sanctionati disciplinar si au o vechime in functia de judecator sau procuror de cel putin 15 ani.
(4) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica in mod corespunzator.
(5) Consiliul Superior al Magistraturii verifica indeplinirea conditiilor prevazute de prezentul articol.

Art. 521. (1) Cererile de inscriere la concursul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie cuprind precizarea sectiei pentru care se depune candidatura.
(2) Concursul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie consta in:
a) o proba avand ca obiect evaluarea actelor intocmite de candidati sau care privesc activitatea acestora;
b) un interviu sustinut in fata Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;
c) o proba scrisa, cu caracter practic.
(3) Comisiile de concurs sunt numite prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.
(4) Comisiile de concurs sunt alcatuite din judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cadre didactice universitare de la facultati de drept din cadrul universitatilor de cercetare avansata si educatie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, si formatori ai Institutului National al Magistraturii.
(5) Membrii comisiilor prevazute la alin. (3) nu pot avea apartenenta politica la data formarii comisiilor.
(6) Abrogat.
(7) Nu pot fi membri ai comisiilor prevazute la alin. (3) persoanele care au sotul sau sotia, rude ori afini pana la gradul al patrulea inclusiv, in randul candidatilor.
Art. 522. – (1) In cadrul probei prevazute la art. 521 alin. (2) lit. a), la cererea comisiilor de concurs, Consiliul Superior al Magistraturii va solicita, prin intermediul curtilor de apel sau, dupa caz, al parchetelor de pe langa curtile de apel ori al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, hotarari judecatoresti sau, dupa caz, acte intocmite de candidati sau care privesc activitatea acestora, din ultimii 5 ani de activitate, precum si celelalte date necesare evaluarii potrivit prezentei legi.
(2) Orice persoana poate transmite comisiilor de concurs acte de natura celor prevazute la alin. (1), intocmite de candidati, care pot fi analizate in cadrul probei avand ca obiect evaluarea actelor intocmite de candidati sau care privesc activitatea acestora.
(3) Cererile de inscriere la concurs se publica pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, insotite de un anunt prin care se aduce la cunostinta publica posibilitatea oricarei persoane de a transmite comisiilor de concurs acte de natura celor prevazute la alin. (1), intocmite de candidati, precum si termenul in care acestea pot fi transmise.
(4) Actele prevazute la alin. (1) se publica pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea dispozitiilor legale privind protejarea datelor cu caracter personal, pentru a fi supuse dezbaterii publice pentru o perioada de 7 zile de la publicare. Sesizarile sau observatiile primite din partea opiniei publice pot fi avute in vedere la evaluare de catre comisiile de concurs.
Art. 523. (1) Pentru candidatii judecatori, evaluarea prevazuta la art. 522 are ca obiect:
a) verificarea capacitatii de analiza si sinteza;
b) verificarea coerentei in exprimare;
c) verificarea argumentatiei din punctul de vedere al claritatii si logicii;
d) Abrogata..
e) Abrogata.
f) Abrogata.
g) Abrogata.
h) Abrogata.
i) Abrogata.
j) verificarea respectarii termenelor rezonabile de solutionare a cauzelor si de redactare a hotararilor.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in cazul evaluarii candidatilor procurori prevazute la art. 522.
(3) In cadrul procedurii de evaluare, comisiile de concurs pot solicita candidatilor explicatii cu privire la orice aspect supus evaluarii.
Art. 524. – (1) In cadrul probei interviului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii evalueaza aspecte referitoare la integritatea candidatilor.
(2) La sedinta Plenului Consiliului Superior al Magistraturii in care se sustine interviul va participa, cu rol consultativ, si un psiholog desemnat de plen, care va putea adresa intrebari candidatilor in scopul evaluarii motivatiei si competentelor umane si sociale ale acestora.
(3) Evaluarea integritatii candidatilor se face pe baza raportului intocmit de Inspectia Judiciara sub acest aspect, precum si a raspunsurilor primite de la candidat la intrebarile puse acestuia pe baza acestui raport, a datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, a modului in care candidatul se raporteaza la valori precum independenta justitiei, impartialitatea magistratilor, integritatea si a aspectelor ridicate in cadrul discutiilor.
Art. 525. – (1) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele prevazute la art. 521 alin. (2) este de 100 de puncte, distribuite astfel:
a) 40 de puncte pentru proba prevazuta la art. 521 alin. (2) lit. a);
b) 20 de puncte pentru proba prevazuta la art. 521 alin. (2) lit. b);
c) 40 de puncte pentru proba prevazuta la art. 521 alin. (2) lit. c).
(2) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la probele prevazute la art. 521 alin. (2) este urmatorul:
a) 28 de puncte pentru proba prevazuta la art. 521 alin. (2) lit. a);
b) 14 puncte pentru proba prevazuta la art. 521 alin. (2) lit. b);
c) 28 de puncte pentru proba prevazuta la art. 521 alin. (2) lit. c).
(3) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.
Art. 526. – (1) Proba scrisa prevazuta la art. 521 alin. (2) lit. c) consta in:
a) in functie de specializare, una dintre urmatoarele grupe de materii:
(i) drept civil, dreptul familiei si drept international privat;
(ii) drept penal;
(iii) drept administrativ, drept financiar si fiscal si dreptul muncii;
b) jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene;
c) procedura civila sau procedura penala, in functie de specializarea judecatorului ori procurorului.
(2) La elaborarea subiectelor pentru proba prevazuta la alin. (1) se vor avea in vedere jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie si cea a Curtii Constitutionale.
Art. 527. (1) In termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotarare, promovarea candidatilor declarati admisi.
(2) Procedura de desfasurare a concursului de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, in conformitate cu prezenta lege, prin hotarare care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 53. – (1) Presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care au functionat la aceasta instanta cel putin 2 ani.
(2) Presedintele Romaniei nu poate refuza numirea in functiile de conducere prevazute la alin. (1) decat motivat, aducand la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.
(3) Numirea in functiile prevazute la alin. (1) se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.
(4) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica in mod corespunzator.
(5) Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care indeplinesc conditiile prevazute la alin. (1) isi pot depune candidaturile pentru functia de presedinte sau vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie ori presedinte de sectie, la Consiliul Superior al Magistraturii, in termen de 30 de zile de la data la care functia de presedinte, vicepresedinte sau presedinte de sectie a devenit vacanta.
(51) In cazul in care functiile de presedinte sau vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie ori de presedinte de sectie devin vacante ca urmare a expirarii mandatului, candidatura se depune cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile pana la momentul in care functia urmeaza a se vacanta.
(6) Revocarea din functie a presedintelui, a vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face de catre Presedintele Romaniei la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numarul membrilor sau la cererea adunarii generale a instantei, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2) care se aplica in mod corespunzator.
Art. 54. – (1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.
(2) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica in mod corespunzator.
(3) Presedintele Romaniei poate refuza motivat numirea in functiile de conducere prevazute la alin. (1), aducand la cunostinta publicului motivele refuzului.
(4) Revocarea procurorilor din functiile de conducere prevazute la alin. (1) se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2) care se aplica in mod corespunzator.
Art. 55. – (1) Numirea in celelalte functii de conducere in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si al Parchetului National Anticoruptie se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, dupa caz.
(2) Pentru numirea in functiile de conducere prevazute la alin. (1) este necesara recomandarea conducatorului sectiei ori, dupa caz, al directiei din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Parchetului National Anticoruptie, unde urmeaza sa fie numit procurorul.
(3) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica in mod corespunzator.
(4) Revocarea din functiile de conducere a procurorilor numiti potrivit alin. (1) se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori, dupa caz, a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2) care se aplica in mod corespunzator.
(5) Propunerea prevazuta la alin. (4) poate fi formulata din oficiu sau la sesizarea adunarilor generale ori a conducatorilor sectiilor ori, dupa caz, al directiei din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Parchetului National Anticoruptie.
Art. 56. – La incetarea mandatului pentru functiile de conducere prevazute la art. 53, 54 si 55, judecatorii sau procurorii revin la instantele sau parchetele de unde provin sau la o instanta sau parchet unde au dreptul sa functioneze potrivit legii.

CAPITOLUL VI
Delegarea, detasarea si transferul

Art. 57. – (1) In cazul in care o judecatorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate functiona normal din cauza absentei temporare a unor judecatori, existentei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, presedintele curtii de apel, la propunerea presedintelui respectivei instante din circumscriptia acelei curti de apel, poate delega judecatori de la alte instante din circumscriptia mentionata, cu acordul scris al acestora.
(2) Delegarea judecatorilor de la judecatorii, tribunale si tribunale specializate in circumscriptia altei curti de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea presedintelui curtii de apel in circumscriptia careia se cere delegarea si cu avizul presedintelui curtii de apel unde acestia functioneaza.
(3) Delegarea judecatorilor curtilor de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea presedintelui curtii de apel.
(4) Delegarea in functii de conducere a judecatorilor de la curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, pana la ocuparea functiei prin numire in conditiile prezentei legi.
(5) Delegarea in functiile de conducere de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a judecatorilor de la aceasta instanta se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la propunerea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(6) Delegarea judecatorilor se poate face pe o perioada de cel mult 6 luni si poate fi prelungita, cu acordul scris al acestora, cel mult inca 6 luni.
(7) In interesul serviciului, procurorii pot fi delegati, cu acordul scris al acestora, inclusiv in functii de conducere, de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioada de cel mult 6 luni.
(8) Delegarea procurorilor poate fi prelungita, cu acordul scris al acestora, cel mult inca 6 luni.
(81) In interesul serviciului, magistratii-asistenti pot fi delegati, cu acordul scris al acestora, in functiile de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-sef de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pe o perioada de cel mult 6 luni. Delegarea magistratilor-asistenti poate fi prelungita, cu acordul scris al acestora, cel mult inca 6 luni. Pe perioada delegarii, magistratii-asistenti beneficiaza de toate drepturile prevazute de lege pentru functia in care sunt delegati.
(9) Pe perioada delegarii judecatorii si procurorii beneficiaza de toate drepturile prevazute de lege pentru functia in care sunt delegati. Cand salariul si celelalte drepturi banesti prevazute pentru functia in care este delegat judecatorul sau procurorul sunt inferioare, acesta isi pastreaza indemnizatia de incadrare lunara si celelalte drepturi banesti.
Art. 58. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii dispune detasarea judecatorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia ori la alte autoritati publice, in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite, la solicitarea acestor institutii, precum si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale.
(2) Durata detasarii este cuprinsa intre 6 luni si 3 ani. Detasarea se prelungeste o singura data, pentru o durata de pana la 3 ani, in conditiile prevazute la alin. (1).
(3) In perioada detasarii, judecatorii si procurorii isi pastreaza calitatea de judecator sau procuror si beneficiaza de drepturile prevazute de lege pentru personalul detasat. Cand salariul si celelalte drepturi banesti prevazute pentru functia in care este detasat judecatorul sau procurorul sunt inferioare, acesta isi pastreaza indemnizatia de incadrare lunara si celelalte drepturi banesti.
(31) Judecatorii, procurorii si personalul asimilat acestora, detasati in strainatate pentru actiuni in interesul serviciului, beneficiaza de drepturi si au obligatiile stabilite prin normele speciale ale institutiei la care sunt detasati.
(32) In lipsa normelor speciale prevazute la alin. (31), personalul detasat in strainatate beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a) indemnizatia de incadrare lunara, la care se adauga sporurile cu caracter permanent prevazute de lege pentru functia detinuta anterior detasarii;
b) decontarea costului transportului intre locul de domiciliu si locul detasarii, la inceputul si la sfarsitul perioadei de detasare, precum si pentru efectuarea concediului de odihna in tara;
c) decontarea chiriei, in limita plafonului stabilit anual, potrivit limitei bugetului alocat in acest scop, prin legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justitiei, al presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si al procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie;
d) diurna, in cuantumul prevazut de lege pentru deplasarea in strainatate a secretarilor de stat.
(33) Personalul detasat in strainatate nu poate beneficia in tara de aceleasi drepturi acordate de institutia unde este detasat.
(4) Perioada detasarii constituie vechime in functia de judecator sau procuror.
(5) Dupa incetarea detasarii, judecatorul sau procurorul revine in functia detinuta anterior.
Art. 59. – Detasarea nu se poate face la instante sau parchete de nivel superior celor la care judecatorul sau procurorul are dreptul sa functioneze potrivit legii.
Art. 60. – Transferul judecatorilor si procurorilor de la o instanta la alta instanta sau de la un parchet la alt parchet ori la o institutie publica se aproba, la cererea celor in cauza, de Consiliul Superior al Magistraturii.
Art. 61. – (1) La cererea motivata, judecatorii pot fi numiti in functia de procuror, iar procurorii, in functia de judecator, prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor prevazute in prezenta lege.
(2) Pentru numirea in functiile prevazute la alin. (1), candidatii vor sustine un interviu in fata sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii in cazul procurorilor care solicita numirea ca judecatori si, respectiv, a sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii in cazul judecatorilor care solicita numirea ca procuror.
(3) Presedintele Romaniei nu poate refuza numirea in functiile prevazute la alin. (1) decat motivat, aducand la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.

CAPITOLUL VII
Suspendarea din functie si incetarea functiei de judecator si procuror

Art. 62. – (1) Judecatorul sau procurorul este suspendat din functie in urmatoarele cazuri:
a) cand a fost trimis in judecata pentru savarsirea unei infractiuni;
a1) cand fata de acesta s-a dispus arestarea preventiva sau arestul la domiciliu;
b) cand sufera de o boala psihica, care il impiedica sa-si exercite functia in mod corespunzator.
c) cand a fost sanctionat disciplinar, in conditiile art. 100 lit. d).
(11) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. a), daca trimiterea in judecata a intervenit pentru o infractiune din culpa si se apreciaza ca aceasta nu aduce atingere prestigiului profesiei, judecatorului sau procurorului i se poate interzice provizoriu exercitarea anumitor atributii pana la solutionarea definitiva a cauzei.
(2) Suspendarea din functie a judecatorilor si procurorilor si interzicerea provizorie a exercitarii anumitor atributii de catre acestia se dispun de catre Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) In perioada suspendarii din functie, judecatorului si procurorului nu i se platesc drepturile salariale. Aceasta perioada nu constituie vechime in magistratura.
(4) In perioada suspendarii din functie, judecatorului sau procurorului nu ii sunt aplicabile dispozitiile referitoare la interdictiile si incompatibilitatile prevazute la art. 5 si 8.
Art. 621. – (1) Incheierea definitiva prin care s-a dispus arestarea preventiva ori arestul la domiciliu, rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea in judecata sau ordonanta prin care s-a dispus renuntarea la urmarirea penala cu privire la un judecator ori procuror se comunica in termen de 24 de ore Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) In termen de 3 zile de la ramanerea definitiva a hotararii pronuntate intr-o cauza penala fata de un magistrat, instanta de executare comunica Consiliului Superior al Magistraturii copie de pe dispozitivul hotararii.
Art. 63. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii comunica de indata judecatorului sau procurorului si conducerii instantei ori parchetului unde acesta functioneaza hotararea prin care s-a dispus suspendarea din functie.
(2) Daca se dispune clasarea, achitarea sau incetarea procesului penal fata de judecator ori procuror, suspendarea din functie inceteaza, iar acesta este repus in situatia anterioara, i se platesc drepturile banesti de care a fost lipsit pe perioada suspendarii din functie si i se recunoaste vechimea in magistratura pentru aceasta perioada.
(3) Judecatorii si procurorii pot fi mentinuti in activitate in cazul in care s-a dispus renuntarea la urmarirea penala sau daca, printr-o hotarare definitiva, s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei. Mentinerea in activitate se dispune de catre Consiliul Superior al Magistraturii, daca se apreciaza ca infractiunea savarsita nu aduce atingere prestigiului profesiei.
Art. 64. – (1) In cazul prevazut la art. 62 alin. (1) lit. b), boala psihica se constata printr-o expertiza de specialitate, la sesizarea presedintelui instantei sau a conducatorului parchetului ori a colegiilor de conducere, iar suspendarea din functie se dispune pe perioada recomandata de comisia medicala de specialitate, numita in conditiile art. 14 alin. (2) lit. e).
(2) Dupa expirarea perioadei prevazute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza unei noi expertize, poate hotari incetarea suspendarii si repunerea in functie a judecatorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau, daca boala este ireversibila, propune eliberarea din functie potrivit legii.
(3) In perioada suspendarii, judecatorului sau procurorului i se platesc drepturile de asigurari sociale de sanatate, potrivit legii.
Art. 65. – (1) Judecatorii si procurorii sunt eliberati din functie in urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare, potrivit legii;
c) transfer intr-o alta functie, in conditiile legii;
d) incapacitate profesionala;
e) ca sanctiune disciplinara;
f) condamnarea si amanarea aplicarii pedepsei dispuse printr-o hotarare definitiva;
f1) renuntarea la urmarirea penala si renuntarea la aplicarea pedepsei dispuse printr-o hotarare definitiva, daca s-a apreciat ca nu se impune mentinerea in functie;
g) incalcarea dispozitiilor art. 7;
h) nepromovarea examenului prevazut la art. 33 alin. (14);
i) neindeplinirea conditiilor prevazute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) si e).
(11) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. f), judecatorii si procurorii pot fi mentinuti in activitate in cazul in care condamnarea sau amanarea aplicarii pedepsei a fost pronuntata pentru infractiunea prevazuta de art. 196 alin. (2) – (4) din Codul penal. Mentinerea in activitate se dispune de catre Consiliul Superior al Magistraturii, daca se apreciaza ca infractiunea savarsita nu aduce atingere prestigiului profesiei.
(2) Eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor se dispune prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Trecerea in rezerva sau in retragere a judecatorilor si procurorilor militari se face in conditiile legii, dupa eliberarea din functie de catre Presedintele Romaniei. In caz de pensionare sau de transfer, eliberarea din functie se face dupa trecerea in rezerva sau, dupa caz, in retragere.
(4) Eliberarea din functie a judecatorilor stagiari si a procurorilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii.
(5) In cazul in care judecatorul sau procurorul cere eliberarea din functie prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sa devina efectiva, daca prezenta judecatorului sau procurorului este necesara.
(6) Judecatorul sau procurorul eliberat din functie din motive neimputabile isi pastreaza gradul profesional dobandit in ierarhia instantelor sau a parchetelor.
Art. 651. – (1) Abrogat.
(2) In cazul in care, impotriva hotararii de eliberare din functie a judecatorului sau procurorului se exercita calea de atac a recursului, acesta va fi suspendat din functie pana la solutionarea irevocabila a cauzei de catre instanta competenta.
(3) Dispozitiile art. 63 alin. (2) si ale art. 64 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.

CAPITOLUL VIII
Magistratii-asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Art. 66. – (1) Prim-magistratul-asistent, magistratii-asistenti sefi si magistratii-asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie se bucura de stabilitate.
(2) Magistratii-asistenti sunt numiti si promovati in functie de Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza de concurs.
(3) Conditiile generale de numire a magistratilor-asistenti sunt cele prevazute pentru functia de judecator si procuror.
(4) Dispozitiile prezentei legi privind incompatibilitatile si interdictiile, formarea profesionala continua si evaluarea periodica, drepturile si indatoririle, precum si raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor se aplica in mod corespunzator si magistratilor-asistenti.
Art. 67 – (1) Prim-magistratul-asistent este promovat dintre magistratii-asistenti sefi cu o vechime de cel putin 2 ani in aceasta functie.
(2) Magistratii-asistenti sefi gradul III sunt promovati dintre magistratii-asistenti cu cel putin 3 ani vechime in aceasta functie. Dupa o perioada de 2 ani ca magistrati-asistenti sefi pot fi trecuti in gradul II si dupa alti 5 ani in gradul I.
(3) Magistratii-asistenti gradul III sunt numiti fara concurs dintre judecatorii sau procurorii cu o vechime in magistratura de cel putin 4 ani. Dupa o perioada de 3 ani in aceasta functie, magistratii-asistenti pot fi trecuti in gradul II, iar dupa alti 3 ani in gradul I.
(4) Magistratii-asistenti gradul III pot fi numiti, prin concurs, si dintre avocati, notari, personal de specialitate juridica prevazut la art. 87 alin. (1), precum si dintre grefieri cu studii superioare juridice de la curtile de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu o vechime de cel putin 5 ani.
Art. 68. – (1) Prim-magistratul-asistent are urmatoarele atributii:
a) coordoneaza activitatea magistratilor-asistenti din sectii si a functionarilor din Cancelaria Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
b) ia parte la sedintele Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ale Completului de 9 judecatori, ca instanta disciplinara.
(2) Prim-magistratul-asistent are si alte atributii stabilite prin Regulamentul privind organizarea administrativa si functionarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Art. 69. – Magistratii-asistenti sefi au urmatoarele atributii:
a) participa la sedintele de judecata ale sectiilor si ale Completului de 9 judecatori;
b) repartizeaza magistratii-asistenti care participa la sedintele de judecata;
c) asigura tinerea in bune conditii a evidentelor sectiilor si realizarea la timp a tuturor lucrarilor.
Art. 70. – Magistratii-asistenti participa la sedintele de judecata ale sectiilor.
Art. 71. – Magistratii-asistenti care participa la sedintele de judecata ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie redacteaza incheierile, participa cu vot consultativ la deliberari si redacteaza hotarari, conform repartizarii facute de presedinte pentru toti membrii completului de judecata.
Art. 72. – Magistratii-asistenti aduc la indeplinire orice alte sarcini incredintate de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de vicepresedinte sau de presedintele sectiei.

TITLUL III
Drepturile si indatoririle judecatorilor si procurorilor

Art. 73. – Stabilirea drepturilor judecatorilor si procurorilor se face tinandu-se seama de locul si rolul justitiei in statul de drept, de raspunderea si complexitatea functiei de judecator si procuror, de interdictiile si incompatibilitatile prevazute de lege pentru aceste functii si urmareste garantarea independentei si impartialitatii acestora.
Art. 74. – (1) Pentru activitatea desfasurata, judecatorii si procurorii au dreptul la o remuneratie stabilita in raport cu nivelul instantei sau al parchetului, cu functia detinuta, cu vechimea in magistratura si cu alte criterii prevazute de lege.
(2) Drepturile salariale ale judecatorilor si procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decat in cazurile prevazute de prezenta lege. Salarizarea judecatorilor si procurorilor se stabileste prin lege speciala.
(3) Abrogat.
(4) Judecatorii si procurorii militari sunt militari activi si au toate drepturile si obligatiile ce decurg din aceasta calitate.
(5) Salarizarea si celelalte drepturi cuvenite judecatorilor si procurorilor militari se asigura de Ministerul Apararii Nationale, in concordanta cu prevederile legislatiei privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti si cu reglementarile referitoare la drepturile materiale si banesti specifice calitatii de militar activ si, respectiv, de salariat civil al acestui minister.
(6) Acordarea gradelor militare si inaintarea in grad a judecatorilor si procurorilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apararii Nationale.
Art. 75. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul si obligatia de a apara judecatorii si procurorii impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.
(2) Judecatorii sau procurorii care considera ca independenta si impartialitatea le sunt afectate in orice mod prin acte de imixtiune in activitatea profesionala se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune masurile necesare, conform legii.
Art. 76. – Judecatorii si procurorii sunt liberi sa organizeze sau sa adere la organizatii profesionale locale, nationale sau internationale, in scopul apararii intereselor lor profesionale, precum si la cele prevazute de art. 11 alin. (3).
Art. 77. – (1) Judecatorii si procurorii in functie sau pensionari au dreptul de a li se asigura masuri speciale de protectie impotriva amenintarilor, violentelor sau a oricaror fapte care ii pun in pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.
(2) Masurile speciale de protectie, conditiile si modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Justitiei si a Ministerului Administratiei si Internelor.
Art. 78. – (1) Judecatorii si procurorii beneficiaza de despagubiri acordate din fondurile bugetare ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ale Ministerului Justitiei, Ministerului Public sau, in cazul judecatorilor si procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apararii, in cazul in care viata, sanatatea ori bunurile le sunt afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea.
(2) Despagubirile prevazute la alin. (1) se acorda in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 79. – (1) Judecatorii si procurorii beneficiaza anual de un concediu de odihna platit de 35 de zile lucratoare.
(2) Judecatorii si procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate platite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate in tara sau in strainatate, pentru pregatirea si sustinerea examenului de capacitate si de doctorat, precum si la concedii fara plata, potrivit Regulamentului privind concediile judecatorilor si procurorilor.
(3) Judecatorii si procurorii au dreptul la concedii medicale si la alte concedii, in conformitate cu legislatia in vigoare.
(4) Abrogat.
(5) Abrogat.
(6) Judecatorii si procurorii au dreptul la inchirierea locuintelor de serviciu. Locuintele de serviciu aflate in proprietatea sau administrarea Ministerului Justitiei si unitatilor subordonate, precum si cele aflate in proprietatea sau in administrarea Ministerului Public nu pot fi cumparate de judecatori, procurori sau orice alti salariati ai acestor institutii.
(7) In cazul pensionarii pentru limita de varsta, titularul contractului de inchiriere prevazut la alin. (6) si, dupa caz, sotul ori sotia acestuia isi pastreaza drepturile locative pe tot parcursul vietii.
Art. 80. – Judecatorii si procurorii beneficiaza anual de 3 calatorii dus-intors sau 6 calatorii simple, gratuite, la transportul pe calea ferata clasa I, auto, naval si aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 3 calatorii dus-intors sau 6 calatorii simple, in cazul in care deplasarea se efectueaza cu autoturismul.
Art. 81. – (1) Judecatorii si procurorii cu vechime continua in magistratura de 20 de ani beneficiaza, la data pensionarii sau a eliberarii din functie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizatie egala cu 7 indemnizatii de incadrare lunare brute, care se impoziteaza potrivit legii.
(2) Indemnizatia prevazuta la alin. (1) se acorda o singura data in decursul carierei de judecator sau procuror si se inregistreaza, potrivit legii.
(3) Modul de calcul al vechimii continue in magistratura se stabileste prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul decesului judecatorului sau procurorului aflat in activitate. In acest caz, de indemnizatie beneficiaza sotul/sotia si copiii care se afla in intretinerea acestuia la data decesului.
Art. 82. – (1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si fostii judecatori si procurori financiari si consilierii de conturi de la sectia jurisdictionala care au exercitat aceste functii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel putin 25 de ani in functia de judecator ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si in functia de judecator ori procuror financiar sau consilier de conturi de la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi se pot pensiona la cerere si pot beneficia, la implinirea varstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara sau de salariul de baza brut lunar, dupa caz, si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii.
(2) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si fostii judecatori si procurori financiari si consilierii de conturi de la sectia jurisdictionala care au exercitat aceste functii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere inainte de implinirea varstei de 60 de ani si beneficiaza de pensia prevazuta la alin. (1), daca au o vechime de cel putin 25 de ani numai in functia de judecator, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor, precum si in functia de judecator ori procuror financiar sau consilier de conturi de la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau in considerare si perioadele in care judecatorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si judecatorul, procurorul financiar si consilierul de conturi la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
(3) De pensia de serviciu prevazuta la alin. (1) beneficiaza, la implinirea varstei de 60 de ani, si judecatorii si procurorii cu o vechime in magistratura intre 20 si 25 de ani, in acest caz cuantumul pensiei fiind micsorat cu 1% din baza de calcul prevazuta la alin. (1), pentru fiecare an care lipseste din vechimea integrala in magistratura.
(4) Pentru fiecare an care depaseste vechimea in magistratura prevazuta la alin. (1) si (2) la cuantumul pensiei se adauga cate 1% din baza de calcul prevazuta la alin. (1), fara a o putea depasi.
(5) Persoanele care indeplinesc conditiile de vechime prevazute la alin. (1) si (3) in functia de judecator, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor, precum si in functia de judecator ori procuror financiar sau consilier de conturi de la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi se pot pensiona si pot beneficia, la implinirea varstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar daca la data pensionarii au o alta ocupatie. In acest caz, pensia se stabileste dintr-o baza de calcul egala cu indemnizatia de incadrare bruta lunara pe care o are un judecator sau procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad al instantei sau parchetului, si sporurile, in procent, avute la data eliberarii din functie ori, dupa caz, cu salariul de baza brut lunar si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii. De aceasta pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din functie din motive neimputabile.
(6) De prevederile alin. (1), (3) si (4) pot beneficia si judecatorii si procurorii pensionati anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, care beneficiaza de pensie in sistemul public si care indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. In acest caz, pensia de serviciu se stabileste dintr-o baza de calcul egala cu indemnizatia de incadrare bruta lunara pe care o are un judecator sau procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si nivel al instantei sau parchetului unde a functionat inaintea eliberarii din functia de judecator sau procuror, si sporurile, in procent, avute la data eliberarii din functie.
(7) Judecatorii si procurorii pot opta intre pensia de serviciu si pensia din sistemul public. Judecatorii si procurorii militari pot opta intre pensia de serviciu si pensia militara de serviciu.
(8) Pensia prevazuta de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limita de varsta.
Art. 83. – (1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si personalul de specialitate juridica prevazut la art. 87 alin. (1) pot fi mentinuti in functie dupa implinirea varstei de pensionare prevazute de lege, pana la varsta de 70 de ani. Pana la varsta de 65 de ani, magistratul poate opta sa ramana in functie, insa dupa implinirea acestei varste, pentru mentinerea in activitate este necesar avizul anul al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Judecatorii si procurorii care au fost eliberati din functie prin pensionare pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective.
(3) Reincadrarea in functia de judecator, procuror ori magistrat-asistent se face fara concurs si cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, la instantele sau, dupa caz, la parchetele de pe langa acestea in cadrul carora au functionat pana la data pensionarii. In acest caz, numirea in functia de magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea in functia de judecator sau procuror se face de Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 831. – (1) Judecatorii si procurorii pot fi pensionati anticipat, cu reducerea varstei de pensionare prevazute de prezenta lege cu pana la 5 ani, in cazul in care depasesc vechimea in magistratura prevazuta la art. 82 alin. (1) cu cel putin 5 ani. Cei care indeplinesc atat conditiile pentru acordarea pensiei in conditiile prezentului articol, cat si pe cele prevazute la art. 82 alin. (2) pot opta intre cele doua pensii.
(2) Pensia prevazuta la alin. (1) are regimul unei pensii anticipate de serviciu.
(3) Beneficiarii pensiei de serviciu prevazute la alin. (1) nu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective, pana la varsta de 60 de ani.
(4) Cuantumul pensiei anticipate se stabileste potrivit prevederilor art. 82 alin. (1) si (4).
Art. 832. – (1) Nu beneficiaza de pensia de serviciu prevazuta la art. 82 si 831 si de indemnizatia-prevazuta la art. 81 judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor care, chiar ulterior eliberarii din functie, au fost condamnati definitiv ori s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei pentru o infractiune de coruptie, o infractiune asimilata infractiunilor de coruptie sau o infractiune in legatura cu acestea, savarsite inainte de eliberarea din functie. Aceste persoane beneficiaza de pensie in sistemul public, in conditiile legii.
(2) Punerea in miscare a actiunii penale pentru una dintre infractiunile prevazute la alin. (1) atrage, de drept, suspendarea solutionarii cererii de acordare a pensiei de serviciu sau, dupa caz, suspendarea platii pensiei de serviciu, daca aceasta a fost acordata pana la solutionarea definitiva a cauzei. In aceasta perioada, persoana fata de care s-a pus in miscare actiunea penala beneficiaza, in conditiile legii, de pensie din sistemul public.
(3) Daca se dispune clasarea, renuntarea la urmarirea penala, achitarea, incetarea procesului penal sau renuntarea la aplicarea pedepsei fata de judecator, procuror, magistrat-asistent sau personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, acesta este repus in situatia anterioara si i se plateste pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a punerii in miscare a actiunii penale sau, dupa caz, diferenta dintre aceasta si pensia din sistemul public incasata dupa punerea in miscare a actiunii penale.
(4) Hotararea de condamnare sau prin care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei, ramasa definitiva, se comunica de catre instanta de executare Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii va informa Casa Nationala de Pensii Publice cu privire la aparitia uneia dintre situatiile prevazute de prezentul articol care are ca efect acordarea, suspendarea, incetarea sau reluarea platii pensiei de serviciu ori, dupa caz, suspendarea sau reluarea procedurii de solutionare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea Consiliului Superior al Magistraturii cuprinde elementele necesare pentru aplicarea masurii respective de catre casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al masurii, precum si data de la care se aplica.

Art. 84. – (1) Sotul supravietuitor al judecatorului sau procurorului are dreptul, la implinirea varstei de 60 de ani, la pensia de urmas in conditiile prevazute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, calculata din pensia de serviciu aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul la data decesului sustinatorul, actualizata, dupa caz.
(2) Copiii minori ai judecatorului sau procurorului decedat, precum si copiii majori pana la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmas, calculata din pensia de serviciu aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul la data decesului sustinatorul decedat, actualizata, dupa caz, in conditiile Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si in procentele prevazute de aceasta lege, in functie de numarul de urmasi.
(3) In cazul in care la data decesului procurorul sau judecatorul nu indeplineste conditiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum si copiii majori pana la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmas in cuantum de 75% din indemnizatia de incadrare bruta lunara avuta de sustinatorul decedat in ultima luna de activitate, in conditiile prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 85. – (1) Partea din pensia de serviciu care depaseste nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevazuta de art. 82 alin. (2), art. 831 si si art. 84 alin. (3), precum si pensia de serviciu acordata celor care nu indeplinesc conditia de limita de varsta prevazuta de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se suporta din bugetul de stat.
(2) Pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, precum si pensiile de urmas prevazute la art. 84 se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza indemnizatia bruta lunara a unui judecator si procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad al instantei sau parchetului, cu luarea in considerare, in procent, a sporurilor intrate in baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum si a sporului de vechime. Daca in urma actualizarii rezulta o pensie de serviciu mai mica, judecatorul sau procurorul isi poate pastra pensia aflata in plata.
(3) Cererile de pensionare formulate de judecatorii si procurorii in activitate pentru acordarea pensiei de serviciu prevazute de prezenta lege se depun la casa teritoriala de pensii competenta. Plata pensiei se face de la data prevazuta in decretul Presedintelui Romaniei ca fiind cea a eliberarii din functie sau, in cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a decretului Presedintelui Romaniei de eliberare din functie.
Art. 86. – Constituie vechime in magistratura perioada in care judecatorul, procurorul, personalul de specialitate juridica prevazut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a indeplinit functiile de judecator, procuror, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justitie, judecator financiar, judecator financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier si consilier de conturi in sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridica prevazut la art. 87 alin. (1), precum si perioada in care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic in invatamantul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofiter de politie judiciara cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probatiune cu studii superioare juridice sau care a indeplinit functii de specialitate juridica in Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane, Institutul Roman pentru Drepturile

Art. 87. – (1) Pe durata indeplinirii functiei, personalul de specialitate juridica din Ministerul Justitiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National de Criminologie, Institutul National de Expertize Criminalistice si din Institutul National al Magistraturii este asimilat judecatorilor si procurorilor in ceea ce priveste drepturile si indatoririle, inclusiv sustinerea examenului de admitere, evaluarea activitatii profesionale, sustinerea examenului de capacitate si de promovare, dispozitiile prezentei legi aplicandu-se in mod corespunzator.
(2) Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum si a procedurii de cercetare si aplicare a sanctiunilor disciplinare se face prin ordin al conducatorilor autoritatilor prevazute la alin. (1).
Art. 88. – (1) Pentru merite deosebite in activitate, judecatorii si procurorii pot fi distinsi cu Diploma Meritul judiciar.
(2) Diploma Meritul judiciar se acorda de Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecatori, si la propunerea ministrului justitiei, pentru procurori.
Art. 89. – Modelul diplomei si modul de confectionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de catre ministrul justitiei.
Art. 90. – (1) Judecatorii si procurorii sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in profesie si in societate.
(2) Relatiile judecatorilor si procurorilor la locul de munca si in societate se bazeaza pe respect si buna-credinta.
Art. 91. – (1) Judecatorii si procurorii sunt obligati sa rezolve lucrarile in termenele stabilite si sa solutioneze cauzele in termen rezonabil, in functie de complexitatea acestora, si sa respecte secretul profesional.
(2) Judecatorul este obligat sa pastreze secretul deliberarilor si al voturilor la care a participat, inclusiv dupa incetarea exercitarii functiei.
Art. 92. – (1) Judecatorii si procurorii sunt obligati sa aiba, in timpul sedintelor de judecata, tinuta vestimentara corespunzatoare instantei la care functioneaza.
(2) Tinuta vestimentara se stabileste prin hotarare a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, si se asigura in mod gratuit.
Art. 93. – Judecatorii si procurorii sunt obligati sa prezinte, in conditiile si la termenele prevazute de lege, declaratia de avere si declaratia de interese.

TITLUL IV
Raspunderea judecatorilor si procurorilor

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 94. – Judecatorii si procurorii raspund civil, disciplinar si penal, in conditiile legii.
Art. 95. – (1) Judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi perchezitionati, retinuti, arestati la domiciliu sau arestati preventiv numai cu incuviintarea sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) In caz de infractiune flagranta, judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi retinuti si supusi perchezitiei potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de indata de organul care a dispus retinerea sau perchezitia.
Art. 96. – (1) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea judecatorilor si procurorilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.
(3) Cazurile in care persoana vatamata are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procese penale sunt stabilite de Codul de procedura penala.
(4) Dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale nu se va putea exercita decat in cazul in care s-a stabilit, in prealabil, printr-o hotarare definitiva, raspunderea penala sau disciplinara, dupa caz, a judecatorului sau procurorului pentru o fapta savarsita in cursul judecatii procesului si daca aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara.
(5) Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, in cursul procesului, a contribuit in orice mod la savarsirea erorii judiciare de catre judecator sau procuror.
(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.
(7) Dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotararii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.
(8) Termenul de prescriptie a dreptului la actiune in toate cazurile prevazute de prezentul articol este de un an.
Art. 97. – (1) Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducatorii instantelor ori ai parchetelor, in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori savarsirea de catre acestia a unor abateri disciplinare.
(2) Exercitarea dreptului prevazut la alin. (1) nu poate pune in discutie solutiile pronuntate prin hotararile judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac.

CAPITOLUL II
Raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor

Art. 98. – (1) Judecatorii si procurorii raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afecteaza prestigiul justitiei.
(2) Raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor militari poate fi angajata numai potrivit dispozitiilor prezentei legi.
Art. 99. – Constituie abateri disciplinare:
a) manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu;
b) incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii;
c) atitudinile nedemne in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii;
d) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu;
e) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces;
f) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu;
g) nerespectarea de catre procuror a dispozitiilor procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea;
h) nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor ori intarzierea repetata in efectuarea lucrarilor, din motive imputabile;
i) nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand judecatorul sau procurorul stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa, precum si formularea de cereri repetate si nejustificate de abtinere in aceeasi cauza, care are ca efect tergiversarea judecatii;
j) nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter, precum si a altor informatii de aceeasi natura de care a luat cunostinta in exercitarea functiei, cu exceptia celor de interes public, in conditiile legii;
k) absente nemotivate de la serviciu, in mod repetat sau care afecteaza in mod direct activitatea instantei ori a parchetului;
l) imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror;
m) nerespectarea in mod nejustificat a dispozitiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul instantei sau al parchetului ori a altor obligatii cu caracter administrativ prevazute de lege sau regulamente;
n) folosirea functiei detinute pentru a obtine un tratament favorabil din partea autoritatilor sau interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii;
o) nerespectarea in mod grav sau repetat a dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
p) obstructionarea activitatii de inspectie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;
q) participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor;
r) lipsa totala a motivarii hotararilor judecatoresti sau a actelor judiciare ale procurorului, in conditiile legii;
s) utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea in mod vadit contrara rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de magistrat;
ş) nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii;
t) exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.
Art. 991. – (1) Exista rea-credinta atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane.
(2) Exista grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil, normele de drept material ori procesual.
Art. 100. – Sanctiunile disciplinare care se pot aplica judecatorilor si procurorilor, proportional cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 20% pe o perioada de pana la 6 luni;
c) mutarea disciplinara pentru o perioada de pana la un an la o alta instanta sau la un alt parchet, situate in circumscriptia altei curti de apel ori in circumscriptia altui parchet de pe langa o curte de apel;
d) suspendarea din functie pe o perioada de pana la 6 luni;
e) excluderea din magistratura.

Art. 101. – Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 100 se aplica de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice.

TITLUL V
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 102. – (1) Judecatorii in functie ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie isi continua activitatea pana la data expirarii mandatului pentru care au fost numiti.
(2) Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie carora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiti ori, dupa caz, sunt eliberati din motive neimputabile isi pastreaza gradul dobandit in ierarhie si pot ocupa o functie de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie si pot reveni pe functia de magistrat detinuta anterior sau pe o alta functie de judecator ori procuror sau pot opta pentru intrarea in avocatura sau notariat, fara examen.
Art. 103. – Judecatorii si procurorii care au, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, norma de baza la institutii de invatamant superior juridic au obligatia ca, incepand cu anul universitar urmator, sa-si transfere norma de baza la instanta sau parchetul la care functioneaza ori sa renunte la calitatea de judecator sau procuror.
Art. 104. – (1) Judecatorii si procurorii in functie, precum si personalul de specialitate juridica prevazut la art. 87 alin. (1) care au beneficiat de vechime in magistratura potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, isi pastreaza aceasta vechime.
(2) Salarizarea magistratilor-asistenti se face potrivit anexei nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 347/2003, cu modificarile ulterioare, in baza coeficientilor de multiplicare prevazuti la nr. crt. 19, 20, 18 pentru magistratii-asistenti gradul I, II, III, la nr. crt. 12, 13, 19 pentru magistratii-asistenti sefi gradul I, II, III si la nr. crt. 12 pentru prim-magistratul-asistent.
Art. 105. – (1) Judecatorii si procurorii militari care isi continua activitatea la instantele si parchetele militare, redistribuiti pe functii inferioare, isi pastreaza drepturile salariale de care beneficiaza la data redistribuirii. Celelalte dispozitii ale prezentei legi se aplica in mod corespunzator si judecatorilor si procurorilor militari.
(2) Transferul judecatorilor si procurorilor militari, la cerere sau ca urmare a reducerii posturilor, se face, in functie de optiunea exprimata, la instantele sau parchetele civile la care judecatorul ori procurorul are dreptul sa functioneze, potrivit gradului sau profesional.
Art. 106. – Consiliul Superior al Magistraturii aproba, prin hotarare care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I:
a) Regulamentul privind concursul de admitere si examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfasurare a concursului de admitere si a examenului de absolvire, precum si media minima de admitere si de absolvire a Institutului National al Magistraturii;
b) Regulamentul Institutului National al Magistraturii;
c) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecatorilor stagiari si al procurorilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfasurare si media minima de promovare a examenului de capacitate al judecatorilor stagiari si al procurorilor stagiari;
d) Regulamentul privind organizarea si desfasurarea concursului de admitere in magistratura;
e) Regulamentul privind modul de desfasurare a cursurilor de formare profesionala continua a judecatorilor si procurorilor si atestare a rezultatelor obtinute;
f) Regulamentul privind organizarea si desfasurarea concursului de promovare a judecatorilor si procurorilor;
g) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea in functii de conducere a judecatorilor si procurorilor;
h) Regulamentul privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor;
i) Regulamentul privind concediile judecatorilor si procurorilor.
Art. 107. – (1) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
a) dispozitiile art. 6, art. 12, art. 14-16, art. 36-43, art. 55, art. 58 si art. 59-69 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) dispozitiile art. 2 alin. (2), art. 3, art. 42-69, art. 91-1201 si art. 121-1311 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia dispozitiilor art. 66 privind vechimea in magistratura necesara pentru promovarea in functia de judecator sau procuror, care se abroga pe data de 1 ianuarie 2005.
(3) Dispozitiile art. 13 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga pe data de 1 ianuarie 2005.