Legea nr. 32/2000 privind intermediarii in asigurari

0

intermediarii in asigurari

Legea nr. 32/2000 privind activitatea și supravegherea intermediarilor in asigurari și reasigurări

CAPITOLUL I

Obiectul legii și înțelesul unor termeni

Art. 1. 

Prezenta lege reglementează organizarea și funcționarea intermediarilor în asigurări și reasigurări și supravegherea activității intermediarilor în asigurări și reasigurări, precum și a altor activități în legătură cu acestea.

Art. 2. 

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

1. acționar/asociat semnificativ – orice persoană care, nemijlocit și singură ori prin intermediul sau în legătură cu alte persoane fizice ori juridice, exercită drepturi ce decurg din deținerea unor acțiuni/părți sociale care, cumulate, reprezintă cel puțin 10% din capitalul social al unui broker de asigurare și/sau de reasigurare ori îi conferă acesteia cel puțin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală a acționarilor/asociaților sau care dau posibilitatea să exercite o influență semnificativă asupra conducerii brokerului de asigurare și/sau de reasigurare în care are poziția semnificativă, după caz;

2. activitatea de intermediere în reasigurări – activitatea de introducere, propunere ori îndeplinire a altor activități preliminarii încheierii contractelor de reasigurare sau oferirea de asistență pentru administrarea ori îndeplinirea unor contracte, îndeosebi în cazul unei daune. Aceste activități nu vor fi considerate activități de intermediere în reasigurări, în cazul în care sunt îndeplinite de către un reasigurător sau de un angajat al acestuia care acționează sub responsabilitatea reasigurătorului. Nu vor fi considerate activități de intermediere în reasigurări nici următoarele: furnizarea de informații în mod ocazional, în contextul unei alte activități profesionale, al cărei scop nu constă în oferirea de asistență clienților în vederea încheierii sau administrării unui contract, administrarea daunelor unui reasigurător pe baze profesionale, precum și regularizarea daunelor;

3. agent de asigurare – persoana fizică sau juridică împuternicită, în baza autorizării unui asigurător ori reasigurător, să încheie în numele și în contul asigurătorului sau reasigurătorului contracte de asigurare ori de reasigurare cu terții, conform condițiilor stipulate în contractul de mandat încheiat, fără să aibă calitatea de asigurător/reasigurător, broker de asigurare și/sau de reasigurare;

4. agent de asigurare subordonat – persoana fizică sau juridică ce, pe lângă activitatea sa profesională principală, intermediază în numele și în contul unuia sau mai multor asigurători produse de asigurare care sunt complementare la produsele furnizate de instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare care acționează într-o piață reglementată;

5. asistenți în brokeraj – persoane fizice sau juridice care, în baza unui contract cu un broker de asigurare și/sau de reasigurare, primesc o împuternicire în legătură cu un mandat de brokeraj al acestuia și, sub acoperirea contractului de răspundere profesională a brokerului în cauză, trebuie să întreprindă anumite activități necesare pentru ducerea la îndeplinire a mandatului de brokeraj;

6. autorități competente – autoritățile naționale care, prin lege sau alte reglementări, sunt abilitate să înregistreze sau să autorizeze intermediarii în reasigurări;

7. bancassurance – activitatea de intermediere a produselor de asigurări care sunt complementare la produsele instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare, desfășurată prin rețeaua acestor instituții în condițiile prevăzute prin norme emise în aplicarea prezentei legi;

8. broker de asigurare:

a) persoană juridică română, autorizată în condițiile prezentei legi, care negociază pentru clienții săi, persoane fizice sau juridice, asigurați ori potențiali asigurați, încheierea contractelor de asigurare sau de reasigurare și acordă asistență înainte și pe durata derulării contractelor ori în legătură cu regularizarea daunelor, după caz;

b) un intermediar dintr-un stat membru, care desfășoară activități de intermediere pe teritoriul României, conform dreptului de stabilire și libertății de a presta servicii;

9. broker în asigurări/reasigurări – persoană fizică, atestată profesional în conformitate cu prevederile normelor emise în aplicarea prezentei legi, și care își desfășoară activitatea numai în baza unei relații contractuale cu un broker de asigurare/reasigurare;

10. conducerea executivă a intermediarului în asigurări și/sau în reasigurări – persoana sau, în cazul intermediarilor care au formă juridică de societate pe acțiuni, persoanele fizice, cel puțin două, dintre care una, potrivit actelor constitutive și/sau hotărârilor organelor statutare ale intermediarului în asigurări și/sau în reasigurări, este înlocuitoarea de drept a persoanei împuternicite să conducă și să coordoneze activitatea zilnică, precum și învestite cu competența de a angaja răspunderea intermediarului în asigurări și/sau în reasigurări; nu intră în această categorie persoanele care asigură conducerea nemijlocită a compartimentelor din cadrul intermediarului în asigurări și/sau în reasigurări, a sucursalelor și a altor sedii secundare. În cazul sucursalelor intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări din statele membre, care desfășoară activitate pe teritoriul României, în baza dreptului de stabilire, conducerea executivă este reprezentată de persoana/persoanele împuternicite de aceștia să conducă activitatea sucursalei și să angajeze legal în România intermediarul în asigurări și/sau în reasigurări;

11. intermediari în asigurări – persoanele fizice sau juridice, denumite în continuare broker de asigurare, asistent în brokeraj, agent de asigurare, subagent sau agent de asigurare subordonat, care desfășoară activitate de intermediere în asigurări, în schimbul unui/unei comision/remunerații, autorizat sau înregistrat în condițiile stabilite de prezenta lege și de normele emise în aplicarea acesteia, precum și intermediarii din statele membre care desfășoară pe teritoriul României activitate de intermediere în asigurări, conform dreptului de stabilire și libertății de a presta servicii, după caz;

12. intermediar în reasigurări – persoana fizică sau juridică română autorizată în condițiile prezentei legi, denumită în continuare broker de reasigurare, care intermediază, în schimbul unui/unei comision/remunerații, în principal, activitatea de reasigurare, precum și intermediarii din statele membre care desfășoară pe teritoriul României activitate de intermediere în reasigurări, conform dreptului de stabilire și libertății de a presta servicii, după caz;

13. locul obișnuit de staționare – teritoriul statului în care autovehiculul este înmatriculat sau:

a) în cazul în care nu se solicită înmatriculare pentru un anumit tip de autovehicule, dar autovehiculul deține plăcuțe de asigurare sau un semn distinctiv similar plăcuței de înmatriculare, teritoriul statului în care a fost emisă plăcuța de asigurare ori a fost emis semnul; sau

b) în cazul în care nici plăcuța de înmatriculare, nici plăcuța de asigurare și nici semnul distinctiv nu se cere pentru un anumit tip de vehicule, teritoriul statului în care persoana care deține autovehiculul își are reședința permanentă;

14. mandat de brokeraj – contractul dintre un asigurat sau un potențial asigurat, în calitatea de mandant, și brokerul de asigurare și/sau de reasigurare, în calitate de mandatar, prin care se încredințează mandatarului negocierea sau încheierea contractelor de asigurare sau de reasigurare, acordarea de asistență înainte și pe durata derulării contractelor ori în legătură cu regularizarea daunelor, după caz;

15. persoane semnificative – administratorii, membrii consiliului de administrație și/sau ai consiliului director și/sau ai consiliului de supraveghere, conducerea executivă a intermediarului în asigurări și/sau în reasigurări, precum și membrii Consiliului director al Fondului de protecție a victimelor străzii;

16. state membre – statele membre ale Uniunii Europene și celelalte state aparținând Spațiului Economic European;

17. stat terț – stat care nu este stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European;

18. subagenți – persoane fizice, altele decât conducătorul agentului de asigurare persoană juridică, care au calitatea de angajați cu contract de muncă cu persoana juridică și care acționează în numele acesteia;

19. stat membru de origine a intermediarului:

a) în cazul în care intermediarul este o persoană fizică – statul membru în care este situată reședința acestuia și în care își desfășoară activitatea;

b) în cazul în care intermediarul este o persoană juridică – statul membru în care este situat sediul social sau, în cazul în care legislația statului respectiv nu prevede existența unui sediu social, statul membru în care este situat sediul central;

20. stat membru gazdă al intermediarului – statul membru, altul decât statul membru de origine, în care un intermediar în asigurări sau în reasigurări își desfășoară activitatea în baza dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii;

21. sucursala unui intermediar în asigurări sau în reasigurări – dezmembrământ fără personalitate juridică al unui intermediar în asigurări sau în reasigurări care, în baza unui mandat, este împuternicit să desfășoare, parțial sau total, activitatea de asigurare ori de reasigurare.

Art. 3.Abrogat

CAPITOLUL II

Dispoziții generale

Art. 4. 

(1) Punerea în executare a prezentei legi, supravegherea și controlul respectării dispozițiilor sale revin Autorității de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., în scopul apărării drepturilor asiguraților și al promovării stabilității activității de asigurare în România.

(2) Pentru nevoile A.S.F., ale reprezentanțelor sale pe care aceasta le înființează, Guvernul și, după caz, autoritățile administrației publice locale vor atribui acesteia în administrare imobilele necesare – terenuri și clădiri – din domeniul public de interes național sau local, după caz, în termen de 60 de zile de la data cererii. A.S.F. poate utiliza propriile venituri pentru construirea, achiziționarea sau închirierea unor imobile corespunzătoare, conform prevederilor legale în vigoare.

(3) A.S.F. încheie memorandumuri de colaborare cu autorități similare privind schimbul informațiilor confidențiale, necesare activității de supraveghere, memorandumuri care să stipuleze că divulgarea acelor informații publicului se face doar cu acordul explicit al acelor autorități sau, în cazurile specificate, doar pentru scopurile pentru care autoritățile respective și-au dat acordul.

(4) A.S.F. poate încheia acorduri de cooperare cu autorități din state terțe numai dacă informațiile trimise către acele autorități beneficiază de același nivel de confidențialitate cu care A.S.F. tratează acele informații în România, în conformitate cu legislația națională.

(5) A.S.F. informează Comisia Europeană asupra dificultăților apărute prin aplicarea prezentei legi, precum și asupra oricăror bariere care pot să apară în detrimentul activității brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare autorizați sau stabiliți în România, în comparație cu sucursalele aflate în afara teritoriului României.

Art. 5. 

A.S.F. are următoarele atribuții principale:

a) elaborează și/sau avizează proiectele de acte normative care privesc domeniul asigurărilor sau care au implicații asupra acestui domeniu, iar în ceea ce privește reglementările contabile specifice domeniului asigurărilor, și după avizul/informarea, după caz, potrivit legii, a Ministerului Finanțelor Publice; de asemenea, avizează obligatoriu toate actele administrative individuale care au legătură cu activitatea de asigurare;

b) autorizează brokerii de asigurare și/sau de reasigurare să desfășoare activitate de intermediere în asigurări și/sau în reasigurări, după caz, și aprobă orice modificare a documentelor sau condițiilor pe baza cărora s-a acordat această autorizare; prin documente se înțelege statutul și/sau actul constitutiv al societății, studiul de fezabilitate și, numai în cazul persoanelor semnificative, organigrama și/sau regulamentul de organizare și funcționare, precum și orice alte acte stabilite prin normele de autorizare emise în aplicarea prezentei legi. Aprobarea modificărilor, inclusiv în cazul persoanelor menționate la lit. d), se solicită în termenele prevăzute de normele emise în aplicarea prezentei legi;

c) aprobă acționarii semnificativi direcți și/sau indirecți ai brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare, în baza prevederilor normelor emise în aplicarea prezentei legi;

d) aprobă și, după caz, retrage aprobarea, în condițiile legislației în vigoare și ale normelor emise în aplicarea acesteia, pentru persoanele semnificative ale brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare și avizează și, după caz, retrage avizul, pentru membrii Consiliului director al Fondului de protecție a victimelor străzii;

e) aprobă divizarea sau fuzionarea unui broker de asigurare și/sau de reasigurare autorizat în România, în condițiile prezentei legi și ale normelor emise în aplicarea acesteia. A.S.F. se va pronunța asupra cererii de divizare/fuziune, în sensul aprobării sau respingerii acesteia, în termen de 45 de zile de la data depunerii documentației complete;

f) aprobă, la cererea brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare, limitarea, suspendarea sau, după caz, încetarea activității, după verificarea situației financiare a acestora;

g) supraveghează situația financiară a brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare, precum și activitatea altor intermediari în asigurări și/sau în reasigurări, persoane fizice sau juridice, conform prevederilor prezentei legi și ale normelor emise în aplicarea acesteia, inclusiv a sucursalelor acestora stabilite pe teritoriul altor state membre, în conformitate cu dreptul de stabilire, după consultarea autorității competente a statului membru al sucursalei;

h) în vederea aplicării principiilor de supraveghere prudențială și preventivă, exercită un control permanent asupra activității brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare prin analiza și evaluarea, prin direcțiile de specialitate, la sediul A.S.F., a informațiilor cuprinse în rapoartele, informările și documentele transmise acesteia în conformitate cu prevederile prezentei legi, ale normelor emise în aplicarea acesteia, precum și în conformitate cu solicitările de informații, avizele și deciziile emise de A.S.F.;

i) în vederea protejării intereselor asiguraților și ale potențialilor asigurați, efectuează controale periodice sau inopinate la sediile intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, persoane juridice, face investigații detaliate privind condițiile de desfășurare a activității de către aceștia, între altele prin colectarea de informații și solicitarea de documente privind activitatea lor;

j) în vederea asigurării unei pregătiri profesionale unitare a persoanelor care lucrează în domeniul asigurărilor, autorizează entitățile care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională, postliceală sau postuniversitară în acest domeniu, aprobă programa cursurilor și tematica examenelor de absolvire pentru entitățile care organizează astfel de cursuri, cu excepția instituțiilor de învățământ superior acreditate de Ministerul Educației și Cercetării Științifice, și atestă lectorii pentru aceste cursuri, în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale normelor emise în aplicarea acesteia;

k) înființează și coordonează Institutul de Studii Financiare, constituit ca persoană juridică de drept privat, fără scop lucrativ;

l) solicită prezentarea de informații și documente, inclusiv cu caracter statistic, referitoare la activitatea desfășurată, managementul acestei activități și conducerea executivă a acesteia, atât de la intermediarii in asigurari și/sau în reasigurări, cât și de la oricare altă persoană, fizică sau juridică, care are legătură directă ori indirectă cu activitatea acestora;

m) ia măsurile necesare pentru ca activitatea de intermediere în asigurări să fie gestionată cu respectarea normelor prudențiale specifice;

n) aplică măsurile de sancționare prevăzute de prezenta lege;

o) primește și răspunde la toate sesizările și reclamațiile privind activitatea intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări;

p) informează autoritățile competente din statele membre pe teritoriul cărora sunt sucursale ale brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare ori ale agenților de asigurare români sau unde se prestează de către aceștia servicii despre orice măsuri sancționatoare luate împotriva acestora, inclusiv despre retragerea autorizației de funcționare;

q) deschide și menține Registrul brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare și gestionează Registrul intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, ale căror formă și conținut sunt stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi;

r) îndeplinește alte atribuții prevăzute de prezenta lege.

Art. 51

*) Potrivit art. 36 alin. (5) și art. 40 alin (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2016, în termen de 6 luni BAAR va prelua întregul patrimoniu al Fondului de Protecție a Victimelor Străzii și se va reorganiza iar la data preluării se abrogă art. 51 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea și supravegherea intermediarilor în asigurări și reasigurări, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Fondul de protecție a victimelor străzii, denumit în continuare Fond, se constituie ca asociație, persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, în conformitate cu prevederile legale referitoare la asociații și fundații, ale prezentei legi și ale normelor emise în aplicarea acesteia, având ca membri toți asigurătorii autorizați să practice asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule.

(2) Actul constitutiv al asociației, precum și modificările ulterioare vor fi avizate în prealabil de A.S.F.

(3) Fondul este condus de un consiliu director format din 5 membri, care sunt supuși avizului prealabil al A.S.F.

(4) Un membru al Consiliului director al Fondului va fi numit de către A.S.F.

(5) Membrii Fondului sunt obligați să contribuie printr-o cotizație la constituirea și menținerea stabilității financiare a acestuia, proporțional cu volumul primelor brute încasate din vânzarea asigurării de răspundere civilă care acoperă daune ce rezultă din folosirea autovehiculelor terestre, cu excepția răspunderii civile a transportatorului, până la acoperirea tuturor obligațiilor de plată.

(6) Nivelul cotizației și termenele de plată a acesteia se stabilesc anual de către A.S.F. Cuantumul cotizației este de până la 5% din volumul primelor brute încasate pentru această asigurare.

(7) Bugetul de venituri și cheltuieli al Fondului, precum și rectificările acestuia se aprobă de Consiliul A.S.F.

(8) În caz de deficit, A.S.F. poate majora, în cursul anului, nivelul cotizației.

(9) Fondul se constituie în scopul:

a) de a furniza informații persoanelor vătămate prin accidente de autovehicule, în calitate de centru de informare (CEDAM);

b) de a despăgubi persoanele păgubite prin accidente de autovehicule, dacă:

(i) autovehiculul, respectiv tramvaiul care a provocat accidentul a rămas neidentificat sau nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, cu toate că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, proprietarul acestuia avea obligația să încheie o astfel de asigurare;

(ii) în termen de 3 luni de la data la care a adresat o cerere de despăgubire, persoana rezidentă în România care a suferit un prejudiciu ca urmare a unui accident de circulație produs pe teritoriul unui stat situat în limitele teritoriale de acoperire, cu excepția României, sau pe teritoriul unui stat terț al cărui birou național a aderat la sistemul Carte verde, de un autovehicul care are locul obișnuit de staționare într-un stat membru al Spațiului Economic European sau în Confederația Elvețiană, nu a primit un răspuns motivat de la societatea de asigurare a autovehiculului vinovat de producerea accidentului sau de la reprezentantul de despăgubiri al acesteia ori dacă societatea de asigurare respectivă nu și-a desemnat un reprezentant de despăgubire pe teritoriul României sau dacă în termen de două luni de la data producerii accidentului societatea de asigurare nu poate fi identificată. Fondul îndeplinește aceste atribuții în calitate de organism de compensare.

(10) Asigurătorii menționați la alin. (1) au obligația să desemneze, în fiecare stat aparținând Spațiului Economic European și în Confederația Elvețiană, un reprezentant însărcinat cu regularizarea daunelor provocate de autovehicule supuse obligației de asigurare în România rezidenților în aceste state, cu condiția ca accidentul să se producă pe teritoriul unui alt stat decât statul de reședință a persoanei vătămate.

(11) Fondul are legitimare procesuală activă în orice proces împotriva persoanelor aflate într-o relație juridică cu el, pentru obligațiile de plată achitate sau care urmează cu certitudine să fie achitate de Fond.

(12) Actul prin care se constată și se individualizează obligația de plată a unui asigurător la Fond constituie, potrivit legii, titlu de creanță.

(13) La data scadenței, titlul de creanță devine titlu executoriu, în baza căruia Fondul va declanșa procedura silită de recuperare a creanțelor, conform dispozițiilor Codului de procedură civilă.

(14) În vederea recuperării sumelor cheltuite, Fondul are drept de regres împotriva entității care a determinat prejudiciul.

(15) Anual, Fondul va prezenta Consiliului A.S.F. un raport de activitate, ale cărui formă și conținut vor fi stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi.

(16) Raportul va fi însoțit de situațiile financiare anuale, întocmite potrivit legislației în vigoare și auditate în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale normelor emise în aplicarea acesteia.

(17) În termen de 6 luni de la sfârșitul anului precedent, Fondul va publica un raport, ale cărui formă și conținut vor fi stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi.

(18) Modul de constituire, de utilizare și de plasament al sumelor bănești la dispoziția Fondului, precum și persoanele îndreptățite a fi despăgubite se stabilesc prin norme emise în aplicarea prezentei legi de către A.S.F.

Art. 6.Abrogat

Art. 7.Abrogat

Art. 8. 

(1) A.S.F. adoptă norme în aplicarea prevederilor prezentei legi, precum și norme prudențiale specifice, conform practicilor în asigurări.

(2) A.S.F. emite decizii prin care:

a) impune interdicții, acordă, suspendă sau retrage autorizații;

b) modifică sau revocă condiții, cerințe sau termeni impuși de aceasta prin actele sale;

c) aprobă divizarea sau fuzionarea brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare;

d) stabilește/precizează alte obiective de interes și/sau instituie obligații privind activitatea intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, Fondului și a entităților care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională;

e) exercită, de la sediul său, prin direcțiile de specialitate, un control permanent, prin analizarea datelor și informațiilor cuprinse în rapoartele, informările periodice și anuale și a celor transmise ca urmare a solicitărilor A.S.F., precum și a documentelor prin care se solicită aprobarea prealabilă a modificărilor la condițiile inițiale de autorizare, asupra activității intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări și dispune efectuarea acțiunilor de control periodic sau inopinat la sediile acestora;

f) dă dispoziții privind prezentarea de documente, situații, informații și audieri;

g) constată și aplică sancțiuni, ca urmare a controlului permanent, periodic sau inopinat, intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, acționarilor semnificativi ori persoanelor semnificative ale acestora sau Consiliului director al Fondului ori entităților care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională sau conducerii acestor entități pentru încălcarea prevederilor prezentei legi, a reglementărilor, deciziilor și avizelor emise de A.S.F.;

h) aplică alte măsuri prevăzute de legislația în vigoare.

(3) Deciziile de sancționare vor cuprinde justificarea legală a aplicării acestora și vor fi comunicate persoanelor fizice sau juridice împotriva cărora s-a dispus sancțiunea. În deciziile de sancționare se vor menționa și dreptul de contestare de către persoanele în cauză a măsurilor sancționatoare dispuse, termenul până la care se poate depune contestația, precum și autoritatea sau instanța către care trebuie adresată contestația.

Art. 9. 

Deciziile A.S.F. nu se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția celor prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a) și c).

Art. 10. 

Constituie venit propriu la bugetul A.S.F.:

a) taxele și majorările prevăzute la art. 101 și 36;

b) sumele provenite, potrivit legii, din amenzi contravenționale;

c) veniturile provenite din donații, publicații și din alte surse legale.

Art. 101

(1) Un intermediar în asigurare și/sau în reasigurare, Fondul sau o entitate care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională, care solicită aprobarea pentru modificări la condițiile și documentele în baza cărora s-a acordat autorizația/avizul, precum și orice informații sau certificări din partea A.S.F. pentru a-i servi în relațiile cu terții, va achita o taxă de aprobare, după caz, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 35 euro, la cursul comunicat de Banca Națională a României la data plății.

(2) Orice persoană fizică sau juridică, cu excepția asiguraților, păgubiților și a instituțiilor publice, care solicită A.S.F. informații, certificări sau puncte de vedere va achita o taxă reprezentând echivalentul în lei al sumei de 35 euro, la cursul comunicat de Banca Națională a României din data plății.

(3) Pentru autorizațiile emise de A.S.F. prevăzute de prezenta lege, distruse, pierdute sau furate, se vor elibera duplicate, la cererea persoanelor îndreptățite, în condițiile prevăzute în normele emise în aplicarea prezentei legi, contra unei taxe reprezentând 25% din suma prevăzută la art. 36 alin. (1).

CAPITOLELE III – VI abrogate

CAPITOLUL VII
Intermediarii in asigurari și/sau în reasigurări

Art. 33.

(1) Intermediarii in asigurari și în reasigurări sunt, după caz, înregistrați la sau autorizați de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în conformitate cu normele emise în aplicarea prezentei legi, sau la autoritatea competentă din statul membru de origine.

(2) Asigurătorii nu pot exercita activități de asigurare prin intermediari neautorizați și/sau neînregistrați, cu excepția celor care, având o activitate profesională, alta decât intermedierea în asigurări, intermediază contracte de asigurare care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) contractul de asigurare intermediat necesită doar cunoștințe referitoare la riscul acoperit prin acesta.

b) nu fac parte din categoria asigurărilor de viață;

c) nu acoperă riscuri de răspundere civilă;

d) sunt complementare altor produse sau servicii prestate de alt furnizor, atunci când acesta acoperă următoarele riscuri: întreruperea activității, pierderea ori deteriorarea mărfii acelui furnizor, deteriorarea sau pierderea bagajelor, alte riscuri legate de călătoria rezervată de acel furnizor, chiar dacă contractul de asigurare intermediat acoperă riscuri din categoria asigurărilor de viață ori de răspundere civilă, dacă acesta este un risc auxiliar al riscului principal legat de acea călătorie;

e) primele anuale nu depășesc echivalentul în lei a 500 euro și durata contractului de asigurare intermediat, inclusiv orice reînnoire, nu depășește 5 ani.

(3) Intermediarii in asigurari și/sau în reasigurări sunt obligați să pună la dispoziția clienților, în scris, înainte de încheierea, modificarea ori reînnoirea contractului de asigurare sau de reasigurare, cel puțin următoarele informații referitoare la: denumirea (numele) intermediarului; sediul (adresa) și registrul în care a fost înscris, precum și modalitățile prin care se poate verifica înscrierea; deținerea a minimum 10% din drepturile de vot sau din capitalul unui asigurător, respectiv reasigurător, deținerea de către o societate de asigurare sau o societate mamă a unei anumite societăți de asigurare a minimum 10% din drepturile de vot sau din capitalul intermediarului în asigurări/reasigurări; procedurile de soluționare amiabile sau pe cale judecătorească a eventualelor neînțelegeri sau litigii dintre clienți și intermediar, precum și orice alte informații în conformitate cu prevederile normelor emise în aplicarea prezentei legi.

(4) Primele de asigurare plătite de clienți prin intermediari în asigurări se consideră transferate asigurătorului la momentul plății; despăgubirile sau sumele asigurate plătite de către asigurător prin intermediari se consideră ca fiind transferate clienților numai în momentul încasării efective de către aceștia a sumelor/ despăgubirilor respective.

(41) Încasările și plățile făcute în numele sau în contul asiguraților sau reasiguraților, reprezentând prime de asigurare sau de reasigurare ori despăgubiri, de către intermediarii in asigurari și/sau în reasigurări se derulează prin conturi deschise la instituțiile de credit, altele decât conturile prin care își derulează activitatea curentă.

(5) În caz de faliment al intermediarului în asigurări și/sau în reasigurări, sumele consemnate în conturile prin care se derulează încasările și plățile făcute în numele sau în contul asiguraților ori reasiguraților nu pot fi utilizate la îndestularea altor creditori decât cei menționați de la alin. (4).

(6) Calitatea de agent de asigurare sau agent de reasigurare ori agent de asigurare subordonat, persoana fizica sau juridica, precum si cea de subagent este incompatibila cu cea de broker de asigurare si/sau de reasigurare ori de asistent în brokeraj.

(7) Activitatea de bancassurance se desfășoară prin agenți de asigurare subordonați în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale normelor emise în aplicarea acesteia.

(8) Prin derogare de la prevederile prezentei legi și ale normelor emise în aplicarea acesteia, intermediarii in asigurari și/sau în reasigurări care au formă juridică de societate pe acțiuni trebuie să dețină capitalul social minim vărsat în conformitate cu Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și au obligația de a numi în conducerea executivă cel puțin două persoane fizice.

(9) Intermediarii in asigurari și/sau în reasigurări care au formă juridică de societate cu răspundere limitată pot opta pentru numirea în conducerea executivă a cel puțin două persoane fizice.

(10) Toate persoanele numite în funcția de administrator și/sau în conducerea executivă trebuie să îndeplinească criteriile și condițiile pentru aprobarea persoanelor semnificative ale intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi.

(11) Orice intermediar în asigurări și/sau în reasigurări, care nu a depus la asigurător sau reasigurător sumele încasate cu titlu de prime de asigurare sau de reasigurare, după 30 de zile de la scadența prevăzută în contract, este prezumat a fi în insolvență din cauza încetării plăților față de acesta.

(12) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va putea introduce cerere împotriva intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări prevăzuți la alin. (11), pentru pornirea procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare.

(13) Orice intermediar în asigurări, persoană fizică, care nu a depus la asigurător sumele încasate cu titlu de prime de asigurare, după 30 de zile de la scadența prevăzută în contract, va fi de îndată executat silit de către asigurător asupra garanției constituite potrivit art. 34 alin. (2) lit. d), iar dacă garanția constituită nu acoperă prejudiciul, va fi urmărit potrivit legii asupra oricăror bunuri aparținând acestuia.

(14) Intermediarii in asigurari și/sau în reasigurări, persoane juridice, autorizați ori înregistrați, după caz, în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale normelor emise în aplicarea acesteia, sunt obligați să afișeze la toate sediile, principal și secundare, la loc vizibil, copii după certificatul de înmatriculare emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pentru brokerii de asigurare și/sau de reasigurare, ori după certificatul de înregistrare emis de asigurători sau reasigurători, pentru agenții de asigurare sau de reasigurare, persoane juridice, după înregistrarea în registrul prevăzut la art. 34 alin. (4).

Art. 34. 

(1) O persoană fizică sau juridică poate desfășura o activitate ca agent de asigurare, dacă deține o autorizație valabilă, scrisă, din partea unui asigurător, denumită în prezenta lege contract de agent, pentru a acționa în numele acestuia.

(2) Agentul de asigurare persoană fizică trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să aibă pregătirea profesională de specialitate și/sau competențele, cunoștințele și aptitudinile corespunzătoare exercitării acestei activități, în concordanță cu cerințele prevăzute în normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în aplicarea prezentei legi;

b) să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă profesională sau o garanție echivalentă furnizată de un asigurător în numele căruia agentul de asigurare lucrează sau al cărui împuternicit este, valabile pe întregul teritoriu al Comunității Europene și al statelor aparținând Spațiului Economic European, în concordanță cu cerințele prevăzute de norme;

c) să nu aibă cazier judiciar pentru infracțiuni contra patrimoniului sau pentru infracțiuni prevăzute de legislația financiar-fiscală;

d) să îndeplinească cerințele legale în vigoare privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor;

e) să se bucure de o bună reputație.

(3) Agentul de asigurare persoană juridică trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să aibă ca obiect de activitate numai activitatea de agent de asigurare, cu excepția prevăzută la art. 33 alin. (2);

b) să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă, a cărui valoare să reprezinte 75% din cea prevăzută la art. 35 alin. (5) lit. c);

c) să nu fi fost declarat anterior în faliment și să nu facă obiectul unei proceduri de reorganizare judiciară și/sau de faliment la data solicitării autorizării;

d) să se bucure de o bună reputație, iar denumirea agentului să cuprindă obligatoriu sintagma agent de asigurare;

e) asociații, acționarii semnificativi, precum și persoanele semnificative, după caz, să nu aibă cazier judiciar pentru infracțiuni contra patrimoniului sau pentru infracțiuni prevăzute de legislația financiar-fiscală;

f) conducătorul executiv să îndeplinească condițiile privind pregătirea și experiența necesare pentru a deține această funcție, conform normelor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

(4) Asigurătorii sunt obligați să deschidă și să mențină un registru, denumit Registrul agenților de asigurare, în sistem computerizat și cu arhivarea obligatorie a tuturor modificărilor, care face parte din Registrul intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, prevăzut la art. 5 lit. q). Forma și conținutul acestui registru se vor stabili prin norme emise în aplicarea prezentei legi.

(41) După înregistrare asigurătorii sunt obligați să elibereze intermediarilor în asigurări, persoane juridice, un certificat de înregistrare, iar intermediarilor în asigurări, persoane fizice, o legitimație. Datele și informațiile care se vor trece în aceste documente se vor stabili prin norme emise în aplicarea prezentei legi.

(42) Anual acest registru va fi trecut pe suport hârtie, care va fi certificat pentru conformitate de conducerea executiva a asiguratorului sau reasiguratorului.

(43) Asigurătorii sunt obligați să înregistreze în registrul prevăzut la alin. (4), în conformitate cu condițiile prevăzute la alin. (2) și (3) și cu cele stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi, atât agenții de asigurare, persoane fizice și juridice, cu care au încheiat contracte de agent, cât și subagenții și agenții de asigurare subordonați; asigurătorii vor actualiza periodic toate datele din acest registru, conform prevederilor normelor menționate în acest alineat.

(5) Datele înscrise în registrul agenților se transmit în sistem computerizat atât Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, cât și asociației sau uniunii profesionale din care face parte asigurătorul, acestea fiind permanent accesibile publicului la sediu și pe site-ul Internet al asigurătorului, autorității de supraveghere și asociației sau uniunii profesionale sus-menționate; aceste date se verifică periodic de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

(6) Cerințele profesionale pe care trebuie să le îndeplinească agentul de asigurare persoană fizică, datele care se înscriu în registrul agenților, obligațiile asigurătorilor privind supravegherea agenților, precum și alte informații referitoare la agentul de asigurare se stabilesc prin norme emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

(7) Agenții de asigurare, persoane fizice, au dreptul să se înregistreze la camera de muncă în a cărei rază teritorială domiciliază, pentru a beneficia de dispozițiile legale privind vechimea în muncă, fondurile de pensii și de asigurări sociale.

(8) Un agent de asigurare persoană fizică sau juridică nu poate intermedia aceleași clase de asigurări decât pentru un singur asigurător.

(9) Dacă un asigurat a încheiat o asigurare printr-un agent de asigurare, asigurătorul în numele căruia acționează agentul este răspunzător față de asigurat pentru toate actele sau omisiunile agentului de asigurare.

(10) Agenții de asigurare, persoane fizice și juridice, și subagenții înregistrați în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale normelor emise în aplicarea acesteia sunt obligați să includă în toate documentele emise, altele decât cele ale asigurătorilor de la care au mandat, inclusiv în corespondența proprie cu terții, codul unic alocat prin registrul prevăzut la art. 5 lit. q), precum și următorul înscris: “Înregistrat la Autoritatea de Supraveghere Financiară”.

(11) Agenții de asigurare și agenții de asigurare subordonați, persoane fizice și juridice, precum și subagenții sunt obligați să scrie pe toate documentele primite de la asigurătorii de la care au mandat codul unic alocat prin Registrul intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări prevăzut la art. 5 lit. q).

(12) De la data aderării agenții de asigurare sau de reasigurare, persoane fizice ori juridice, care doresc să desfășoare activitatea de intermediere în asigurări sau în reasigurări pe teritoriul altor state membre trebuie să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă valabil pe întreg teritoriul Uniunii Europene și al statelor aparținând Spațiului Economic European, de aceeași valoare cu cea prevăzută pentru brokerii de asigurare și/sau de reasigurare.

Art. 35.

(1) O persoană juridică poate desfășura activitate de intermediere în asigurări și/sau în reasigurări, în calitate de broker de asigurare și/sau de reasigurare, dacă are o autorizație din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

(2) În vederea obținerii autorizației, solicitantul va prezenta Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor documente din care să rezulte că va respecta prevederile alin. (5) lit. a)-d) și h).

(3) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va decide asupra acordării autorizației necesare desfășurării activității în calitate de broker de asigurare și/sau de reasigurare ori asupra respingerii cererii de autorizare, în termen de 60 de zile de la data depunerii documentației complete.

(4) Prin decizia de acordare a autorizației emise de către președintele Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor se stabilește data de la care brokerul de asigurare și/sau de reasigurare va începe să își desfășoare activitatea.

(41) Brokerii de asigurare și/sau de reasigurare autorizați în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale normelor emise în aplicarea acesteia sunt obligați să includă, în toate documentele emise, inclusiv în corespondența cu terții, codul unic alocat prin Registrul brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare prevăzut la art. 5 lit. q), precum și următorul înscris: “Autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară”.

(42) Brokerii de asigurare și/sau de reasigurare sunt obligați să scrie pe toate documentele primite de la asigurători sau reasigurători codul unic alocat prin registrul prevăzut la art. 5 lit. q).

(5) Orice broker de asigurare și/sau reasigurare trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să fie persoană juridică, în a cărei denumire să fie cuprinsă obligatoriu sintagma broker de asigurare, broker de asigurare-reasigurare sau broker de reasigurare, după caz, sau într-un limbaj uzual pentru activitatea de asigurare;

b) să aibă un capital social vărsat în formă bănească, a cărui valoare nu poate fi mai mică de 150 milioane lei; această valoare va fi actualizată prin norme adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

c) să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă, a cărui valoare trebuie să fie în concordanță cu prevederile normelor emise în aplicarea prezentei legi, care, după data dobândirii de către România a statutului de stat membru, să fie valabil pe întreg teritoriul Uniunii Europene și al statelor aparținând Spațiului Economic European;

c1) valoarea contractului de asigurare de răspundere civilă, prevăzut la lit. c), va fi actualizată periodic, prin norme emise în aplicarea prezentei legi și în conformitate cu dispozițiile legislației europene în materie.

d) să aibă ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare și/sau de reasigurare;

e) să păstreze și să pună la dispoziție Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, la cerere, registrele și înregistrările contabile care să evidențieze și să explice operațiunile efectuate în timpul desfășurării activității, incluzând informații asupra contractelor de asigurare și/sau de reasigurare încheiate și asupra înțelegerilor cu asigurătorii și/sau cu reasigurătorii;

f) să se conformeze solicitărilor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în ceea ce privește raportările, precum și activitățile pe care le desfășoară, astfel cum vor fi stabilite prin norme;

g) să nu fi fost declarat anterior în faliment și să nu facă obiectul unei proceduri de reorganizare judiciară și/sau de faliment la data solicitării autorizării.

h) să aibă personal angajat care să corespundă criteriilor de calificare și pregătire profesională conform normelor privind cerințele profesionale pentru intermediarii in asigurari și/sau în reasigurări;

i) să deschidă și să mențină Jurnalul asistenților în brokeraj, ale cărui regim, formă și conținut vor fi stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi.

(6) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor refuză o cerere de autorizare pentru un broker de asigurare și/sau de reasigurare în una dintre următoarele situații:

a) asociații sau acționarii persoane fizice, precum și persoanele semnificative, după caz, au cazier judiciar pentru infracțiuni contra patrimoniului sau infracțiuni prevăzute în legislația financiar-fiscală;

b) conducătorul executiv nu îndeplinește condițiile privind pregătirea și experiența pentru a deține această poziție, în conformitate cu normele elaborate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

c) numele solicitantului induce în eroare publicul;

d) solicitantul nu respectă condițiile prevăzute la alin. (5).

(7) Autorizația acordată unui broker de asigurare și/sau de reasigurare poate fi retrasă de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în cazul în care:

a) aceasta constată că brokerul de asigurare și/sau de reasigurare se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (6);

b) brokerul de asigurare și/sau de reasigurare nu a achitat taxele prevăzute la art. 36.

c) nu a început să desfășoare activitatea de broker de asigurare și/sau de reasigurare în termen de 6 luni de la data eliberării autorizației;

d) într-o perioadă de 4 luni nu a trimis nici o raportare către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

e) renunță la activitatea de broker de asigurare și/sau de reasigurare și solicită în mod expres retragerea autorizației;

f) încalcă în mod repetat dispozițiile prezentei legi și ale normelor emise în aplicarea acesteia.

(8) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va publica, cel puțin o dată pe an, în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum și într-o publicație de largă circulație lista actualizată cuprinzând brokerii de asigurare și/sau de reasigurare autorizați și orice alte informații pe care le va considera necesare în aplicarea prezentei legi.

(9) Un broker de asigurare și/sau de reasigurare nu poate fi acționar, direct sau indirect, ori administrator la un asigurător, reasigurător, agent de asigurare sau de reasigurare ori la un agent de asigurare subordonat.

(91) Un asigurător, reasigurător, agent de asigurare sau de reasigurare, persoană fizică ori juridică, sau un agent de asigurare subordonat, persoană fizică ori juridică, nu poate fi acționar, direct sau indirect, ori administrator al unui broker de asigurare și/sau de reasigurare.

(10) Brokerii de asigurare și/sau de reasigurare, sub condiția împuternicirii primite din partea asigurătorilor și/sau reasigurătorilor, au dreptul să colecteze primele, să plătească despăgubirile în numele acestora, în moneda prevăzută în contractul de asigurare sau de reasigurare, după caz, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, și să emită documentele de asigurare sau de reasigurare în numele asigurătorului sau reasigurătorului, după caz.

(11) Brokerii de asigurare și/sau de reasigurare nu își pot desfășura activitatea prin agenți de asigurare, persoane fizice sau juridice, subagenți ori agenți de asigurare subordonați, ci numai prin personal propriu și/sau prin asistenți în brokeraj.

(111) Mandatul în brokeraj nu poate fi îndeplinit prin intermediul unui agent de asigurare sau de reasigurare, persoana fizica ori juridica, sau printr-un subagent ori agent de asigurare subordonat.

(112) Înainte de a încheia mandatul de brokeraj cu clientul, brokerul trebuie să îi solicite un înscris din care să rezulte că acesta nu a semnat cu unul sau mai mulți brokeri un mandat cu același obiect.

(113) În cazul în care clientul se consideră prejudiciat de modul cum se îndeplinește mandatul de brokeraj are dreptul de a solicita modificarea prin înțelegere amiabilă sau în cazul în care nu se ajunge la nici un acord are dreptul să revoce mandatul. În toate cazurile de mai sus clientul trebuie să-și argumenteze solicitarea în scris, printr-un preaviz trimis cu cel puțin:

1. 10 zile calendaristice înaintea datei de solicitare a înțelegerii amiabile; sau

2. 30 de zile calendaristice înaintea datei de revocare a mandatului.

(114) În cazul în care nu se respectă prevederile alin. (112) și alin. (113) pct. 1 și 2, brokerul în cauză este îndreptățit să ceară rambursarea cheltuielilor efectuate până la data la care ia cunoștință despre faptele descrise în prevederile menționate mai sus sau, după caz, să solicite daune materiale.

(115) Personalul propriu al brokerului de asigurare și/sau de reasigurare, care are ca principală atribuție de serviciu intermedierea contractelor de asigurare și/sau de reasigurare, va fi înscris în registrul prevăzut la art. 5 lit. q), în condițiile prevăzute prin norme emise în aplicarea prezentei legi.

(116) Asistenții în brokeraj vor fi înscriși în Jurnalul asistenților în brokeraj.

(12) Brokerii de asigurare și/sau de reasigurare se pot asocia în uniuni profesionale și pot adera la uniuni internaționale de profil, cu respectarea obligațiilor ce decurg din actele constitutive ale acestora.

(13) Activitățile de publicitate ale intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări trebuie să respecte prevederile legale care reglementează această activitate, în vederea protejării interesului public.

(131) Brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare le este interzis să facă reclamă ori publicitate remunerată pentru produsele, activitatea sau acțiunile de orice fel ale asigurătorilor ori reasigurătorilor.

(14) În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor constată că activitatea de publicitate a intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări care au sediul social ori domiciliul, după caz, în România nu respectă aceste reguli, aplică sancțiunile prevăzute la art. 39 alin. (3) lit. d) sau e).

(15) Toate rapoartele, documentele și solicitările brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare, precum și corespondența de orice fel a acestora cu Comisia de Supraveghere a Asigurărilor vor fi semnate, după caz, numai de persoanele semnificative.

(16) Orice împuternicire dată unei alte persoane, emisă inclusiv de administratori sau de administratorul unic, în cazul în care acesta din urmă nu face parte din conducerea executivă, este nulă de drept.

(17) Prin derogare de la prevederile alin. (16), când conducerea este asigurată de o singură persoană, în cazuri bine justificate, persoanele menționate la alin. (16) pot împuternici o altă persoană din cadrul brokerului de asigurare și/sau de reasigurare, pentru a duce la îndeplinire obligațiile prevăzute la alin. (15).

(18) Împuternicirea, care trebuie să indice perioada pentru care se acordă, va fi trimisă în cel mult două zile calendaristice de la emiterea ei, spre înștiințare, la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

(19) Prin excepție de la prevederile alin. (5) lit. d), brokerii de asigurare și/sau de reasigurare pot intermedia, în conformitate cu legislația specifică în vigoare, și produse ale fondurilor de pensii facultative.

(20) Contractul de asigurare de răspundere civilă prevăzut la alin. (5) lit. c) se referă numai la activitatea de intermediere în asigurări și/sau în reasigurări reglementată în conformitate cu prezenta lege și cu normele emise în aplicarea acesteia.

Art. 351. 

Brokerii de asigurare și/sau de reasigurare sunt obligați să prezinte Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor situațiile financiare anuale, precum și alte documente, rapoarte ori informații cerute de aceasta, la termenele și în formele stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi sau prin avize, decizii ori circulare.

Art. 352. 

(1) Brokerii de asigurare și/sau de reasigurare pot fructifica ori investi capitalul social, veniturile realizate din activitatea de intermediere în asigurări sau în reasigurări, precum și rezervele de capital în bunuri mobiliare ori imobiliare (depozite bancare, acțiuni, obligațiuni, alte titluri de valori mobiliare, imobile destinate activității proprii sau închirierii).

(2) Veniturile din activitatea de închiriere a imobilelor pot reprezenta maximum 15% din veniturile aferente activitatii de intermediere în asigurari.

Art. 36. 

(1) Un broker de asigurare care solicită autorizarea conform art. 35 achită la depunerea cererii de autorizare o taxă de autorizare de 30.000.000 lei; cuantumul taxelor de autorizare se actualizează periodic prin decizie a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în funcție de indicele prețurilor comunicat de Comisia Națională pentru Statistică.

(2) În cazul respingerii cererii de autorizare sau a retragerii documentației de către solicitant, taxa de autorizare nu se restituie.

(3) Brokerii de asigurare și/sau de reasigurare achită, din momentul acordării autorizației de funcționare pe durata valabilității acesteia, o taxă de funcționare, stabilită anual de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, de maximum 0,3% din veniturile din activitatea de brokeraj aferente perioadei pentru care sunt datorate.

(31) După data aderării României la Uniunea Europeană, taxa de funcționare prevăzută la alin. (3) se poate majora până la maximum 0,5% din veniturile din activitatea de brokeraj aferente perioadei pentru care sunt datorate, în raport cu obligațiile ce revin Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, după dobândirea statutului de stat membru al Uniunii Europene.

(4) Brokerii de asigurare achită taxa de funcționare la termenul stabilit prin norme.

(5) Pentru nevirarea la termen a taxei de funcționare prevăzute la alin. (3), se calculează majorări de întârziere, în conformitate cu reglementările în vigoare privind colectarea creanțelor bugetare.

CAPITOLUL VII1
Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii a intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări

Art. 361. 

(1) Intermediarii in asigurari și/sau în reasigurări, autorizați și/sau înregistrați de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor să desfășoare activitate de intermediere pe teritoriul României, după caz, pot desfășura activitate de intermediere pe teritoriul oricărui stat membru.

(2) Intermediarii in asigurari și/sau reasigurări își desfășoară activitatea conform alin. (1), cu condiția informării prealabile a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

(3) Intermediarul în asigurări și/sau în reasigurări transmite spre informare Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor următoarele documente și informații referitoare la:

a) statul membru pe teritoriul căruia intenționează să desfășoare activitatea de intermediere;

b) structura sa organizatorică;

c) adresa sediului său din statul membru gazdă de la care pot fi obținute și la care pot fi transmise documente;

d) numele, calificarea și experiența conducătorului executiv, care are capacitatea să îl reprezinte și să îl angajeze în relațiile cu terții pe teritoriul statului membru respectiv, inclusiv dovada că acesta nu are cazier judiciar pentru infracțiuni contra patrimoniului sau pentru infracțiuni prevăzute de legislația financiar-fiscală.

(4) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor transmite aceste informații în termen de 30 de zile de la primirea lor autorității competente din statul membru respectiv, numai în cazul în care statul membru a comunicat Comisiei Europene că dorește să fie informat despre astfel de acțiuni.

(5) În cazul în care statul membru în cauză nu și-a exprimat dorința prevăzută la alin. (4), intermediarul în asigurări și/sau în reasigurări își poate începe activitatea imediat.

Art. 362. 

În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor dorește să fie informată despre intenția oricărui intermediar în asigurări și/sau în reasigurări dintr-un stat membru de a desfășura activități de intermediere pe teritoriul României, va comunica această cerință Comisiei Europene. Intermediarul în asigurări și/sau în reasigurări va transmite, prin autoritatea competentă din statul membru de origine, documentele și informațiile solicitate, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 363. 

(1) Intermediarul în asigurări și/sau în reasigurări cu domiciliul sau, după caz, cu sediul social într-un stat membru care, în baza dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii, dorește să desfășoare activitate de intermediere pe teritoriul României, are obligația respectării și se supune reglementărilor legislației române.

(2) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor solicită unui intermediar în asigurări și/sau în reasigurări care desfășoară activitate de intermediere pe teritoriul României orice informații și documente necesare verificării respectării de către acesta a legislației naționale.

Art. 364.

(1) În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor constată nerespectarea prevederilor legislației naționale de către intermediarii in asigurari și/sau în reasigurări care desfășoară activități pe teritoriul României, conform prevederilor art. 363 , solicită acestora luarea măsurilor necesare în vederea remedierii situației.

(2) În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor constată că intermediarul nu ia toate măsurile necesare pentru remedierea situației, aceasta informează în acest sens autoritatea competentă din statul membru de origine.

(3) În cazul în care măsurile luate de autoritatea competentă din statul membru de origine se dovedesc a fi inadecvate și/sau insuficiente și dacă intermediarul în cauză continuă să încalce prevederile legislației naționale, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor își exercită atribuțiile ce îi revin conform legii, fiind în drept să aplice sancțiunile prevăzute de lege, inclusiv interzicerea desfășurării activității de intermediere în asigurări și/sau în reasigurări pe teritoriul României.

Art. 365. 

În cazul retragerii autorizației sau, după caz, al radierii din registrul agenților de asigurare a unui intermediar în asigurări și/sau în reasigurări, care are sediul social ori domiciliul pe teritoriul României, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va informa toate autoritățile competente pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea acel intermediar în baza dreptului de stabilire sau a libertății de a presta servicii.

Art. 366. 

(1) Activitățile de publicitate ale intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări trebuie să respecte prevederile legale care reglementează această activitate în vederea protejării interesului public.

(2) În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor constată încălcarea prevederilor alin. (1) de către intermediarii in asigurari și/sau în reasigurări, care își desfășoară activitatea în baza dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii, solicită încetarea imediată a acestor practici, în caz contrar urmând să informeze autoritatea competentă din statul membru de origine.

Art. 367. 

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va lua măsurile necesare pentru a asigura publicarea corespunzătoare a condițiilor în care trebuie să se desfășoare activitatea de asigurare pe teritoriul României.

CAPITOLUL VIII
Activitatea de control și sancțiuni

Art. 37. 

Nicio faptă sau omisiune a agentului de asigurare, constând în încălcarea oricărei prevederi a prezentei legi, a legii aplicabile contractului de asigurare și a condițiilor sau a cuantumului primelor de asigurare, precum și a altor elemente privind încheierea contractului de asigurare, nu poate fi invocată de asigurătorul care a mandatat agentul respectiv pentru anularea unui contract de asigurare.

Art. 38.Abrogat

Art. 381

(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi, a normelor adoptate în aplicarea acesteia, precum și a avizelor, deciziilor sau solicitărilor de informații, documente și rapoarte se constată de A.S.F., prin exercitarea unui control permanent, periodic sau inopinat al activității intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, Fondului sau entităților care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională.

(2) Sancțiunile se stabilesc de către Consiliul A.S.F., în baza referatelor de constatare întocmite de către direcțiile de specialitate care efectuează controlul permanent la sediul autorității de supraveghere ori a proceselor-verbale încheiate ca urmare a controalelor periodice sau inopinate efectuate de echipele de control desemnate în acest scop, la sediul intermediarului în asigurări și/sau în reasigurări, Fondului sau entității care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională.

(3) Urmărirea aplicării sancțiunilor se face de către direcțiile de specialitate care au întocmit referatele ori de către direcția de control, pentru controalele periodice sau inopinate.

(4) Controlul permanent se efectuează la sediul A.S.F. de către direcțiile sale de specialitate asupra:

a) datelor din rapoartele și informările, periodice sau anuale, stabilite prin prezenta lege și prin normele emise în aplicarea acesteia;

b) documentelor și informațiilor solicitate de A.S.F. în vederea exercitării unei supravegheri de tip prudențial;

c) documentelor și informațiilor care necesită aprobarea prealabilă a modificărilor hotărâte de către brokerii de asigurare și/sau de reasigurare;

d) respectării termenelor de prezentare a rapoartelor, informărilor, documentelor și informațiilor prevăzute la lit. a)-c).

(5) Direcțiile de specialitate din cadrul A.S.F., care efectuează controlul permanent în conformitate cu prevederile alin. (4), vor notifica, prin scrisoare cu confirmare de primire, persoanelor semnificative ale intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, Consiliului director al Fondului sau conducerii entităților care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională despre încălcarea prevederilor prezentei legi, ale normelor emise în aplicarea acesteia, precum și a avizelor, deciziilor sau solicitărilor de informații, documente și rapoarte și vor solicita acestora ca, în termen de 7 zile calendaristice de la primirea notificării, să remită un răspuns prin care să explice motivul încălcării.

(6) În termen de 3 zile lucrătoare de la primirea răspunsului la notificarea prevăzută la alin. (5), direcția de specialitate în cauză va propune, printr-un referat de constatare, Consiliului A.S.F. măsurile sancționatoare, la care se anexează răspunsul primit.

(7) Referatul de constatare se va întocmi și se va prezenta Consiliului A.S.F., în același termen cu cel prevăzut la alin. (6), și în cazul lipsei unui răspuns la notificarea prevăzută la alin. (5).

(8) Termenele prevăzute la alin. (5) și, respectiv, alin. (6) curg de la data de înregistrare a primirii notificării de către intermediarii in asigurari și/sau în reasigurări, Fondul sau entitățile care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională, după caz, și, respectiv, de la data de înregistrare a răspunsului la notificare de către direcția de specialitate emitentă a notificării.

(9) În funcție de natura, gravitatea și frecvența abaterilor, Consiliul A.S.F. poate hotărî atât aplicarea unei sancțiuni, în conformitate cu prevederile prezentei legi, cât și efectuarea unui control inopinat la sediul intermediarului în asigurări și/sau în reasigurări sau, în cazul în care este în desfășurare un control periodic, va dispune extinderea acestuia și asupra aspectelor negative sesizate.

(10) Controalele periodice și tematica acestora vor fi notificate conducerii executive a brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare ori, dacă este cazul, Consiliului director al Fondului, agenților de asigurare sau de reasigurare și agenților de asigurare subordonați, persoane juridice, cu 15 zile lucrătoare înainte de data începerii.

(11) Intermediarii in asigurari și/sau în reasigurări, persoane juridice, Fondul sau entitățile care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională au obligația de a pune la dispoziție echipelor de control periodic sau inopinat, după caz, un spațiu adecvat, care pe perioada desfășurării controlului să fie folosit numai de către membrii echipei.

(12) Controalele inopinate vor viza numai aspecte punctuale, rezultate din analiza rapoartelor și informărilor periodice sau anuale ori a reclamațiilor și sesizărilor înregistrate la A.S.F., privind activitatea intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, Fondului sau a entităților care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională, după caz.

(13) Niciun intermediar în asigurări și/sau în reasigurări, Fondul sau o entitate care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională nu poate refuza efectuarea unui control inopinat.

Art. 39. 

(1)Abrogat

(2) Constituie contravenții următoarele fapte:

a) nerespectarea, în orice mod, a normelor adoptate conform art. 8 alin. (1), precum și a deciziilor sau avizelor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor/A.S.F. emise potrivit art. 8 alin. (2) și (3);

b) încălcarea, în orice mod, de către intermediarii in asigurari și/sau în reasigurări, Fond sau de entitățile care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională, după caz, a dispozițiilor art. 5 lit. b) -j), l) și n), ale normelor emise în aplicarea prezentei legi, precum și a avizelor, deciziilor sau solicitărilor de informații, documente și rapoarte;

c) nesolicitarea de către brokerul de asigurare și/sau de reasigurare a aprobării sau avizului, după caz, a/al A.S.F., pentru acționarii semnificativi direcți și/sau indirecți și pentru persoanele semnificative ale brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare sau, în cazul Fondului, a avizului prealabil pentru membrii Consiliului director;

d) încălcarea, în orice mod, de către brokerii de asigurare și/sau reasigurare a obligațiilor privind ținerea evidențelor și transmiterea rapoartelor prevăzute de lege și/sau de normele adoptate în aplicarea acesteia;

e) încălcarea obligațiilor prevăzute la art. 35 și a normelor emise în aplicarea prezentei legi cu privire la menținerea limitei minime a capitalului social;

f) nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (3), (4), (41), (6), (7) și (14), art. 34, art. 381 alin. (5), (11) și (13), precum și a normelor privind desfășurarea activității agenților de asigurare, a subagenților și agenților de asigurare subordonați;

g) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 35 alin. (13) și (131);

h) nerespectarea obligațiilor brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare prevăzute la art. 33 alin. (3), (41), (6), (7) și (14), art. 35, 36, art. 381 alin. (5), (11) și (13) și în normele emise în aplicare;

i) nerespectarea de către brokerii de asigurare și/sau de reasigurare, Consiliul director al Fondului sau de conducerea entităților care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională a termenelor de transmitere sau trimiterea cu date incomplete și eronate a rapoartelor, raportărilor, analizelor, documentelor și informațiilor prevăzute de prezenta lege, de normele emise în aplicarea ei sau prin decizii ori avize;

j) nerespectarea prevederilor art. 51 și ale normelor emise în aplicarea acestuia de către Consiliul director al Fondului;

k) nerespectarea de către conducerea entităților care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională și/sau de către lectori a prevederilor art. 381 alin. (5), (8), (11) și (13) și ale normelor emise în aplicarea prezentei legi;

l) neîndeplinirea ori îndeplinirea în mod defectuos a obligației de ținere a jurnalului asistenților în brokeraj, potrivit legii și normelor emise în aplicarea acesteia;

m) efectuarea oricăror modificări ale documentelor și/sau ale condițiilor pe baza cărora s-a acordat autorizația de funcționare, fără avizul prealabil al A.S.F.;

n) desfășurarea activității de către intermediarii in asigurari și/sau în reasigurări fără îndeplinirea și menținerea cerințelor profesionale prevăzute de prezenta lege și de normele date în aplicarea acesteia;

o) nerespectarea prevederilor alin. (81).

(3) Săvârșirea cu intenție sau din culpă, prin comisiune sau omisiune, a vreuneia dintre faptele prevăzute la alin. (2) se sancționează cu:

a) avertisment scris;

b) amendă aplicabilă: intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, de la 2.500 lei la 50.000 lei; agenților de asigurare, persoane fizice, subagenților și agenților de asigurare subordonați, persoane fizice, de la 500 lei la 1.000 lei; conducătorilor entităților care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională, de la 1.000 lei la 10.000 lei; conducătorului sau, după caz, persoanelor semnificative ale intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, persoane juridice, și membrilor Consiliului director al Fondului, de la 2.500 lei la 50.000 lei;

c) amendă aplicabilă oricărei persoane care utilizează denumirile de broker de asigurare și/sau de reasigurare, agent de asigurare sau de reasigurare, subagent sau agent de asigurare subordonat sau derivatele acestora fără a avea autorizație emisă sau fără a fi înregistrată la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor/A.S.F., de la 10.000 lei până la 100.000 lei, pentru persoanele juridice, și de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoanele fizice;

d) interzicerea temporară sau definitivă a exercitării activității pentru brokerii de asigurare și/sau de reasigurare, definite la art. 2 pct. 9, 12 și 15;

e) retragerea autorizației brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare, entităților care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională, retragerea aprobării pentru persoanele semnificative ale brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare și, după caz, retragerea avizului pentru membrii Consiliului director al Fondului, revocarea unui membru sau a întregului Consiliu director al Fondului, revocarea aprobării acordate și/sau lectorilor, dispunerea către brokeri de asigurare/reasigurare a radierii asistenților în brokeraj din registrele speciale în care aceștia au fost înregistrați.

(4) Sancțiunea amenzii poate fi aplicată cumulativ cu oricare dintre sancțiunile prevăzute la alin. (3) lit. d) și e).

(5)Abrogat

(6) La individualizarea sancțiunii se va ține seama de circumstanțele personale și reale ale săvârșirii faptei și de conduita făptuitorului.

(7) În cazul constatării săvârșirii a două sau mai multe contravenții, se aplică amenda prevăzută pentru contravenția cea mai gravă.

(71) În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravențiilor prevăzute la alin. (2) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(8) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă fapta oricărei persoane constând în desfășurarea activității de intermediere în asigurări și/sau reasigurări în/din România fără autorizarea A.S.F., precum și desfășurarea activității fără înscrierea în registrele prevăzute la art. 5 lit. q).

(81) Se interzice oricărei persoane care nu are autorizație emisă sau nu este înregistrată la A.S.F. să utilizeze denumirile de broker de asigurare și/sau de reasigurare, agent de asigurare sau de reasigurare, subagent sau agent de asigurare subordonat sau derivatele acestora, în legătură cu o activitate, un produs sau un serviciu, cu excepția cazului în care această utilizare este stabilită sau recunoscută prin lege ori printr-un acord internațional sau când, din contextul în care sunt folosite aceste cuvinte, rezultă neîndoielnic că nu este vorba de activități de intermediere în asigurări și/sau în reasigurări.

(82) În orice formă de publicitate, acte oficiale, contracte ori alte asemenea documente, inițialele, sigla, emblema sau alte elemente de identificare a unui intermediar în asigurări și/sau în reasigurări care funcționează în România ori care sugerează o legătură cu acesta pot fi utilizate numai de către și în legătură cu o subunitate a acelei entități, inclusiv în denumirea acesteia.

(83) În scopul exercitării activităților specifice, entitățile străine pot utiliza pe teritoriul României denumirea pe care o utilizează și în țara de origine. În situația în care există posibilitatea unor confuzii, în scopul asigurării unei clarificări corespunzătoare, A.S.F. poate să solicite ca numele intermediarului în asigurări și/sau în reasigurări respectiv să fie însoțit de o mențiune explicativă în limba română.

(9)Abrogat

(10) Amenzile contravenționale stabilite prin lege și aplicate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor se fac venituri la bugetul de stat în cotă de 50%, iar diferența se face venit la bugetul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

(11)Abrogat

(12) În vederea asigurării transparenței și aplicării unitare a măsurilor sancționatorii prevăzute la acest articol, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va emite norme în aplicarea prezentei legi privind gradualizarea măsurilor sancționatorii. Măsurile sancționatorii trebuie să fie proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în referatul de constatare/procesul-verbal.

Art. 40. 

(1) Împotriva deciziilor adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în conformitate cu art. 8 alin. (2), persoana fizică sau juridică în cauză poate face plângere la Curtea de Apel București în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei.

(2) Plângerea adresată Curții de apel nu suspendă, pe timpul soluționării acesteia, măsurile dispuse de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

(3) Soluționarea plângerii se face cu precădere și de urgență.

Art. 41. 

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate oricând să decidă modificarea sau revocarea oricăror măsuri dispuse, dacă constată că acestea nu mai sunt necesare.

Art. 411 

(1) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va emite norme privind rezolvarea corespunzătoare a reclamațiilor și, pe cale amiabilă, a disputelor dintre intermediarii in asigurari și/sau în reasigurări și asigurați.

(2) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va sprijini asociațiile profesionale ale asigurătorilor și intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări să coopereze în vederea rezolvării disputelor transfrontaliere.

CAPITOLUL IX
Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 42. 

(1) În toate aspectele privind organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, precum și reglementarea activității de asigurare și reasigurare se aplică prevederile prezentei legi.

(2) Orice dispoziții legale referitoare la organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și la activitatea de asigurare/reasigurare sunt administrate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

(3)Abrogat

(4)Abrogat

Art. 421

A.S.F nu are calitate procesuală pasivă și nu poate fi chemată în judecată în procesele declanșate împotriva intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, chiar dacă aceștia se află în faliment, pentru a răspunde de neîndeplinirea obligațiilor asumate de aceștia potrivit legii și/sau convențiilor internaționale sau în cazul proceselor împotriva entităților care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională și/sau lectorilor.

Art. 43. 

(1) Oficiul Național al Registrului Comerțului este obligat să permită accesul gratuit al A.S.F. la informațiile din registrul comerțului central, ținut în sistem computerizat, referitoare la brokerii de asigurare și/sau de reasigurare din România, autorizați în conformitate cu prevederile prezentei legi, la intermediarii in asigurari și/sau în reasigurări înregistrați, precum și la alte persoane fizice sau juridice care sunt sau solicită aprobarea pentru a deveni acționari semnificativi direcți sau indirecți ai unui broker; de asemenea, Oficiul Național al Registrului Comerțului este obligat să furnizeze, la solicitarea A.S.F., informații economico-financiare raportate de asigurători, reasigurători, agenți de asigurare, persoane juridice și brokeri de asigurare și/sau de reasigurare în situațiile financiare anuale.

(2) Actul prin care se constată și se individualizează obligația de plată a unui broker de asigurare și/sau de reasigurare, agent de asigurare autorizat sau înregistrat ori a persoanelor prevăzute la art. 39 alin. (3) lit. b), după caz, întocmit sau emis de către organele A.S.F., conform legii, constituie titlu de creanță.

(3) La data scadenței, titlul de creanță devine titlu executoriu, în baza căruia A.S.F. va declanșa procedura silită de recuperare a creanțelor sale, conform dispozițiilor Codului de procedură civilă.

Art. 44. 

(1) Asigurătorul sau brokerul care la data intrării în vigoare a prezentei legi era autorizat să desfășoare activități în domeniul asigurărilor, în condițiile legislației abrogate prin această lege, este autorizat să își continue activitatea pentru următoarele 4 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Parlamentului de numire a membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, perioadă în care se va conforma reglementărilor prezentei legi.

(2) Asigurătorii care își încetează activitatea sau, în cazul asigurătorilor cu activitate compozită, solicită renunțarea la una dintre activități sunt obligați să procedeze la efectuarea transferului de portofoliu în condițiile prevăzute în art. 23 și în normele emise în aplicarea prezentei legi.

(3) În termen de 4 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Parlamentului de numire a membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor societățile mutuale care desfășoară o activitate de asigurare la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt obligate să solicite și să obțină autorizarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în conformitate cu prevederile art. 12.

(4) Prevederile art. 13 și 36 se aplică începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Parlamentului de numire a membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

(5) Până la aprobarea noului plan de conturi, specific activității de asigurare, la determinarea veniturilor asigurătorului vor fi luate în considerare primele efectiv încasate.

(6) În termen de cel mult 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu avizul Ministerului Finanțelor, va elabora noul plan de conturi și metodologia contabilă specifică activității de asigurare.

(7) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va apela în primul an de activitate de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Parlamentului de numire a membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere, dotare și funcționare, cu titlu de împrumut rambursabil, la disponibilul din Fondul de protejare a asiguraților, constituit în baza art. 60 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România; împrumutul se va rambursa pe măsura obținerii surselor de finanțare, constituite conform prevederilor prezentei legi.

Art. 45. 

(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se constituie Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

(2) Membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor vor fi numiți în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Până la data numirii membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Oficiul de supraveghere a activității de asigurare și reasigurare din cadrul Ministerului Finanțelor exercită atribuțiile date în competența Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, prevăzute la art. 5, cu excepția celei prevăzute la lit. j).

(4) Atribuțiile Oficiului de supraveghere a activității de asigurare și reasigurare din cadrul Ministerului Finanțelor, competențele legale ale Ministerului Finanțelor, precum și ale Guvernului României, astfel cum sunt prevăzute, la data intrării în vigoare a prezentei legi, la art. 5, 7, 53, 60, 65 și 67 din Legea nr. 136/1995, se preiau de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor la data numirii membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, dată la care Oficiul de supraveghere a activității de asigurare și reasigurare își încetează activitatea.

(5) Salariații Oficiului de supraveghere a activității de asigurare și reasigurare din cadrul Ministerului Finanțelor se transferă în interesul serviciului la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor pe funcții similare.

Art. 46. 

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: Legea nr. 47/1991 privind constituirea, organizarea și funcționarea societăților comerciale din domeniul asigurărilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 19 iulie 1991; pct. V din Ordonanța Guvernului nr. 23/1992 privind modificarea unor sancțiuni contravenționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 28 august 1992; Ordonanța Guvernului nr. 27/1997 pentru completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 26 august 1997; Legea nr. 48/1998 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/1997 pentru completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 4 martie 1998; Hotărârea Guvernului nr. 574/1991 privind atribuțiile Oficiului de supraveghere a activității de asigurare și reasigurare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 11 septembrie 1991; art. I din Hotărârea Guvernului nr. 789/1993 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 574/1991 privind atribuțiile Oficiului de supraveghere a activității de asigurare și reasigurare, precum și a Hotărârii Guvernului nr. 788/1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 3 februarie 1994, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi.

Art. 47. 

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va adopta și va emite:

1. în termen de 3 luni de la numirea membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, normele privind:

a) clasele de asigurări care pot fi practicate;

b) informațiile și documentația cerute de procedura de autorizare;

c) limita minimă a marjei de solvabilitate, precum și metodologia de calcul al acesteia;

d) insolvabilitatea asigurătorului;

e) condițiile privind administrarea fondului asigurărilor de viață, investițiile și evaluarea activelor, calculul rezervelor matematice, precum și orice alte aspecte referitoare la normele actuariale;

f) categoriile de active admise să acopere rezervele tehnice ale asigurătorului, precum și regulile de dispersare a plasamentelor;

g) elaborarea metodologiei de calcul și de evidență a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurări generale, în condițiile prezentei legi;

2. în termen de 6 luni de la numirea membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, normele privind:

a) actualizarea limitelor minime pentru:

capitalul social vărsat al societăților de asigurare, asigurare-reasigurare și reasigurare;

capitalul social vărsat de brokerii de asigurare;

fondul de rezervă liberă vărsat al unui asigurător, constituit sub formă de societate mutuală;

b) actualizarea taxelor de autorizare și stabilirea termenelor de plată a taxelor de funcționare prevăzute de prezenta lege;

c) informațiile, documentele și certificatele necesare pentru întocmirea rapoartelor prevăzute de prezenta lege;

d) forma și conținutul rapoartelor financiare, inclusiv ale raportului privind asigurările de viață;

e) alte categorii de rezerve tehnice decât cele prevăzute la art. 21 alin. (1);

f) informațiile pe care trebuie să le conțină rapoartele brokerilor de asigurări, aspectele referitoare la comportarea și managementul afacerilor acestora, limita minimă a asigurării de răspundere civilă profesională, precum și operațiunile care pot fi efectuate;

g)Abrogat(ă)

h) categoriile de asigurări exceptate de la prevederile prezentei legi, în condițiile și în termenii stabiliți de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

i) responsabilitățile, competențele, condițiile și orice alte aspecte referitoare la administratorul special, precum și atribuțiile acționarilor semnificativi și ale persoanelor semnificative ale asigurătorului, după numirea acestuia;

j) criteriile pentru aprobarea prealabilă a acționarilor semnificativi și a persoanelor semnificative;

k) aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii;

l) regimul confidențialității informațiilor;

m) transferul de portofoliu.

Art. 471.Abrogat

Art. 472

Intermediarii in asigurari și/sau în reasigurări au dreptul să utilizeze datele cu caracter personal ale asiguraților sau beneficiarilor contractelor de asigurare sau reasigurare, înscrise în acestea, inclusiv codul de identificare fiscală, numai în scopul gestionării contractelor de asigurare sau reasigurare și al instrumentării dosarelor de daună, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 473. 

Prezenta lege transpune directivele Uniunii Europene din domeniul asigurărilor, prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 474.Abrogat

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 6 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

Get real time updates directly on you device, subscribe now.