Legea pescuitului

Ordonanta privind pescuitul

Guvernul României

Având în vedere necesitatea adoptării rapide a unui cadru juridic în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, necesar administrării sectorului pescăresc, prin conservarea şi exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comunitară în domeniul pescuitului, se impune adoptarea prezentului act normativ în regim de urgenţă, în vederea:
– creşterii absorbţiei fondurilor europene alocate sectorului pescăresc prin Fondul european pentru pescuit;
– restructurării instituţionale a sectorului pescăresc;
– finalizării urgente a privatizării fermelor piscicole, în vederea absorbţiei fondurilor europene;
– reducerii birocraţiei;
– reducerii presiunii financiare exercitate asupra organizaţiilor de pescari;
– eficientizării administrării şi exploatării durabile a resurselor acvatice vii;
– sprijinirii organizaţiilor de producători şi a fermelor piscicole,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează protecţia, conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultură, procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, când aceste activităţi se realizează:
a) pe teritoriul României;
b) în apele de sub jurisdicţia naţională a României de către nave sub pavilion român sau sub pavilionul altor state.
(2) Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte măsurile privind:
a) organizarea şi administrarea sectorului pescăresc;
b) protecţia, conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii;
c) politica structurală;
d) administrarea capacităţii flotei de pescuit;
e) acvacultura;
f) prelucrarea şi procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură;
g) organizarea pieţei produselor pescăreşti;
h) cercetarea ştiinţifică în domeniul pescăresc;
i) controlul şi respectarea legislaţiei în domeniu;
j) relaţiile internaţionale în domeniul pescuitului şi acvaculturii;
k) răspunderi şi sancţiuni.
l) privatizarea în domeniul piscicol.
(3) Prezenta ordonanţă de urgenţă reprezintă cadrul general de reglementare, pe baza căruia se emite legislaţia secundară pentru sectorul pescăresc.
(4) Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (2) se realizează de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, instituţie publică de interes naţional, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, care funcţionează în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, cu sediul în municipiul Bucureşti, ale cărei structură, organizare şi funcţionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art. 2. – În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. acvacultură – creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice, acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice;
2. amenajare piscicolă – unitatea de bază a acvaculturii, reprezentată de:
a) heleşteu – bazin piscicol realizat în săpătură sau umplutură, înconjurat total ori parţial de diguri, prevăzut cu canale de alimentare, de evacuare şi perimetrale, dotat cu construcţii hidrotehnice şi instalaţii de alimentare, reţinere şi evacuare a apei;
b) iaz – bazin piscicol realizat prin bararea unei văi cu un baraj, prevăzut cu instalaţii hidrotehnice pentru reţinerea şi deversarea/evacuarea apei;
c) staţie de reproducere artificială;
d) vivieră flotabilă – instalaţie plutitoare, alcătuită dintr-un cadru poliedric cu pereţi din plasă, destinată creşterii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice;
e) lacuri de acumulare în care se practică acvacultura;
f) alte instalaţii destinate acvaculturii;
3. habitate piscicole naturale:
a) Dunărea teritorială, Delta şi lunca inundabilă a Dunării;
b) complexul lagunar Razelm-Sinoe şi lacurile litorale;
c) pâraiele, râurile şi lacurile de munte, colinare, de şes şi zonele lor inundabile, precum şi braţele moarte ale râurilor;
d) bălţile şi lacurile naturale lipsite de instalaţii hidrotehnice pentru alimentarea, reţinerea şi evacuarea apei;
e) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri;
f) reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice şi ramificaţiile acestora;
g) apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă, zona economică exclusivă ale României;”.
4. Abrogat.
5. captură totală admisibilă (TAC) – cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice, aparţinând unei anumite specii sau unui grup de specii, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, care se poate extrage anual fără a afecta capacitatea de regenerare naturală;
6. capacitate de pescuit – tonajul unei nave exprimat în GT şi puterea acesteia exprimată în kW, iar pentru anumite tipuri de activitate de pescuit, suma şi/sau dimensiunea echipamentului de pescuit al unei nave;
7. captură – cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din habitatele piscicole naturale, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare;
8. centru de primă vânzare – locul unde se efectuează prima vânzare a produselor obţinute din pescuit;
9. cotă – partea din captura totală admisibilă din fiecare specie ori grup de specii, care se alocă persoanelor fizice sau juridice autorizate să desfăşoare activităţi de pescuit comercial;
10. efort de pescuit – produsul capacităţii şi al activităţii unei nave/ambarcaţiuni pescăreşti; când este vorba de un grup de nave/ambarcaţiuni – suma tuturor eforturilor de pescuit ale tuturor navelor/ambarcaţiunilor ce aparţin grupului;
11. exploatare durabilă – exploatarea resurselor acvatice vii prin metode şi procedee care să asigure productivitatea şi biodiversitatea pe termen lung a ecosistemelor habitatelor piscicole naturale;
12. Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit – documentul în care sunt înregistrate toate navele şi ambarcaţiunile de pescuit care activează la pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, pe categorii, dimensiune, puterea motorului, tipul de activitate şi tehnica de pescuit, zona de pescuit şi proprietarul;
13. inspector piscicol – persoana cu drept de inspecţie şi control privind respectarea legislaţiei în domeniul pescuitului, acvaculturii, procesării şi comercializării peştelui, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură;
14. jurnal de pescuit – registrul aflat la bordul navelor/ambarcaţiunilor de pescuit, în care sunt înregistrate zilnic datele privind efortul de pescuit şi capturile realizate, cu clasificarea lor pe specii;
15. navă de pescuit – orice navă sau ambarcaţiune echipată pentru pescuit comercial;
16. navă auxiliară de pescuit – orice navă sau ambarcaţiune care nu este implicată direct în activitatea de pescuit, dar deserveşte navele de pescuit, instalaţiile de acvacultură sau instalaţiile de pescuit staţionar;
17. pescărie – ansamblul de activităţi care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea şi comercializarea peştelui. Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii;
18. pescuit – activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, cu respectarea măsurilor pentru protejarea, conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii;
181. pescuit în scop ştiinţific – extragerea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale şi din amenajările piscicole, conform planului anual aprobat, în orice perioadă a anului, inclusiv în perioadele de prohibiţie, în orice zonă, pentru orice specie acvatică, la orice vârstă şi dimensiune, cu utilizarea oricăror metode, unelte, dispozitive şi plase de pescuit, atât pe timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii, în baza autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific;
19. pescuit ilegal – practicarea pescuitului fără respectarea reglementărilor în domeniul pescuitului;
20. posibilitate de pescuit – dreptul legal cuantificat de pescuit, exprimat în capturi sau în efort de pescuit;
21. port de bază – locul de unde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de pescuit, expediere şi comercializare a capturilor;
22. prima vânzare – acea vânzare care se realizează pentru prima dată pe teritoriul naţional şi care stabileşte prin documente preţul produsului;
23. procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură – ansamblul operaţiunilor care modifică caracteristicile fizice sau chimice ale acestor produse, având drept scop pregătirea lor pentru comercializare;
24. punct de debarcare – locul unde navele şi ambarcaţiunile de pescuit în habitatele piscicole naturale descarcă peştele în vederea expedierii spre centrele de primă vânzare;
25. resurse acvatice vii – speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman, disponibile şi accesibile din habitatele piscicole naturale ale României;
26. echipamente de pescuit – uneltele, metodele şi dispozitivele utilizate în activitatea de pescuit;
27. pescar profesionist – persoana fizică atestată, conform reglementărilor legale în vigoare, să practice pescuitul în scop comercial;
271. pescar sportiv – persoana fizică deţinătoare a unui permis de pescuit recreativ/sportiv, eliberat de asociaţiile de pescari sportivi legal constituite;
28. licenţă de pescuit – actul administrativ care certifică faptul că o navă/ambarcaţiune îndeplineşte condiţiile pentru desfăşurarea activităţii de pescuit comercial;
29. autorizaţie de pescuit – actul administrativ prin care se autorizează o persoană fizică sau juridică să exercite activitatea de pescuit;
30. permis de pescuit – documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit;
31. Abrogat
32. plasă – reţeaua de fire textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de gabarit: diametrul firului (mm), mărimea laturii ochiului (mm), structura (tex), lungime şi lăţime;
33. setcă – unealta de pescuit de tip reţea, formată dintr-un singur perete de plasă, care este prevăzută cu elemente de armare – la partea superioară plute, iar la partea inferioară plumbi -, care reţine peştele prin încurcare şi agăţare;
34. Abrogat.
35. Abrogat
36. avă – reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă, cu diferite mărimi ale laturii ochiului;
37. plasă de tip monofilament – plasă formată din fire polimerice netorsionate;
38. dispozitiv/aparat electric de pescuit – instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric, care foloseşte sisteme ce creează unde electrice în apă, electrocutează resursele acvatice vii, aducându-le la suprafaţa apei, unde pot fi uşor pescuite.
39. drept de pescuit – dreptul obţinut, în condiţiile legii, de exploatare durabilă a resursei acvatice vii;
40. efectiv piscicol – totalitatea peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice existente la un moment dat într-o amenajare piscicolă;
41. specie introdusă – orice specie de peşti sau de alte vieţuitoare acvatice introdusă intenţionat ori accidental de om într-un mediu acvatic diferit de cel în care este prezentă natural;
42. furt piscicol – activitatea infracţională care constă în furtul efectivului piscicol în tot sau în parte, prin orice mijloace ori metode, din amenajările piscicole;
43. braconaj piscicol – activitatea contravenţională sau infracţională care constă în pescuitul fără licenţă, autorizaţie ori permis a peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice din habitatele piscicole naturale;
44. zonă de pescuit – porţiunea delimitată prin semne vizibile a unui bazin hidrografic unde este permisă practicarea pescuitului;
45. zonă de refacere biologică – zona unui bazin hidrografic unde resursele acvatice vii sunt în declin şi se impune restricţionarea pescuitului pentru refacerea acestora;
46. zonă interzisă la pescuit – zona delimitată prin semne vizibile a unui bazin hidrografic, protejată în vederea reproducerii resurselor acvatice vii;
47. bază de date naţională a resurselor acvatice vii – totalitatea informaţiilor privind flota de pescuit, efectivele piscicole, numărul de operatori economici cu activităţi specifice, numărul de asociaţii şi federaţii, numărul de pescari sportivi şi profesionişti, cantităţile de peşte extrase anual, cantitatea de peşte introdusă prin activităţi de repopulare.

CAPITOLUL II
Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc

Art. 3. – Responsabilitatea privind definirea şi implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale, la acvacultură, la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti, la structurile de pescuit şi acvacultură revine Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Art. 4. – (1) Elaborarea strategiei naţionale şi a reglementărilor referitoare la conservarea şi managementul resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale, la acvacultură, la organizarea pieţei produselor pescăreşti, la structurile de pescuit şi acvacultură, precum şi implementarea şi controlul aplicării şi respectării acestora sunt atributul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
(2) Abrogat.
(3) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are următoarele atribuţii principale:
a) administrează resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale ale României, cu excepţia celor din Rezervaţia Biosferei «Delta Dunării», care sunt administrate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale din Rezervaţia Biosferei «Delta Dunării», în condiţiile legii;
b) privatizează societăţile comerciale cu profil piscicol şi amenajările piscicole pe care le are în portofoliu, în conformitate cu prevederile legale cu privire la privatizare, inclusiv prin negociere directă cu titularii contractelor de închiriere, asociere, concesionare, arendare; vânzarea amenajărilor piscicole se poate efectua în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă prin contracte de vânzare-cumpărare şi contracte de leasing;
c) concesionează terenurile, cu excepţia celor de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi alte terenuri aferente acestora din domeniul public al statului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
d) încheie contracte în vederea exploatării şi/sau privatizării terenurilor, cu excepţia celor de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», pe care sunt amplasate amenajări piscicole, precum şi a altor terenuri aferente acestora din domeniul privat al statului;
e) elaborează caietele de sarcini în vederea privatizării şi/sau concesionării;
f) desfăşoară orice alte activităţi stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.
(4) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate delega, pe bază de protocol, administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale către alte instituţii publice ale statului.
Art. 5. – Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură îşi exercită atribuţiile în teritoriu prin structuri proprii.
Art. 6. – (1) Personalul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură este format din funcţionari publici şi personal contractual.
(2) Salarizarea personalului din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură se face potrivit prevederilor legale în vigoare.
Art. 7. – Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific, precum şi a măsurilor în aplicarea reglementărilor Uniunii Europene.

CAPITOLUL III
Protecţia, conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

SECŢIUNEA 1
Activitatea de pescuit în habitatele piscicole naturale

Art. 8. – Politica privind pescuitul în habitatele piscicole naturale se va realiza de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură prin:
a) măsuri de conservare a resurselor acvatice vii, prin reglementarea echipamentelor de pescuit, a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor;
b) măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii, prin stabilirea anuală a TAC-lui şi a cotelor de pescuit, a perioadelor de prohibiţie, a zonelor protejate şi a zonelor de cruţare, precum şi a măsurilor preventive;
c) măsuri de administrare a pescuitului, astfel încât să se obţină o mai bună raţionalizare a efortului de pescuit;
d) reglementări privind pescuitul şi acvacultura;
e) stabilirea sistemelor de pază, control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit;
f) integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate în planurile de management ale ariilor respective.
g) finanţarea programelor pentru popularea de susţinere şi de cercetare-dezvoltare în domeniul exploatării resurselor acvatice vii şi acvaculturii.
Art. 9. – (1) Accesul la resursele acvatice vii, cu excepţia celor din ariile naturale protejate, se reglementează pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în urma consultărilor cu organizaţiile din domeniul pescuitului.

(11) Accesul la resursele acvatice vii din ariile naturale protejate este reglementat pe baza normelor aprobate prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi pădurilor.
(2) Accesul la resursele acvatice vii din ariile naturale protejate, în vederea practicării pescuitului în scop comercial, se atribuie în mod direct pescarilor profesionişti persoane fizice sau celor organizaţi în asociaţii profesionale de profil din unitatea administrativ-teritorială, pe baza permiselor, licenţelor şi autorizaţiilor de pescuit comercial.
(3) Pe zona de pescuit recreativ/sportiv nu poate fi eliberată decât o singură autorizaţie privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv.
Art. 91. – (1) Pentru derivaţiile naturale sau artificiale ale unui curs de apă, reprezentate de braţe secundare, canale de irigaţii ori tranzitare, autorizaţia de pescuit revine titularului de autorizaţie pentru cursul principal de apă.
(2) În cazul în care o apă în regim neamenajat îşi schimbă albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale, beneficiarii autorizaţiei iniţiale de pescuit sunt autorizaţi atât pentru noua albie şi vechea albie rămasă, cât şi pentru luciul de apă ce eventual ar apărea ca urmare a îndiguirilor limitrofe efectuate.
(3) Mărirea suprafeţei unui luciu de apă în regim natural de scurgere ca urmare a construcţiei unei acumulări pe cuveta sa determină extinderea dreptului de pescuit asupra întregii suprafeţe. Dacă luciul de apă exploatat piscicol inundă malurile, posesorul autorizaţiei de pescuit comercial este îndreptăţit să pescuiască în perimetrul inundat.
Art. 10. – (1) Prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului se stabilesc măsuri de reglementare a efortului de pescuit şi cota alocată.
(2) Reglementarea efortului de pescuit se face prin:
a) limitarea numărului navelor/ambarcaţiunilor de pescuit în funcţie de caracteristicile acestora în cadrul efortului de pescuit din ansamblul flotei dintr-o pescărie;
b) limitarea timpului alocat activităţii pescuitului;
c) stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit;
d) Abrogată.
(3) Stabilirea cotei se face prin limitarea volumului capturilor pentru o anumită specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit şi nave de pescuit.
(4) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului pot stabili, prin ordin comun, şi alte măsuri de refacere şi conservare a resurselor acvatice vii.
Art. 11. – (1) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabilesc caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor de pescuit, precum şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, în scopul realizării unui pescuit durabil în condiţiile minimalizării efectelor adverse asupra ecosistemelor acvatice şi speciilor auxiliare, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
(2) Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit în afara celor stabilite este interzisă.
(3) În scopul protecţiei investiţiilor producătorilor, schimbarea echipamentelor de pescuit se va realiza cu un preaviz de 1-2 ani, după caz.
Art. 12. – (1) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil, stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic.
(2) Acestea vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute, transbordate, descărcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor, indiferent de starea acestora.
(4) Anual, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile, se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii.
(5) Pentru apele care constituie frontieră de stat, perioadele de prohibiţie, regulile de pescuit, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii se stabilesc în concordanţă cu convenţiile internaţionale încheiate cu statele riverane.
(6) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale condiţionează exercitarea pescuitului speciilor protejate, în baza unor reglementări specifice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.
(7) Paza resurselor acvatice vii se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare.

SECŢIUNEA a 2-a
Măsuri de protejare şi de administrare a resurselor acvatice vii

Art. 13. – (1) Licenţa de pescuit este un document netransmisibil, emis de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, care dă dreptul unei nave/ambarcaţiuni să desfăşoare activitatea de pescuit comercial, în conformitate cu normele aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) În cazul transmiterii dreptului de proprietate a navei, noul proprietar comunică schimbarea proprietarului către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în vederea eliberării unei noi licenţe de pescuit.
(3) Abrogat.
(4) Navele şi ambarcaţiunile de pescuit au obligaţia de a avea la bord licenţa de pescuit.
Art. 14. – (1) În situaţia în care caracteristicile specifice ale unei pescării recomandă limitarea efortului de pescuit sau măsuri specifice de conservare, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate condiţiona exercitarea activităţii de pescuit prin atribuirea cotelor stabilite prin studii ştiinţifice şi eliberarea unei autorizaţii de pescuit, cu caracter temporar, complementară licenţei de pescuit, şi care va trebui să fie ţinută la bord.
(2) Autorizaţia de pescuit conţine date referitoare la identificarea navei/ambarcaţiunii, la perioada de valabilitate, la zona de pescuit, la modalitatea de pescuit şi la cota alocată pe specii.
(3) Un ansamblu de nave/ambarcaţiuni cu aceleaşi caracteristici şi care activează în aceeaşi zonă de pescuit poate primi o autorizaţie colectivă de pescuit.
(4) Abrogat.
(5) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, se stabilesc condiţiile de atribuire şi modelul autorizaţiilor de pescuit, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
Art. 15. – (1) Contravaloarea licenţelor de pescuit, a permiselor de pescuit şi a autorizaţiilor de pescuit se face venit la bugetul de stat.
(2) Cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

SECŢIUNEA a 3-a
Măsuri de administrare a pescuitului

Art. 16. – Atribuirea dreptului de pescuit se face în baza licenţelor emise de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi a permiselor şi autorizaţiilor emise de către administratorul resurselor acvatice vii, după caz.
Art. 17. – (1) Pentru îmbunătăţirea administrării şi controlului activităţilor de pescuit, precum şi pentru a favoriza planificarea, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură dispune distribuirea drepturilor de pescuit între navele sau grupurile de nave care activează într-o zonă de pescuit.
(2) Distribuirea drepturilor de pescuit se exprimă în cote de pescuit, efortul de pescuit sau perioade de activitate în zonele de pescuit.
(3) Criteriile de distribuire sunt următoarele:
a) activitatea de pescuit exprimată în volum de capturi, efort de pescuit sau perioadă de activitate în zonă, după caz;
b) caracteristicile tehnice ale navelor/ambarcaţiunilor de pescuit;
c) ceilalţi parametri ai navelor/ambarcaţiunilor şi posibilităţile acestora de pescuit;
d) folosirea capacităţilor de producţie;
e) condiţiile sociale şi de muncă la bordul navelor/ ambarcaţiunilor.
Art. 18. – (1) În scopul utilizării optime a resurselor acvatice vii şi dezvoltării acvaculturii se înfiinţează Comitetul consultativ pentru sectorul pescăresc, structură consultativă pe lângă organul de specialitate al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
(2) Componenţa, organizarea şi funcţionarea Comitetului consultativ pentru sectorul pescăresc se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

SECŢIUNEA a 4-a
Monitorizarea activităţii de pescuit

Art. 19. – Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură monitorizează activitatea de pescuit prin stabilirea sistemelor de comunicare permanentă pentru cunoaşterea în timp real a intrărilor şi ieşirilor din port, a staţionărilor navelor/ambarcaţiunilor în zonele de pescuit, a capturilor sau a altor circumstanţe.
Art. 20. – (1) La bordul navelor/ambarcaţiunilor trebuie să existe un jurnal de pescuit în care sunt notate detaliile privind activitatea de pescuit, în termenii stabiliţi de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, şi un ordin de deplasare de la portul şi/sau punctul propriu de descărcare a produselor pescăreşti.
(2) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale poate scuti de obligaţia de a avea la bord jurnalul de pescuit unele ambarcaţiuni nepuntate, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
Art. 21. – (1) Navele/ambarcaţiunile care descarcă capturile pe teritoriul naţional trebuie să prezinte structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de aceasta, o declaraţie de debarcare care va cuprinde cantităţile descărcate pentru fiecare specie, zona de provenienţă, precum şi alte date stabilite de aceasta.
(2) Navele de pescuit aflate sub pavilion român, care descarcă produsele pescăreşti în afara teritoriului naţional, au obligaţia de a comunica datele cuprinse în declaraţia de debarcare Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de aceasta.
Art. 22. – (1) Navele de pescuit aflate sub pavilion român comunică Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în termenii stabiliţi de aceasta, date privind transbordarea produselor de pescuit realizate la bord pe alte nave/ambarcaţiuni sau pe care le primesc de la alte nave/ambarcaţiuni.
(2) Navele aparţinând statelor terţe vor trebui să obţină autorizaţie de transbordare, în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

SECŢIUNEA a 5-a
Pescuitul recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale

Art. 23. – (1) Prin pescuit recreativ/sportiv se înţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta, în scop de agrement/performanţă, pe baza unui permis nominal emis de către administratorul resurselor acvatice vii şi eliberat de acesta sau de asociaţiile de pescari sportivi, după caz.
(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale se vor stabili condiţiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum şi modelele permiselor de pescuit sportiv, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, după consultarea cu forurile de reprezentare ale asociaţiilor de pescari sportivi legal constituite, la nivel naţional.
(3) Pescuitul recreativ/sportiv se poate practica şi în amenajările piscicole şi în lacurile de acumulare pentru care s-au eliberat licenţe de acvacultură, în condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de deţinătorul licenţei.
(4) Permisul de pescuit recreativ/sportiv este valabil atât pentru zonele concesionate de asociaţia al cărei membru este, cât şi pentru zonele concesionate de alte asociaţii, pe bază de reciprocitate.
(5) Activitatea de pescuit recreativ/sportiv se practică în cadrul fiecărei asociaţii în baza regulamentului propriu stabilit în acest sens.
Art. 24. – În scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii şi al evitării conflictelor de interese dintre activitatea de pescuit comercial şi cea de pescuit sportiv, se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale, astfel:
a) în apele curgătoare şi stătătoare din zona montană, numai cu o singură undiţă cu maximum două cârlige sau cu o lansetă;
b) în apele din zona colinară şi de şes, pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale, în Delta Dunării, cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu câte două cârlige fiecare;
c) în apele teritoriale ale Mării Negre, cu maximum două undiţe, două lansete sau o ţaparină, cu câte 10 cârlige fiecare;
d) pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale;
e) în apele din zona colinară şi de şes, pe Dunăre, în Delta Dunării şi în apele maritime un pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peşte/zi sau numai un singur peşte, dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg;
f) în apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi/exemplare/zi, în total, din speciile: păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, fântânel, lipan şi coregon.
Art. 25. – (1) Asociaţiile de pescari sportivi, persoane juridice nonprofit legal constituite, precum şi forurile lor de reprezentare la nivel naţional, constituite pe principiul liberei asocieri, vor fi luate în evidenţă de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi de Ministerul Mediului, ca reprezentanţi ai societăţii civile, în vederea stabilirii de programe de acţiuni şi proiecte comune pentru conservarea şi protejarea resurselor acvatice vii.
(2) Asociaţiile de pescari sportivi pot stabili ca regulă practicarea pescuitului recreativ/sportiv cu eliberarea capturilor, în zona lor de competenţă.

CAPITOLUL IV
Politica structurală şi administrarea capacităţilor de producţie

Art. 26. – Politica organizării sectorului de pescuit se realizează prin măsuri:
a) destinate perfecţionării persoanelor care activează în sector;
b) de sprijinire a organizaţiilor de producători şi a altor forme asociative;
c) pentru construcţia, modernizarea şi reconversia navelor de pescuit;
d) de adaptare a capacităţii flotei la starea resurselor acvatice vii;
e) de stabilire şi schimbare a porturilor de bază;
f) de reglementare a descărcării şi a primei vânzări a produselor pescăreşti, indiferent de originea acestora.

SECŢIUNEA 1
Agenţii sectorului pescăresc

Art. 27. – Persoanele fizice autorizate şi/sau persoanele juridice care deţin capacităţi de producţie pentru practicarea pescuitului comercial sau acvacultură se pot constitui, la libera lor iniţiativă, în organizaţii de producători, cu scopul practicării unui pescuit responsabil şi al îmbunătăţirii condiţiilor de vânzare a produselor realizate de membrii acestora.
Art. 28. – Membrii organizaţiilor trebuie să vândă produsul sau produsele pentru care s-au asociat, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în scopul îmbunătăţirii calităţii produselor, adaptării volumului ofertei la cerinţele pieţei şi îmbunătăţirii procesului de comercializare.
Art. 29. – (1) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabilesc criteriile de recunoaştere a organizaţiilor de producători din sectorul pescăresc, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
(2) Activitatea economică desfăşurată în zonele geografice în care organizaţiile s-au constituit reprezintă criteriul principal de recunoaştere.
Art. 30. – (1) Recunoaşterea organizaţiilor de producători se face de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
(2) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură retrage recunoaşterea organizaţiilor de producători în situaţia în care acestea nu mai îndeplinesc criteriile de recunoaştere.
Art. 31. – Asociaţiile de pescari profesionişti, asociaţiile de pescari sportivi şi alte entităţi asociative legal constituite, precum şi organizaţiile sindicale ale personalului din sector au statutul de entităţi reprezentative în procesul consultativ de adoptare a deciziilor.

SECŢIUNEA a 2-a
Flota de pescuit

Art. 32. – (1) În cadrul Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură se constituie Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, cu caracter administrativ, în care se menţionează toţi parametrii tehnici ai navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, necesari stabilirii efortului de pescuit exercitat de flotă.
(2) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, împreună cu Autoritatea Navală Română, stabileşte modul de operare şi de funcţionare a Fişierului navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.
(3) Înscrierea în Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit nu scuteşte proprietarul navei/ambarcaţiunii de îndeplinirea obligaţiei de înscriere în registrul comerţului sau în alte registre publice existente.
Art. 33. – Construirea, modernizarea şi reconversia navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se realizează în cadrul programelor pentru adaptarea efortului de pescuit la starea resurselor acvatice vii existente în zonele de pescuit şi ţinând cont de obligaţiile internaţionale asumate.
Art. 34. – (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură autorizează construirea navelor/ambarcaţiunilor de pescuit care urmează să arboreze pavilion român, astfel încât acestea să nu depăşească capacitatea de pescuit a navelor/ambarcaţiunilor radiate din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.
(2) Autorizarea se face prin eliberarea unei licenţe de construcţie, emisă de preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi de Autoritatea Navală Română.
(3) În licenţa de construcţie se înscriu datele de identificare a navei, portul de bază şi navele/ambarcaţiunile radiate, care nu mai sunt apte pentru exercitarea activităţii de pescuit.
Art. 35. – (1) Modernizarea şi reconversia navelor de pescuit au drept scop modificarea caracteristicilor tehnice ale acestora, pentru a fi adaptate la normele naţionale şi comunitare în ceea ce priveşte echipamentele de pescuit, asigurarea securităţii muncii, îmbunătăţirea condiţiilor de trai, raţionalizarea operaţiunilor de pescuit, perfecţionarea proceselor de manipulare şi conservare a produselor la bord, precum şi protecţia mediului.
(2) În situaţia în care lucrările de modernizare şi reconversie implică creşterea performanţelor de pescuit, cu respectarea formei iniţiale a navei/ambarcaţiunii, se radiază alte nave/ambarcaţiuni înscrise în Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit în echivalentul capacităţii surplusului de efort dobândit după modernizare.
(3) Lucrările de modernizare şi reconversie sunt autorizate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
Art. 36. – În scopul adaptării flotei la situaţia zonelor de pescuit, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate opri temporar sau definitiv activitatea anumitor nave/ambarcaţiuni de pescuit, în condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.
Art. 37. – (1) Oprirea definitivă a activităţii navelor de pescuit se aplică acelor nave care activează în zone de pescuit, a căror situaţie necesită o adaptare structurală pe termen lung, în scopul reducerii efortului de pescuit şi al favorizării refacerii resurselor acvatice vii.
(2) Oprirea definitivă a activităţii unei nave/ambarcaţiuni de pescuit determină radierea acesteia din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.
Art. 38. – (1) Prin oprirea temporară a activităţii unei nave/ambarcaţiuni de pescuit se înţelege încetarea activităţii pe o perioadă de timp determinată.
(2) Oprirea temporară este o măsură conjuncturală care are drept scop reducerea efortului de pescuit ca urmare a unor circumstanţe excepţionale.

SECŢIUNEA a 3-a
Stabilirea porturilor de bază şi schimbarea portului de bază

Art. 39. – (1) Portul de bază pentru navele/ambarcaţiunile care pescuiesc în habitatele piscicole naturale este acela de unde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de pescuit, expediere şi comercializare a capturilor.
(2) Abrogat.
(3) Abrogat.

SECŢIUNEA a 4-a
Porturile/punctele de debarcare şi prima vânzare a produselor piscicole

Art. 40. – (1) Navele/ambarcaţiunile de pescuit care descarcă produse pescăreşti pe teritoriul naţional trebuie să o facă în porturi/puncte nominalizate în acest sens de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
(2) În cadrul fiecărui port, descărcarea se face în locurile stabilite, după caz, de autorităţile portuare.
Art. 41. – Prima vânzare a peştelui şi a produselor obţinute din pescuit se face numai în locuri special amenajate, autorizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în baza nominalizărilor făcute de administratorul resurselor acvatice vii.
Art. 411. – Porturile/punctele de debarcare şi centrele de primă vânzare sunt autorizate şi nominalizate în baza normelor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.
Art. 42. – Produsele obţinute din pescuit care constituie obiectul primei vânzări într-un loc situat în afara portului de descărcare şi care trebuie să fie transportate înainte de a se produce prima vânzare sunt însoţite până la locul primei vânzări de documentele legale de însoţire a mărfii.

CAPITOLUL V
Acvacultura

Art. 43. – (1) Acvacultura se practică în amenajări piscicole.
(2) Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti. În subsidiar, dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii.
(3) Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură în amenajările piscicole se face în condiţiile legislaţiei în domeniul apei.
Art. 44. – (1) Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri:
a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;
b) îmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor;
c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase;
d) instruirea producătorilor din acvacultură;
e) introducerea măsurilor de bune practici în procesele tehnologice pentru asigurarea biosecurităţii şi siguranţei alimentare a produselor din acvacultură;
f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră;
g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale;
h) protecţia mediului;
i) dezvoltarea cercetării.
j) protejarea şi încurajarea producătorilor din acvacultură prin reglementări specifice;
k) promovarea de programe de învăţământ mediu pentru formarea piscicultorilor;
l) stabilirea criteriilor de omologare a pepinierilor care pot vinde material piscicol de populare.
(2) Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc:
a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, corelate cu normele de protecţie a mediului;
b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole;
c) încurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice;
d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii marine şi continentale, în condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale;
e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură, în special în zonele dependente de pescuit;
f) încurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii, precum şi de furaje specifice, folosite în acvacultură;
g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun.
Art. 45. – (1) În cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură se constituie Registrul unităţilor de acvacultură, cu caracter administrativ, care va cuprinde toate capacităţile de producţie.
(2) Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau a administratorului, precum şi modificările privind capacitatea de producţie şi speciile cultivate trebuie comunicate Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în vederea reactualizării Registrului unităţilor de acvacultură şi eliberării unei noi licenţe de acvacultură, după caz.
(3) Unităţile de producţie din acvacultură sunt înscrise în Registrul unităţilor de acvacultură şi primesc licenţă de acvacultură, eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
(4) Înscrierea în Registrul unităţilor de acvacultură şi eliberarea licenţei de acvacultură se realizează în condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
Art. 46. – Introducerea în cultură a speciilor de peşti şi de alte vieţuitoare acvatice noi în amenajările piscicole, provenite din alte state, se face cu avizul prealabil al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Mediului, prin care se stabilesc şi condiţiile de carantină care se impun.
Art. 461. – (1) Pentru impulsionarea dezvoltării acvaculturii, terenurile proprietate privată a statului pe care sunt construite amenajări piscicole, inclusiv instalaţiile speciale amplasate pe uscat, se vor vinde direct proprietarilor activelor.
(2) Preţul de vânzare al terenului va fi preţul pieţei stabilit pe baza unui raport de evaluare, întocmit de un evaluator autorizat în funcţie de bonitatea terenului înainte de a fi amenajat în scop piscicol.
(3) Preţul de vânzare al terenului se poate achita în rate de către proprietarii activelor în următoarele condiţii:
a) avans 20% din preţul de vânzare;
b) rate semestriale eşalonate pe un termen de până la 10 ani;
c) perceperea unei dobânzi anuale la nivelul ratei lunare a dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României de la data plăţii.
(4) Administratorul terenului în numele statului va solicita cumpărătorului constituirea de garanţii pentru asigurarea plăţii:
a) scrisoare de garanţie emisă de o bancă comercială; sau
b) constituirea unei ipoteci pe terenul care face obiectul vânzării, până la achitarea în totalitate a plăţii.

CAPITOLUL VI
Organizarea pieţei produselor pescăreşti

SECŢIUNEA 1
Principii generale

Art. 47. – Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, stabileşte măsuri privind comercializarea, procesarea şi prelucrarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, în special pentru:
a) respectarea standardelor de calitate a produselor pescăreşti pe toată durata procesului de comercializare, pentru a asigura transparenţa pe piaţă şi pentru a face posibilă informarea corespunzătoare a consumatorilor, în special în ceea ce priveşte natura produsului;
b) respectarea normelor privind comercializarea produselor rezultate din pescuit şi acvacultură, în concordanţă cu normele de conservare şi protecţie a resurselor acvatice vii;
c) încurajarea şi sprijinirea procesării şi prelucrării produselor pescăreşti;
d) îmbunătăţirea calităţii şi promovarea produselor pescăreşti;
e) mărirea gradului de utilizare şi creştere a valorii adăugate a materiei prime obţinute prin acvacultură şi pescuit.
(2) Autorităţile publice locale pot organiza pieţe locale ale produselor pescăreşti, în colaborare cu parteneri din mediul economic privat, cu respectarea măsurilor privind comercializarea şi procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură stabilite de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi alte organisme ale autorităţii publice centrale ce răspund de pescuit şi acvacultură.

SECŢIUNEA a 2-a
Comercializarea produselor pescăreşti

Art. 48. Abrogat.
Art. 49. – Este interzisă comercializarea produselor obţinute din pescuit, de orice origine sau provenienţă, a căror mărime ori greutate este mai mică decât cea prevăzută în reglementările în vigoare sau al căror mod de obţinere nu este în conformitate cu normele stabilite ori contravine normelor sanitar-veterinare.

SECŢIUNEA a 3-a
Procesarea produselor de pescuit şi acvacultură

Art. 50. – Unitatea de procesare este înregistrată în Registrul unităţilor de procesare şi primeşte licenţă de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în conformitate cu reglementările în vigoare şi cu normele elaborate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.
Art. 501. – (1) În scopul măririi gradului de utilizare a materiei prime şi de creştere a valorii, sunt încurajate şi sprijinite de Guvern activităţile de pescuit şi acvacultură.
(2) Măsurile de sprijinire sunt îndreptate în mod special spre:
a) diversificarea produselor;
b) îmbunătăţirea calităţii produselor;
c) introducerea de tehnologii noi;
d) folosirea resurselor excedentare sau subutilizate;
e) utilizarea subproduselor;
f) încurajarea organizaţiilor profesionale şi interprofesionale;
g) reducerea impactului asupra mediului înconjurător.

CAPITOLUL VII
Pescuitul în scop ştiinţific

Art. 51. – (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează, la cerere, o autorizaţie specială de pescuit în scop ştiinţific, netransmisibilă, instituţiilor de cercetare care au ca obiective de cercetare:
a) cunoaşterea biologiei, etologiei şi diversităţii structurii, funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice;
b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice din habitatele piscicole naturale de către activităţile de pescuit şi acvacultură, precum şi de alte activităţi antropice;
c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare;
d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii.
(2) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale stabileşte condiţiile de acordare a autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
(3) Capturile obţinute în urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării.
(4) Periodic, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în colaborare cu instituţiile de cercetare şi cu Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, stabileşte strategia şi obiectivele cercetării în domeniul pescăresc şi, anual, planul de cercetare.
Art. 511. – (1) Titularul autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific eliberează ordine de serviciu pescarilor atestaţi pentru practicarea pescuitului în scop ştiinţific, conform planului de cercetare aprobat.
(2) Pescuitul în scop ştiinţific practicat cu metode şi echipamente interzise de lege se exercită strict în prezenţa personalului de cercetare special desemnat de către deţinătorul autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific.

CAPITOLUL VIII
Relaţii internaţionale

Art. 52. – (1) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale dezvoltă colaborarea şi iniţiază proiecte de convenţii şi acorduri internaţionale privind:
a) pescuitul şi exploatarea durabilă a resurselor acvatice vii din Marea Neagră;
b) accesul navelor româneşti de pescuit în alte zone ce prezintă interes, în vederea acoperirii deficitului de produse pescăreşti pe piaţa românească;
c) dezvoltarea activităţilor de pescuit, acvacultură şi a schimburilor comerciale;
d) evaluarea impactului activităţilor antropice asupra stării resurselor acvatice vii în context transfrontalier.
(2) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale emite reglementări şi instrucţiuni pentru implementarea politicii comune a pescuitului.
Art. 53. – În vederea efectuării studiilor ştiinţifice necesare pentru evaluarea stocurilor de peşti şi a altor vieţuitoare acvatice cu distribuţie transfrontalieră în ape de interes internaţional, precum şi pentru dezvoltarea acvaculturii, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură sprijină şi încurajează activitatea instituţiilor de cercetare ştiinţifică în cadrul obligaţiilor derivate din acorduri sau convenţii internaţionale la care România este parte.
Art. 54. – Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, cu sprijinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, organizează manifestări şi întâlniri internaţionale şi participă la cele organizate de entităţi şi organizaţii internaţionale specializate în domeniul pescuitului şi acvaculturii.

CAPITOLUL IX
Răspunderi şi sancţiuni

Art. 55. – Nerespectarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă de către persoane fizice sau juridice atrage, după caz, răspunderea administrativă, civilă sau penală.
Art. 56. – (1) Pentru a se asigura de respectarea legislaţiei în domeniul pescuitului, acvaculturii, procesării, transportului, comercializării produselor pescăreşti şi al altor activităţi conexe, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură organizează acţiuni permanente de control şi inspecţie prin inspectorii piscicoli.
(2) Persoanele supuse controlului au obligaţia să permită accesul la unităţile şi la toate navele/ambarcaţiunile de pescuit, uneltele şi instalaţiile de pescuit, fermele şi instalaţiile de acvacultură, construcţiile-anexe, mijloacele de transport, unităţile de procesare şi/sau comercializare şi să pună la dispoziţia personalului cu drept de control toate documentele şi mijloacele necesare îndeplinirii funcţiei de inspecţie.
(3) Procedura de control şi procedura de inspecţie se stabilesc de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Art. 57. Abrogat.
Art. 58. – Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei la 600 lei:
a) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis în habitatele piscicole naturale;
b) neprezentarea permisului, licenţei sau autorizaţiei atunci când acestea sunt solicitate de către persoanele împuternicite să constate contravenţiile/infracţiunile;
c) încălcarea condiţiilor prevăzute în permis, autorizaţie şi/sau licenţă;
d) pescuitul recreativ/sportiv al resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale.
Art. 59. – Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 600 lei la 1.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o perioadă de 90 de zile a permisului sau autorizaţiei, după caz:
a) prinderea salmonidelor cu mâna;
b) pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;
c) pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale în apele salmonicole;
d) reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativ/sportiv a mai mult de 10 bucăţi/exemplare/zi, în total, din speciile de păstrăv, lipan şi coregon în apele de munte sau a mai mult de 5 kg de peşte/zi din zona colinară şi de şes, cu excepţia cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg;
e) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare.
f) pescuitul recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie.
Art. 60. – Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz:
a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor, canalelor şi a Dunării;
b) utilizarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă în cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi în lacurile litorale;
c) neducerea la îndeplinire, la termenele şi în condiţiile stabilite, a măsurilor dispuse de personalul cu drept de control şi inspecţie;
d) capturarea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane în râurile şi în lacurile din zona de munte, precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunării şi Prutului;
e) nemarcarea uneltelor de pescuit comercial.
Art. 61. – Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 3.500 lei:
a) introducerea în habitatele piscicole naturale sau în amenajările piscicole, fără avizul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, a altor specii decât cele existente;
b) nedeţinerea licenţei pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură.
Art. 62. – Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.800 lei la 4.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz:
a) pescuitul comercial, reţinerea la bord, transbordarea, descărcarea şi comercializarea resurselor acvatice vii sub dimensiunea minimă legală;

b) refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul şi inspecţia navelor/ambarcaţiunilor, autovehiculelor, unităţilor de acvacultură, unităţilor de procesare şi/sau comercializare, precum şi în perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial;
c) utilizarea unei nave/ambarcaţiuni la pescuitul în scop comercial, neinscripţionată cu marcaj exterior corespunzător licenţei de pescuit.
Art. 63. – Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei:
a) distrugerea sau degradarea din culpă a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a instalaţiilor hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti, a topliţelor şi a cascadelor podite, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
c) reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează existenţa resurselor acvatice vii, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
d) distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peştilor în sistemele de alimentare cu apă, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
f) neluarea măsurilor pentru curăţarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea resurselor acvatice vii la construcţia sau golirea lacurilor de acumulare;
g) neasigurarea debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare;
h) aruncarea sau depozitarea rumeguşului, deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale, produse şi substanţe poluante pe malurile râurilor, pâraielor, lacurilor, bălţilor şi amenajărilor piscicole;
i) pescuitul lostriţei;
j) Abrogată.
k) neexecutarea lucrărilor pentru protecţia şi refacerea habitatelor naturale ale peştilor şi ale celorlalte vieţuitoare acvatice vii;
l) pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 m aval de baraj;
m) circulaţia autovehiculelor de orice tip şi transportul cu orice mijloace al buştenilor prin albia minoră a râurilor şi pâraielor din zona de munte.
Art. 64. – Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu amendă şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între un an şi 3 ani:
a) pescuitul comercial sau sportiv fără licenţă sau autorizaţie de pescuit;
b) pescuitul prin orice metode al reproducătorilor, în perioada de prohibiţie, şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală;
c) reducerea debitului şi a volumului de apă pe cursurile de apă, în scopul pescuitului ilegal;
d) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescăreşti sau cu unelte de pescuit de orice fel, de către persoane neautorizate, a canalelor şi a gârlelor de legătură cu lacurile, bălţile ori cu terenurile inundabile;
e) pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie;
f) procesarea, fără drept, a produselor obţinute din pescuit sau acvacultură;
i) pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub dimensiunile minime legale;
h) deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui, icrelor ori produselor din peşte obţinute din pescuit;
i) producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;
j) pescuitul cu japca, cu ostia, suliţa, ţepoaica şi cu orice alte unelte înţepătoare sau agăţătoare, prin greblare sau harponare;
k) producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament;
l) pescuitul cu alte unelte sau scule neautorizate.
Art. 65. – (1) Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea dreptului de a pescui o perioadă cuprinsă între un an şi 3 ani:
a) pescuitul electric, deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel, precum şi folosirea armelor de foc, în scopul omorârii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice;
b) pescuitul sau omorârea deliberată a mamiferelor marine.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 66. – (1) Sunt supuse ridicării în vederea confiscării uneltele şi ambarcaţiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc şi orice alte bunuri care au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor.
(2) Bunurile rezultate din săvârşirea infracţiunilor şi contravenţiilor, constând în peşte, icre, alte vieţuitoare şi produse acvatice, sunt supuse confiscării.
(3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) organele de constatare dispun valorificarea lor în condiţiile legii, contravaloarea făcându-se venit la bugetul de stat.
Art. 67. – (1) Pe lângă organele de urmărire penală sunt competente să constate infracţiunile prevăzute la art. 64 şi 65 şi persoanele cu drept de inspecţie şi control din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, al Gărzii Naţionale de Mediu şi al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării».
(2) Organele prevăzute la alin. (1) au obligaţiile organelor de constatare a infracţiunilor, prevăzute de Codul de procedură penală.
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 58-63 se fac de către personalul prevăzut la alin. (1), de către ofiţerii şi agenţii din cadrul Poliţiei Române şi Poliţiei de Frontieră Române, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, precum şi de către personalul silvic din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva.
Art. 68. – (1) Contravenţiilor prevăzute la art. 58-63 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 58-63, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
Art. 681. Abrogat.

CAPITOLUL X
Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 69. – (1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Agenţia Domeniilor Statului se subrogă Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultă din contractele încheiate de aceasta cu agenţii contractanţi care deţin în exploatare şi în administrare amenajări piscicole, precum şi cu cei care au încheiat contracte de asociere în participaţiune sau alte tipuri de contracte şi va încheia acte adiţionale în acest sens.
(2) Agenţia Domeniilor Statului preia cu titlu gratuit acţiunile pe care Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol le deţine la societăţile comerciale cu profil piscicol, terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi alte terenuri aferente amenajărilor piscicole deţinute de aceasta, în baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(3) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Agenţia Domeniilor Statului preia patrimoniul Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, arhivele şi documentaţia aferente acestuia, pe baza situaţiei financiare întocmite la data preluării. Patrimoniul se preia pe bază de protocol, modificându-se corespunzător bugetul de venituri şi cheltuieli aferent.
Art. 70. – La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. 71. – Până la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 4 alin. (1), Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură funcţionează în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 865/2005 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 10 august 2005, cu modificările şi completările ulterioare.