Legea vanatorii

 

Legea vanatorii

 

Parlamentul României

Lege nr. 407/2006
legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
a) administrator – autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare şi asigură administrarea faunei cinegetice;
b) armă de vânătoare – armă de foc a cărei caracteristică şi utilizare sunt reglementate de administrator;
c) atribuire în gestiune – acţiunea prin care administratorul dă dreptul şi obligaţia de gestionare a faunei de interes cinegetic, în condiţiile prezentei legi;
d) braconaj – tentativa sau acţiunea desfăşurată în scopul dobândirii sau capturării vânatului, finalizată cu rezultat sau nu, cu încălcarea prevederilor prezentei legi;
e) capcană autorizată – orice dispozitiv, instalaţie sau fileu de capturare a exemplarelor de faună cinegetică, a cărui utilizare este reglementată de administrator;
f) câine hoinar – câine găsit liber în fondul cinegetic, care nu face parte din categoria câinilor de vânătoare şi nu poartă semn distinct care să ateste acest fapt, al cărui stăpân nu poate fi identificat la acel moment;
g) câine de vânătoare – câine utilitar, a cărui utilizare în fondul cinegetic, exclusiv de către vânători, este reglementată de administrator;
h) cotă de recoltă – numărul de exemplare din fauna de interes cinegetic aprobat anual de către administrator pe specii şi gestionar până la data de 15 aprilie pentru specia căprior şi până la 15 mai pentru celelalte specii admise la vânătoare, care se poate vâna în cadrul unui fond cinegetic;
i) efectiv optim – numărul de exemplare aparţinând unei specii din fauna cinegetică, care habitează într-un fond cinegetic, într-o anumită structură populaţională, şi asigură conservarea speciilor, produce minimum de pagube şi nu prezintă risc pentru populaţia umană;
j) Consiliu Naţional de Vânătoare – organismul de avizare şi consultare, cu autoritate ştiinţifică în domeniul cinegetic, care este format din reprezentanţii instituţiilor publice şi private cu atribuţii în domeniul faunei cinegetice şi al mediului de viaţă al acesteia;
k) drept de vânătoare – dreptul statului de administrare a faunei cinegetice în condiţiile legii;
l) dreptul de a vâna – dreptul persoanei fizice de a practica vânătoarea în condiţiile legii;
m) faună de interes cinegetic – totalitatea exemplarelor din populaţiile din speciile de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, existente pe teritoriul României;
n) fond cinegetic – unitatea de gospodărire cinegetică constituită din fauna de interes cinegetic şi suprafaţa de teren, indiferent de categoria acestuia, indiferent de proprietar, şi astfel delimitată încât să asigure o stabilitate cât mai mare faunei de interes cinegetic în interiorul său; nu se includ în fondurile cinegetice suprafeţele din parcurile naţionale şi din Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”;
o) fond cinegetic naţional – totalitatea fondurilor cinegetice din România;
p) gestionar – persoana juridică română care a fost licenţiată în condiţiile legii şi căreia i se atribuie în gestiune fauna de interes cinegetic din cuprinsul unui fond de vânătoare;
q) gestionar consacrat – gestionarul care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a avut calitatea de gestionar în contractul de gestionare anterior organizării atribuirii directe pentru fondul cinegetic respectiv, contractul de gestionare nu a încetat din culpa sa, îşi manifestă intenţia de a gestiona în continuare fauna cinegetică de pe fondul cinegetic respectiv şi nu înregistrează datorii privind plata tarifului de gestionare la data solicitării şi acceptă tariful de gestionare;
r) gestionare – activitatea de gospodărire durabilă a faunei de interes cinegetic din fondurile de vânătoare, realizată de gestionari în baza contractelor de gestiune, pe riscul şi răspunderea lor, pentru perioada stabilită prin contractele de gestiune;
s) jujeu – piesă de formă cilindrică, confecţionată din lemn de esenţă tare, cu diametrul de 3 cm şi lungime de 30 cm, prinsă de zgardă la mijloc cu un lanţ astfel încât poziţia acesteia să se situeze sub genunchii membrelor anterioare ale câinelui, pe care o poartă permanent;
ş) licenţă – împuternicirea dată de către administrator unei persoane juridice de a gestiona fauna de interes cinegetic, atestată printr-un document oficial;
t) odorivector – substanţa sau produsul, natural ori de sinteză, care răspândeşte un miros ce atrage exemplarele de faună de interes cinegetic şi care permite omului determinarea direcţiei şi controlul deplasării acestora;
ţ) organizaţie vânătorească – persoana juridică română, constituită pe baza principiului liberei asocieri a vânătorilor cu domiciliul sau rezidenţa în România, în scopul gestionării durabile a faunei cinegetice şi al exercitării vânătorii;
u) permis de vânătoare – document cu valoare de licenţă de vânătoare, obţinut în condiţiile legii, de persoane fizice cu domiciliul sau cu reşedinţa în România;
v) pisică hoinară – pisică domestică găsită în fondul cinegetic la mai mult de 200 m de ultima locuinţă;
w) populaţie optimă – numărul total de exemplare din fauna de interes cinegetic, care coabitează într-un fond cinegetic într-o anumită structură de specii şi într-o anumită structură de vârste în cadrul fiecărei specii, care asigură conservarea biodiversităţii, produce minimum de pagube şi nu prezintă risc pentru populaţia umană;
x) regim cinegetic – ansamblul de norme tehnice, juridice şi economice prin care fauna de interes cinegetic este administrată şi gestionată durabil, în scopul conservării biodiversităţii, menţinerii echilibrului ecologic, exercitării vânătorii şi satisfacerii unor cerinţe social-economice;
y) suprafaţă productivă cinegetic – suprafaţa cuprinsă în fondul cinegetic în care gestionarea faunei cinegetice şi exercitarea vânătorii sunt admise;
z) suprafaţă neproductivă cinegetic – suprafaţa cuprinsă în fondul cinegetic în care vânătoarea este interzisă;
aa) staţionar – suprafaţa de teren, împreună cu instalaţiile şi amenajările specifice existente pe aceasta, unde sunt duse exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic care, ca urmare a stării lor, nu mai pot fi lăsate în libertate, existând pericolul ca acestea să moară; pe aceste suprafeţe sunt asigurate condiţiile de asistenţă sanitar-veterinară corespunzătoare şi condiţiile de viaţă, creştere şi dezvoltare pentru exemplarele respective;
ab) tarif de gestionare – suma de bani care se plăteşte anual de către gestionar pentru exploatarea durabilă a faunei cinegetice pe care o gestionează;
ac) vânat – exemplarul/exemplarele din specia/speciile de interes cinegetic obţinut/obţinute prin acţiunile de vânătoare sau prin acţiunile de braconaj cinegetic;
ad) vânătoare – acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca scop capturarea ori uciderea exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, aflate în stare de libertate; nu constituie acţiune de vânătoare capturarea autorizată a exemplarelor din speciile de interes cinegetic în scop ştiinţific, urmată de eliberarea acestora;
ae) vânător – persoană fizică licenţiată, membră a unei organizaţii vânătoreşti gestionare de faună cinegetică, care ocroteşte, îngrijeşte şi extrage fauna cinegetică în condiţiile legii;
af) zonă de linişte – suprafaţa stabilită în cadrul unui fond de vânătoare, delimitată şi marcată pe teren prin semne vizibile şi distinctive, destinată să asigure condiţii de viaţă optime faunei cinegetice existente în cadrul fondului cinegetic respectiv, indiferent de anotimp.
Art. 2. – Fauna de interes cinegetic este resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional.
Art. 3. – Exercitarea vânătorii se face în scopul asigurării echilibrului ecologic, ameliorării calităţii populaţiilor faunei de interes cinegetic, cercetării ştiinţifice, precum şi în scop didactic sau recreativ-sportiv.
Art. 4. – (1) Nimeni nu are dreptul de a vâna pe terenul proprietatea altuia fără a avea asupra sa autorizaţia de vânătoare.
(2) Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor incluse în fondurile cinegetice au obligaţia de a permite desfăşurarea acţiunilor de vânătoare autorizate pe terenurile ce le deţin sau aparţin, în condiţiile alin. (1).
Art. 5. – (1) Criteriile de constituire a unui fond cinegetic sunt următoarele:
a) mărimea suprafeţei fondului cinegetic;
b) stabilitatea faunei cinegetice sedentare de interes cinegetic în interiorul limitelor fondului cinegetic;
c) limitele uşor de descris şi de identificat pe teren ale fondului cinegetic;
d) constituirea şi delimitarea istorică a fondurilor cinegetice;
e) includerea tuturor localităţilor, cu excepţia municipiilor, în cuprinsul fondurilor cinegetice.
(2) Suprafaţa unui fond cinegetic va fi de cel puţin 5.000 ha la câmpie, 7.000 ha la deal şi 10.000 ha la munte, iar suprafaţa productivă cinegetic din fiecare fond cinegetic să fie mai mare decât jumătate din suprafaţa fondului cinegetic respectiv.
(3) Suprafaţa productivă cinegetic minimă necesară pentru un membru vânător, pe organizaţii vânătoreşti şi la nivelul ţării, este de:
a) 150 ha la câmpie;
b) 200 ha la deal;
c) 250 ha la munte.
(4) Fondul cinegetic se delimitează pe limite naturale, cum ar fi: culmi, cursuri de apă şi altele asemenea, şi/sau limite artificiale stabile în timp, cum ar fi: drumuri, căi ferate, autostrăzi, linii electrice, canale de irigaţii sau navigabile şi altele asemenea, uşor identificabile.
(5) Pentru constituirea unui fond cinegetic este necesară îndeplinirea tuturor criteriilor prevăzute la alin. (1).
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) şi (4), se constituie fondul cinegetic Scroviştea din judeţul Ilfov, care va avea o suprafaţă de maximum 5.000 ha.

CAPITOLUL II
Administrarea şi gestionarea faunei cinegetice a României

Art. 6. – (1) Principalele atribuţii ale administratorului faunei cinegetice sunt următoarele:
a) elaborează strategia naţională pentru conservarea faunei cinegetice şi a habitatelor acesteia, precum şi pentru accesarea de fonduri europene şi guvernamentale în acest scop;
b) stabileşte criteriile de atribuire în gestiune a fondurilor cinegetice;
c) calculează tariful de gestionare pentru suprafeţele productive cinegetic din fondurile cinegetice atribuite direct, tarif ce constituie valoare de pornire a licitaţiilor organizate în scopul atribuirii în gestiune a fondurilor cinegetice neatribuite direct;
d) stabileşte tarifele minimale, pe specii, pentru practicarea vânătorii cu vânători cetăţeni străini;
e) elaborează reglementările de organizare şi practicare a vânătorii cu arme şi capcane;
f) stabileşte şi aprobă anual, până la data de 15 aprilie pentru specia căprior şi până la 15 mai pentru celelalte specii admise la vânătoare, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, cotele de recoltă pentru speciile din anexa nr. 1, care devin obligatoriu de realizat, fără alte avize, acorduri sau autorizări suplimentare;
g) propune, în situaţii justificate, modificarea perioadelor legale de vânătoare pentru unele specii de vânat;
h) avizează propunerile de populare a fondurilor cinegetice cu specii de vânat inexistente în libertate în România, pe baza studiilor de impact, avizate de Academia Română şi de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului;
i) stabileşte, împreună cu reprezentanţii ministerelor de resort, măsurile necesare menţinerii echilibrului ecologic şi prevenirii pagubelor cauzate de vânat şi prin vânătoare culturilor agricole, animalelor domestice şi fondului forestier;
j) ţine evidenţa şi publică anual date referitoare la populaţia de faună cinegetică, starea de sănătate a acesteia, recoltele şi trofeele de vânat;
k) colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice în vederea stabilirii programelor de învăţământ pentru instituţiile de învăţământ care au ca discipline de studiu fauna cinegetică şi vânătoarea şi în vederea stabilirii programelor de cercetare ştiinţifică în domeniul cinegetic;
l) controlează activitatea cinegetică la toate nivelurile, din punctul de vedere al respectării prevederilor prezentei legi şi a dispoziţiilor contractelor de gestionare;
m) organizează direct şi coordonează activitatea de combatere a braconajului;
n) organizează documentarea ştiinţifică în managementul cinegetic şi stabileşte sistemul informaţional în domeniu;
o) stabileşte criteriile pentru acordarea licenţei de funcţionare a gestionarilor fondurilor cinegetice şi acordă sau retrage, după caz, această licenţă;
p) atestă, împreună cu Ministerul Justiţiei, experţii tehnici judiciari în vânătoare;
q) aprobă modelul permiselor şi autorizaţiilor de vânătoare şi ţine evidenţa persoanelor care au dobândit calitatea de vânător;
r) emite şi pune la dispoziţia gestionarilor fondurilor cinegetice formularele autorizaţiilor de vânătoare;
s) stabileşte calibrele armelor de foc şi categoriile de muniţie, capcanele şi rasele de câini care pot fi folosite la vânătoare în România;
ş) stabileşte, împreună cu Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor, armele şi categoriile de muniţie care se pot folosi la vânătoare în România;
t) iniţiază acţiuni de popularizare a activităţii cinegetice şi de educare a populaţiei în domeniu;
ţ) participă sau sprijină, după caz, programul colaborărilor internaţionale în domeniul cinegetic;
u) înfiinţează Comisia naţională de evaluare a trofeelor de vânat, cu reprezentare în teritoriu;
v) stabileşte modelul-cadru al contractului de gestionare şi a actelor adiţionale, prin negociere cu reprezentanţii gestionarilor fondurilor cinegetice.
(2) În cadrul administratorului funcţionează un organ distinct, specializat în domeniul cinegetic.
(3) Pe lângă administrator funcţionează Consiliul Naţional de Vânătoare, înfiinţat prin ordin al conducătorului acestuia, compus din 3 reprezentanţi ai administratorului, 3 reprezentanţi ai asociaţiilor de vânătoare proporţional cu suprafaţa fondurilor cinegetice gestionate şi din câte un reprezentant al autorităţilor publice centrale care răspund de protecţia mediului, justiţie şi poliţie, al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, al unităţilor de învăţământ superior cu profil cinegetic, al instituţiilor de cercetare în domeniul cinegetic din România, al administratorului pădurilor proprietate publică a statului, al administratorilor pădurilor proprietate privată şi al administratorilor pădurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale.
(4) Administratorul adoptă cu avizul Consiliului Naţional de Vânătoare orice alte măsuri necesare, în acord cu dispoziţiile legale privind regimul cinegetic.
Art. 7. – Categoriile de gestionari care pot încheia contracte de gestionare a faunei cinegetice sunt următoarele:
a) organizaţiile vânătoreşti;
b) administratorul pădurilor proprietate publică a statului;
c) administratorii pădurilor proprietate privată;
d) administratorii pădurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
e) instituţiile publice care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică;
f) instituţiile de învăţământ care au ca discipline de studiu vânatul şi vânătoarea;
g) Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, pentru fondul cinegetic Scroviştea din judeţul Ilfov.
Art. 8. – (1) Atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se realizează de către administrator pe fonduri cinegetice, prin următoarele modalităţi şi în următoarea ordine:
a) direct, în cazul gestionarilor consacraţi;
b) direct, în cazul gestionarilor propuşi de asociaţiile proprietarilor de terenuri;
c) prin licitaţie publică, pentru fondurile cinegetice neatribuite în condiţiile prevăzute la lit. a);
(2) Numărul fondurilor cinegetice rezultat se rotunjeşte în plus, dacă este cazul, până la nivel de număr întreg.
(3) Atribuirea dreptului de gestionare se realizează ori de câte ori este cazul, ca urmare a încetării contractelor de gestionare a fondurilor cinegetice din oricare motive.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), dreptul de gestionare a fondului cinegetic Scroviştea din judeţul Ilfov se atribuie direct Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”.
Art. 9. – (1) La încredinţarea gestiunii, administratorul încheie cu gestionarul un contract de gestionare pentru o perioadă de 16 ani.
(2) Gestionarul este obligat să plătească tariful de gestionare anual, în două tranşe egale, prima până la data de 30 noiembrie a anului în curs şi a doua până la data de 15 mai a anului următor.
(3) Tariful de gestionare prevăzut la alin (2) nu este purtător de TVA şi se calculează pentru sezonul de vânătoare 15 mai anul curent – 14 mai anul viitor.
(4) Plata tarifului de gestionare pentru situaţiile în care contractul de gestionare încetează în cursul sezonului de vânătoare se face proporţional cu numărul de zile calendaristice din sezonul de vânătoare în care fiecare gestionar are în gestiune fauna cinegetică, independent de nivelul realizării cotelor de recoltă, după cum urmează:
a) pentru perioada cuprinsă între începutul sezonului de vânătoare şi data predării-preluării gestiunii faunei cinegetice din fondul cinegetic în cauză se achită de către gestionarul titular al contractului de gestionare care a încetat;
b) pentru perioada cuprinsă între data predării-preluării gestiunii faunei cinegetice din fondul cinegetic în cauză şi sfârşitul sezonului de vânătoare se achită de către gestionarul titular al noului contract de gestionare.
(5) Asociaţiile de vânătoare care au în gestiune fonduri cinegetice pot face, de comun acord, schimb de gestiuni ori cesionări de contracte de gestionare către alţi gestionari licenţiaţi, cu avizul administratorului fondului cinegetic naţional. Schimbul sau cesionarea se realizează cu păstrarea clauzelor cuprinse în contractele iniţiale, modificându-se doar titularii de contracte prin acte adiţionale încheiate între administrator şi gestionarii în cauză.
Art. 10. – În vederea creării şi stabilirii dreptului de gestionare pentru fauna din fondurile cinegetice, în conformitate cu prevederile prezentei legi, statul român, în calitate de proprietar de fond funciar, este reprezentat de administrator, astfel cum este definit la art. 1 lit. a).
Art. 11. – (1) Fiecare instituţie de învăţământ superior de stat care are ca disciplină de studiu vânatul şi vânătoarea poate primi în gestionare, în scop exclusiv didactic, maximum două fonduri cinegetice din judeţul în care aceasta îşi are sediul sau din judeţele limitrofe
(2) Instituţiile de învăţământ superior de stat care au în programă, ca disciplină de studiu, cel puţin 2 ani, vânatul şi vânătoarea au dreptul de a gestiona în scop didactic maximum 3 fonduri cinegetice din judeţul în care acestea îşi au sediul sau din judeţele limitrofe.
(3) Instituţiile de învăţământ de stat care au dreptul de a gestiona fonduri cinegetice şi instituţiile publice care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică în domeniul cinegetic prevăzute la art. 7 lit. e) şi f) beneficiază de scutire de tarif de gestionare pentru suprafeţele de pădure proprietate publică a statului.
Art. 12. – (1) Atribuirea în gestiune se realizează în maximum 120 de zile de la data încetării din oricare cauză a contractului de gestionare anterior.
(2) Pe perioada de încetare a contractului de gestionare anterior, până la preluarea efectivă în gestiune de către noul gestionar, dar nu mai mult de 120 de zile, gestiunea fondului cinegetic se asigură de fostul gestionar.
(3) Pe durata prevăzută la alin. (2), drepturile şi obligaţiile gestionarului sunt cele prevăzute în contractul de gestionare anterior.
(4) Fondurile cinegetice pentru care din culpa câştigătorului licitaţiei nu a fost încheiat contractul de gestionare în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestui drept se scot din nou la licitaţie, în termen de maximum 30 de zile. Licitaţia se repetă până se asigură atribuirea în gestiune, în condiţiile art. 8.
(5) În situaţia în care, în timpul derulării unui contract de gestionare, pe suprafaţa unui fond cinegetic se extind zonele neproductive cinegetic sau se constituie arii naturale protejate în care vânătoarea este interzisă, contractul de gestionare încheiat iniţial se modifică prin act adiţional, până la începerea următorului sezon de vânătoare, dacă suprafaţa sa productivă cinegetic, pe care vânătoarea este admisă, are minimum jumătate din suprafaţa minimă prevăzută de prezenta lege pentru etajul altitudinal respectiv.
(6) În cazurile în care suprafaţa productivă cinegetic a fondului cinegetic rezultat în condiţiile alin. (5) este mai mică decât jumătatea suprafeţei productive minime prevăzute de prezenta lege pentru etajul altitudinal respectiv, fondul cinegetic se desfiinţează, suprafaţa rezultată alipindu-se unuia sau mai multor fonduri cinegetice vecine, cu prioritate celor aparţinând aceluiaşi gestionar, cu respectarea criteriilor de constituire a fondurilor cinegetice.
(7) Fondurile cinegetice rezultate în condiţiile alin. (6) se scot la licitaţie dacă gestionarul acestora nu este de acord cu modificarea limitelor fondului de vânătoare pentru care are contract de gestionare şi cu modificarea sumei de plată, în conformitate cu suprafaţa rezultată ca urmare a aplicării prevederilor alin. (6).
(8) Fauna cinegetică din fondurile cinegetice pentru care, din diverse motive, independente de voinţa administratorilor, nu se încheie contracte de gestionare înăuntrul perioadei prevăzute la alin. (1) se încredinţează pentru gestionare administratorului pădurilor proprietate publică a statului, continuându-se procedura de scoatere la licitaţie.
(9) În perioada în care se gestionează fauna cinegetică în condiţiile alin. (8), administratorul pădurilor proprietate publică a statului este scutit de la plata tarifului de gestionare, nu şi de restul obligaţiilor contractuale.
Art. 13. – (1) Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2, se acordă despăgubiri.
(2) Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 se suportă după cum urmează:
a) pentru pagubele produse în fondurile cinegetice şi în intravilan – de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, dacă acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile pentru prevenirea pagubelor;
b) pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă – de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.
(3) Pentru situaţiile în care atât gestionarul, cât şi proprietarii de culturi agricole, silvice şi de animale domestice şi-au îndeplinit toate obligaţiile pentru prevenirea pagubelor, despăgubirile se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, din bugetul aprobat cu această destinaţie.
(4) Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 2 se suportă de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.
Art. 14. – (1) Gestionarul este obligat la repararea prejudiciului produs din culpa sa faunei cinegetice pe care o gestionează.
(2) Prejudiciul prevăzut la alin. (1) constă în scăderea nivelului numeric al faunei cinegetice şi se calculează de experţi tehnici judiciari în vânătoare, conform valorilor de despăgubiri prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.
(3) Pagubele cauzate faunei cinegetice produse ca efect al încălcării condiţiilor contractului de gestionare se constată de către o comisie formată din reprezentanţi ai părţilor contractului împreună cu un expert tehnic judiciar în specialitatea vânătoare.
Art. 15. – (1) În cazul fondurilor cinegetice pentru care s-au încheiat contracte de gestionare a faunei de interes cinegetic, gestionarul asigură plata tarifului de gestionare după cum urmează:
a) 81% din tarif, proprietarilor terenurilor;
b) 16% din tarif, bugetului de stat;
c) 3% din tarif, Fondului pentru mediu;
d) unităţile de învăţământ de stat cu profil cinegetic şi unităţile de cercetare ştiinţifică de stat cu profil cinegetic care gestionează fonduri cinegetice sunt scutite de la plata tarifului de gestionare pentru cotele de 16% şi 3%.
(2) Tariful de gestionare pentru fondurile cinegetice care se atribuie direct, în condiţiile art. 8 alin. (1) lit. a) şi b), precum şi tariful de pornire la licitaţie pentru fondurile cinegetice care se atribuie prin licitaţie publică, în condiţiile art. 8 alin. (1) lit. c), se stabilesc potrivit modului de calcul prevăzut în anexa nr. 3.
(21) Pentru fondurile cinegetice pe suprafaţa cărora sunt constituite arii naturale protejate în care vânătoarea este interzisă prin lege, tariful de gestionare se calculează conform prevederilor alin. (2) numai pentru suprafaţa productivă cinegetic în care vânătoarea este admisă, potrivit legii.
(3) Dacă suprafaţa productivă din cuprinsul fondurilor cinegetice suferă modificări, tarifele de gestionare se actualizează prin acte adiţionale până la data de 15 martie a sezonului de vânătoare în curs.
(31) Neîncheierea actelor adiţionale potrivit prevederilor alin. 3 din vina gestionarului conduce la pierderea dreptului acestuia de a practica vânătoarea pentru sezonul de vânătoare următor.
(4) Plata sumei datorate proprietarilor se realizează după cum urmează:
a) direct, proprietarilor persoane fizice sau persoane juridice care deţin în proprietate suprafeţe de teren;
b) direct, la bugetul de stat pentru terenurile proprietate publică a statului;
c) direct, asociaţiilor de proprietari constituite în scopul dobândirii dreptului de gestionare;
d) Abrogată
(5) Plata se face de către gestionar, la solicitarea persoanelor fizice şi/sau juridice care fac dovada proprietăţii terenurilor, în condiţiile legii.
(6) Sumele datorate proprietarilor şi administratorilor terenurilor proprietate publică a statului se stabilesc în funcţie de:
a) categoria de folosinţă a terenului avut în proprietate sau în administrare;
b) ponderea suprafeţei de teren avute în proprietate sau în administrare în suprafaţa totală a categoriei de folosinţă respective din fondul cinegetic;
c) valoarea corespunzătoare tarifului de gestionare pentru suprafaţa totală a categoriei de folosinţă respective din fondul cinegetic.
(7) Administratorul pădurilor proprietate publică a statului are obligaţia să asigure, cu titlu gratuit, în fondul forestier proprietate publică a statului, terenuri libere de vegetaţie forestieră la data intrării în vigoare a prezentei legi, necesare cultivării, recoltării, depozitării şi distribuirii hranei complementare a vânatului, precum şi amplasării construcţiilor şi instalaţiilor vânătoreşti, inclusiv a crescătoriilor de vânat existente la data precizată, destinate producerii de material biologic pentru popularea fondurilor cinegetice în suprafaţa de minimum:
a) 1,0 ha pentru 1.000 ha de pădure în etajul altitudinal de munte;
b) 2,0 ha pentru 1.000 ha de pădure în etajul altitudinal de deal;
c) 3,0 ha pentru 1.000 ha de pădure în etajul altitudinal de câmpie.
(71) Gestionarii au obligaţia de a prelua terenurile asigurate potrivit prevederilor alin. (7) în prezenţa reprezentantului administratorului şi de a le utiliza corespunzător destinaţiei acestora.
(72) Gestionarii au obligaţia de a solicita în scris acordul proprietarilor şi administratorilor terenurilor cuprinse în fondurile cinegetice, în vederea amplasării instalaţiilor vânătoreşti temporare care nu afectează folosinţa de bază a terenurilor.
(73) Nerealizarea obligaţiei prevăzute la alin. (7) atrage diminuarea sumelor datorate administratorului pădurilor statului, proporţional cu procentul de nerealizare a obligaţiei respective.
(8) Proprietarii şi deţinătorii de terenuri cu orice titlu, precum şi executanţii de lucrări de orice natură pe terenurile din fondurile cinegetice sunt obligaţi să ia măsurile prevăzute de lege pentru protecţia faunei cinegetice şi a mediului său de viaţă şi răspund pentru pagubele pe care le produc acestora prin acţiuni ilicite săvârşite cu intenţie sau din culpă.

CAPITOLUL III
Protecţia faunei de interes cinegetic

Art. 16. – (1) În vederea creării bazei ştiinţifice pentru gestionarea durabilă a faunei de interes cinegetic se înfiinţează, în cadrul institutului care realizează cercetarea ştiinţifică pentru silvicultură, o secţie de cercetări cinegetice.
(2) În subordinea institutului prevăzut la alin. (1) funcţionează câte un staţionar în fiecare regiune de dezvoltare economică.
(3) Selecţionarea temelor de cercetare şi desfăşurarea cercetărilor abordate în domeniul cinegetic se realizează prin colaborare cu administratorul, asociaţiile, uniunile sau federaţiile reprezentative la nivel naţional şi internaţional şi gestionarii fondurilor cinegetice.
Art. 17. – (1) Gestionarii sunt obligaţi să asigure gospodărirea faunei de interes cinegetic, cu respectarea principiului durabilităţii, pe baza studiilor de evaluare şi a planurilor de management cinegetic întocmite pentru fiecare fond cinegetic, pentru perioada de valabilitate a contractului de gestionare.
(2) Studiile de evaluare a efectivelor speciilor admise la vânătoare se întocmesc anual de către personalul cu specializare silvică sau cinegetică angajat al gestionarului fondurilor cinegetice şi vor fi supuse aprobării administratorului.
(21) Planurile de management cinegetic se întocmesc pentru o perioadă de 16 ani, de către personalul cu specializare cinegetică angajat al gestionarului, cu respectarea prevederilor contractelor de gestionare, şi se supun aprobării administratorului, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi sau de la primirea în gestiune a fondurilor cinegetice.
(22) În situaţia fondurilor cinegetice care se suprapun peste ariile naturale protejate, planurile de management cinegetic vor fi corelate cu planurile de management al ariilor naturale protejate.
(23) În ariile naturale protejate din cuprinsul fondurilor cinegetice în care vânătoarea este admisă, evaluarea populaţiilor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 se realizează cu anunţarea prealabilă a administratorilor sau custozilor acestor arii.
(3) Abrogat.
(4) Managementul populaţiei faunei cinegetice din ariile naturale protejate în care vânătoarea este interzisă pe porţiuni din parcuri naţionale, rezervaţii ştiinţifice, zone cu protecţie strictă, zone cu protecţie integrală şi alte asemenea zone, incluse în fonduri cinegetice, se face de către administraţiile ariilor naturale protejate în cauză, conform instrucţiunilor tehnice în domeniu şi prevederilor planului propriu de management aprobat, care exclude practicarea vânătorii.
Art. 18. – (1) Gestionarii sunt obligaţi să asigure paza faunei cinegetice din fondurile cinegetice contractate cu cel puţin un paznic de vânătoare pe fiecare fond cinegetic, care îndeplineşte condiţiile legii şi ale reglementărilor administratorului, angajat cu normă întreagă.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1) este dotat cu uniformă şi armament corespunzător.
Art. 19. – (1) În scopul conservării biodiversităţii, regimul juridic al vânării mamiferelor şi păsărilor, inclusiv a celor migratoare, este reglementat de prezenta lege şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
(2) Speciile de mamifere şi păsări, inclusiv cele migratoare, la care vânarea este interzisă se supun derogărilor stabilite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(21) Evaluarea populaţiilor din speciile prevăzute în anexa nr. 2 se realizează de către gestionar, sub coordonarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, cu anunţarea prealabilă a reprezentanţilor administratorului faunei cinegetice şi administratorilor sau custozilor ariilor naturale protejate, după caz.
(3) Pisicile hoinare şi câinii sălbăticiţi sau hoinari găsiţi pe suprafeţele productive ale fondurilor cinegetice se capturează sau se împuşcă fără restricţii şi fără obligarea la despăgubiri, iar fapta nu poate fi sancţionată.
(4) Pisicile şi câinii care sunt în situaţia prevăzută la alin. (3) se împuşcă de către personalul de specialitate al gestionarului fondului cinegetic sau de vânători cu ocazia vânătorilor autorizate.
(5) Vânatul dobândit în condiţiile alin. (1) şi (2) în baza autorizaţiei de vânătoare individuală se crotaliază înainte de părăsirea fondului cinegetic, conform normelor stabilite de administrator.
(6) Preluarea sau expedierea din ţară a vânatului recoltat de vânătorii cetăţeni străini sau a unor părţi din acesta se face cu documente legale, după crotalierea individuală sau pe colete de către gestionari potrivit normelor emise de administrator.
Art. 20. – (1) În vederea conservării faunei de interes cinegetic, administratorul, împreună cu autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului şi cu gestionarul fondului cinegetic, delimitează în fiecare fond cinegetic una sau mai multe zone de linişte a faunei cinegetice, în care se iau măsuri suplimentare de protecţie prin planurile de management cinegetic.
(2) Suprafaţa zonelor de linişte a faunei cinegetice însumează minimum 10% din suprafaţa totală a fiecărui fond cinegetic.
(3) Acolo unde există arii naturale protejate încadrate în alte categorii de management decât cele prevăzute la art. 1 lit. o) sau coridoare ecologice de migraţie ori habitate naturale de interes comunitar, zonele de linişte se constituie integral sau parţial, după caz, în suprafaţa acestora.
Art. 21. – (1) Popularea cu exemplare din speciile de vânat inexistente în fondurile cinegetice din România se poate face numai dacă:
a) anterior acţiunii de populare au fost realizate experimente în România de către sau sub supravegherea unei instituţii de cercetare ori de învăţământ superior cu activitate cinegetică;
b) ulterior experimentelor au fost realizate studii de impact avizate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului.
(2) Popularea cu exemplare importate din speciile din fauna de interes cinegetic indigene se realizează pe baza aprobării date de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în baza certificării calităţii genetice a acestora, dată de o instituţie ştiinţifică cu activitate cinegetică, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului.
(3) În funcţie de rezultatul experimentelor şi al studiilor de impact, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură face propuneri de completare a anexei nr. 1 sau 2, după caz, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului.
Art. 22. – (1) Acţiunea de capturare a vânatului viu este admisă în cadrul cotei de recoltă aprobate, prin metode şi mijloace reglementate care nu vatămă exemplarul/exemplarele, numai sub directa îndrumare a personalului de specialitate.
(2) Capturarea exemplarelor de faună de interes cinegetic în scop de cercetare ştiinţifică se poate face şi în perioadele în care vânătoarea este interzisă, cu condiţia eliberării exemplarului/exemplarelor capturat/capturate în teritoriul de unde a/au fost capturat/capturate şi cu înştiinţarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului. În acest caz, numărul exemplarelor eliberate nu diminuează cota de recoltă.
(3) Exemplarele de vânat capturate accidental se preiau şi se întreţin de gestionari, în scopul repopulării sau înmulţirii lor în captivitate.
Art. 23. – (1) În scopul gestionării durabile a faunei cinegetice, se interzic:
a) popularea fondurilor cinegetice cu exemplare bolnave, degenerate sau provenind din crescătoriile de vânat destinate altor scopuri;
b) lăsarea animalelor domestice libere sau păşunatul cu acestea în fondul forestier;
c) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie;
d) tulburarea liniştii faunei cinegetice în perioada de înmulţire şi creştere a puilor;
e) înfiinţarea, întreţinerea sau recoltarea culturilor agricole, fără asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetic;
f) deţinerea neautorizată în captivitate a exemplarelor de faună cinegetică;
g) distrugerea sau degradarea instalaţiilor vânătoreşti de orice fel ori a culturilor pentru vânat;
h) lăsarea liberă a câinilor de vânătoare sau a celor însoţitori de turme sau cirezi în fondurile cinegetice, altfel decât vaccinaţi sau dehelmintizaţi;
i) circulaţia în scop de agrement, cu mijloace auto în afara căilor de circulaţie publică în fondurile cinegetice, fără acordul gestionarului;
j) circulaţia persoanelor însoţite de câini fără a fi purtaţi în lesă, în afara căilor de circulaţie publice din fondurile cinegetice, cu excepţia vânătorilor, poliţiştilor, jandarmilor şi îngrijitorilor de animale;
k) permiterea însoţirii turmelor şi cirezilor de către câini însoţitori al căror număr este mai mare de 3 în zona de munte, de 2 în zona de deal şi de 1 la câmpie; în acest număr se includ şi câinii care asigură paza stânei;
l) hrănirea complementară a vânatului, cu încălcarea reglementărilor în vigoare;
m) mutarea de către persoane neautorizate a hranei destinate vânatului;
n) distrugerea sau sustragerea hranei destinate vânatului;
o) refuzul de a preda gestionarului exemplarele de faună cinegetică ţinute în captivitate sau coarnele lepădate de cervide;
p) neanunţarea celei mai apropiate primării despre existenţa în fondurile cinegetice a unor cadavre de animale din speciile de faună de interes cinegetic;
q) naturalizarea exemplarelor de vânat sau prelucrarea celorlalte produse ale vânatului, altele decât carnea, în scop de comercializare sau ca prestare de servicii, fără ţinerea evidenţei potrivit modelului stabilit de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;
r) depozitarea în teren sau utilizarea în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole sau silvice a substanţelor chimice toxice pentru fauna cinegetică, fără luarea măsurilor de protecţie a acesteia şi respectarea normelor tehnice de utilizare a lor;
s) abandonarea câinilor şi altor animalele domestice în fondurile cinegetice;
ş) lăsarea în libertate a animalelor domestice sau a metişilor acestora, în scopul sălbăticirii;
t) lăsarea în libertate în fondurile cinegetice a exemplarelor din specii de animale sălbatice care nu sunt incluse în anexa nr. 1 sau 2;
ţ) producerea sau reproducerea, procurarea, deţinerea, comercializarea şi utilizarea, după caz, a capcanelor, arcurilor de vânătoare, păsărilor de pradă sau câinilor de vânătoare, fără respectarea reglementărilor administratorului;
u) nerespectarea prevederilor referitoare la vânătoare cuprinse în planurile de management şi în regulamentele ariilor naturale protejate, altele decât cele aflate în categoriile pe suprafeţele cărora nu se constituie fonduri cinegetice;
v) distrugerea materialelor de conştientizare privind fauna de interes cinegetic şi vânătoarea, a indicatoarelor pentru orientarea în fondurile cinegetice;
w) deranjarea exemplarelor de faună de interes cinegetic în scopul fotografierii sau filmării, în afara traseelor turistice sau a căilor de comunicaţie.
(11) Prevederile art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. b), este permis doar păşunatul vitelor mari aparţinând comunităţilor locale, în fondul forestier privat, dacă:
a) suprafeţele pe care se păşunează sunt suprafeţe în care arboretele rezultate prin regenerare naturală au vârsta mai mare de 15 ani sau sunt suprafeţe pe care plantaţiile realizate au starea de masiv încheiată şi înălţime mai mare de 3 metri;
b) nu există păşune comunală.
(3) În situaţiile prevăzute la alin. (2), păşunatul este permis cu acordul scris al proprietarului pădurii şi al gestionarului fondului cinegetic.
(4) Pentru asigurarea scopului prevăzut la alin. (1), gestionarii fondurilor cinegetice sunt obligaţi să predea exemplarele din speciile de faună cinegetică găsite, rănite sau bolnave în fondurile cinegetice pe care le gestionează, staţionarului care funcţionează în cadrul regiunii de dezvoltare economică.
(5) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (4), gestionarilor fondurilor cinegetice din care provin exemplarele predate la staţionare nu li se reduc cotele de recoltă aprobate.

CAPITOLUL IV
Exercitarea vânătorii

Art. 24. – Speciile cinegetice se vânează în numărul, în locurile, prin metodele, în perioadele şi cu mijloacele admise de lege, potrivit aprobării date de administrator, cu respectarea reglementărilor subsidiare, privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii.
Art. 25. – Speciile de interes cinegetic sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.
Art. 26. – (1) Perioadele în care se poate practica vânătoarea la speciile cinegetice admise la vânătoare sunt precizate în anexa nr. 1.
(11) Perioadele în care se poate practica vânătoarea la păsări, inclusiv cele migratoare, stabilite în concordanţă cu prevederile art. 33 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, sunt precizate în anexa nr. 1 lit. B.
(12) Abrogat.
(2) În situaţii de excepţie, motivate de menţinerea biodiversităţii faunei sălbatice şi de păstrarea echilibrului ecologic, bazate pe cercetări ştiinţifice, administratorul împreună cu autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului propun restrângerea sau extinderea perioadei de vânătoare la unele specii de interes cinegetic.
(3) În vederea prelevării de probe biologice necesare stabilirii statusului de sănătate a animalelor sălbatice, administratorul poate aproba, la solicitarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, recoltarea de către gestionarii fondurilor cinegetice a unor exemplare, în număr limitat, din speciile cuprinse în anexele nr. 1 şi 2 în orice perioadă a anului.
Art. 27. – Vânătoarea se exercită numai de către vânători, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) posedă permis de vânătoare eliberat în România, în cazul membrilor organizaţiilor vânătoreşti din ţară, sau permis ori licenţă valabilă în ţara lor, în cazul vânătorilor cetăţeni străini;
b) posedă autorizaţie individuală de vânătoare, eliberată pe numele său de gestionar, sau este înscris nominal de organizator în autorizaţiile colective de vânătoare;
c) posedă permis de armă pentru folosirea armelor de vânătoare în România, în Europa sau în ţara de origine, după caz, dacă practică vânătoarea cu armă;
d) posedă talon de asigurare pentru accidente şi răspundere civilă, în legătură cu activitatea sa de vânător.
Art. 28. – (1) Permisele de vânătoare prevăzute la art. 27 pot fi:
a) permanente;
b) temporare.
(2) Permisele de vânătoare permanente se tipăresc şi se înseriază de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, eliberându-se prin asociaţiile de vânătoare în limita locurilor vacante cetăţenilor cu domiciliul sau rezidenţa în România.
(3) Condiţiile pe care un solicitant trebuie să le îndeplinească, cumulativ, la data susţinerii examenului, pentru a dobândi permis de vânătoare permanent sunt următoarele:
a) vârsta minimă de 18 ani;
b) să fi efectuat un an de stagiatură sub îndrumarea organizaţiei vânătoreşti care gestionează cel puţin un fond cinegetic, la care solicită să fie înscris, cu excepţia absolvenţilor de învăţământ superior cu profil cinegetic;
c) să fi luat parte la minimum o instruire practică într-un poligon de tir privind portul şi folosirea armelor şi muniţiilor de vânătoare;
d) să fi fost declarat admis la examenul organizat pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent, susţinut în faţa unei comisii, constituită din reprezentanţi ai autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, ai asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor reprezentative la nivel naţional şi internaţional şi ai instituţiilor de învăţământ superior de stat;
e) în ultimii 5 ani să nu fi săvârşit fapte care sunt încadrate ca infracţiuni de prezenta lege;
f) să fie apt din punct de vedere fizic şi psihologic, la data examenului, pentru a deţine şi folosi armă letală.
(4) Permisul de vânătoare temporar se eliberează de către gestionarii fondurilor cinegetice, la cererea cetăţenilor străini şi apatrizilor cu domiciliul în străinătate care în ţara de domiciliu sunt vânători şi dacă sunt veniţi în România pentru acţiuni de vânătoare.
(5) Regulamentul pentru preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz şi pentru obţinerea permiselor de vânătoare în condiţiile prezentei legi se aprobă prin ordin al administratorului.
(6) Examenul pentru obţinerea calităţii de vânător se organizează pe judeţe, în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al administratorului.
Art. 29. – Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care au calitatea de vânător în ţara de domiciliu, atestată prin document specific ţării respective, au dreptul de a practica vânătoarea în România dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. b), c) şi d).
Art. 30. – (1) Permisul de vânătoare eliberat în România se anulează dacă posesorul lui a săvârşit o faptă sancţionată ca infracţiune de prezenta lege.
(2) Anularea permisului de vânătoare se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
Art. 301. – Dreptul de practicare a vânătorii se suspendă în următoarele situaţii:
a) permisul de armă de vânătoare a fost suspendat;
b) permisul de vânătoare a fost reţinut.
Art. 302. – Procedurile privind anularea şi suspendarea permiselor de vânătoare în condiţiile prezentei legi se aprobă prin ordin al administratorului.
Art. 31. – (1) Autorizaţiile de vânătoare sunt:
a) individuale;
b) colective.
(2) Autorizaţiile de vânătoare individuale sau colective sunt documente cu regim special, emise şi înseriate de gestionari printr-un sistem informatic, conform modelului şi reglementărilor stabilite prin ordin al conducătorului administratorului.
(3) Documentele prevăzute la alin. (1) pot fi folosite de gestionari, în condiţiile stabilite prin reglementările referitoare la organizarea şi practicarea vânătorii.
(4) Autorizaţia de vânătoare eliberată de gestionar dă dreptul titularului acesteia de a vâna exemplarele pentru care a fost eliberată autorizaţia, pe terenurile incluse în fondul cinegetic respectiv, indiferent de categoria de proprietate şi de proprietarul acestora.
Art. 32. – Prin excepţie de la prevederile art. 27, pot exercita vânătoarea numai pe bază de autorizaţii de vânătoare eliberate de gestionar, cu ordin de serviciu şi cu asigurare împotriva accidentelor şi răspundere civilă, următoarele categorii de persoane:
a) studenţii instituţiilor de învăţământ licenţiate ca gestionari, în care se studiază ca disciplină vânatul şi vânătoarea, pe fondurile cinegetice gestionate în acest scop;
b) personalul tehnic de vânătoare, angajat al gestionarilor fondurilor de vânătoare, dar numai în limita atribuţiilor de serviciu pe fondurile de vânătoare ale gestionarului.

Art. 33. – (1) Vânătoarea se practică cu:
a) arme de foc de vânătoare;
b) capcane autorizate.
(2) Caracteristicile mijloacelor prevăzute la alin. (1) lit. b) se stabilesc prin ordin al conducătorului administratorului.
(3) Desfăşurarea acţiunilor de vânătoare practicată cu mijloacele prevăzute la alin. (1) se poate face şi folosind câini din rasele admise la vânătoare conform reglementărilor aprobate de administrator.
Art. 34. – (1) În interesul protejării faunei şi florei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea producerii unor daune importante, în interesul sănătăţii şi securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major, pe suprafeţele din perimetrul intravilan, aeroporturi, gări, unităţi militare, recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică, a pisicilor şi a câinilor hoinari se realizează în condiţiile prezentei legi şi ale cotelor de recoltă aprobate de gestionarul fondului cinegetic limitrof pe baza unui contract de prestări servicii, cu respectarea prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice, la solicitarea consiliului local sau a administraţiei suprafeţei împrejmuite, după caz, şi cu acordul prealabil al proprietarului de teren.
(2) Exemplarele de vânat dobândite în condiţiile alin. (1) aparţin gestionarului.
Art. 35. – (1) Vânătoarea în ariile naturale protejate în care vânătoarea este admisă, incluse în fondurile cinegetice, se realizează cu respectarea condiţiilor prevăzute în planurile de management ale ariilor naturale respective, aprobate în condiţiile legii.
(2) Abrogat.
(3) Abrogat.
(4) Hrănirea sau nădirea exemplarelor din speciile de interes cinegetic la distanţe mai mici de 1 km de limita ariilor naturale protejate în care vânătoarea este interzisă sau în cele neincluse în fondurile cinegetice este interzisă.
Art. 36. – Exemplarele din speciile de mamifere admise la vânătoare, care produc pagube culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice, pot fi vânate şi în afara perioadei legale de vânătoare, în condiţiile aprobării administratorului.
Art. 37. – Pentru acţiunile care se desfăşoară în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2) se eliberează autorizaţii de capturare, emise de administrator în condiţiile legii.
Art. 38. – (1) Cu respectarea prevederilor art. 33 alin. (1) lit. f) şi ale art. 33 alin. (2) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 sunt permise următoarele:
a) transportul, de către vânători, a speciilor cinegetice admise la vânătoare sau a unor părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat, dacă au fost dobândite prin acţiuni legale de vânătoare;
b) deţinerea, transportul şi comercializarea, de către persoane juridice autorizate, a speciilor cinegetice admise la vânătoare, în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat, recoltate cu respectarea prevederilor legale;
c) comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării speciilor de păsări cuprinse în anexele nr. 5D şi 5E la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 se realizează în conformitate cu prevederile art. 33 al acestei ordonanţe de urgenţă.
(2) Transportul, comercializarea, naturalizarea şi orice operaţiuni privind vânatul sau părţi ori produse uşor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condiţiilor legii, sunt interzise.
Art. 39. – Fără a se aduce atingere prevederilor art. 37 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sunt interzise şi următoarele:
a) depăşirea cotei de recoltă care a fost aprobată la nivel de gestionar;
b) depăşirea numărului de piese aprobate pentru recoltă/vânător/zi de vânătoare;
c) furnizarea de către gestionar de informaţii eronate referitoare la nivelul populaţiei speciilor de faună de interes cinegetic, estimate la nivelul fondului cinegetic;
d) nerealizarea cotei de recoltă pe gestionar pentru vânatul sedentar ori depăşirea cotei de recoltă pe fond cinegetic, fără motive justificate;
e) vânătoarea pe alt fond cinegetic decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze;
f) urmărirea vânatului rănit pe alt fond cinegetic, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond cu arma de vânătoare neintrodusă în toc, şi în afara căilor de comunicaţie;
g) accesul cu arma de vânătoare, altfel decât purtată în toc, în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din ariile naturale protejate cuprinse în fonduri cinegetice, fără autorizarea necesară;
h) utilizarea steguleţelor şi gardurilor pentru dirijarea exemplarelor din speciile de interes cinegetic, precum şi a detectoarelor de animale;
i) vânarea cerbilor, căpriorilor, caprelor negre, muflonilor, mistreţilor şi urşilor prin utilizarea altor cartuşe decât a celor cu proiectile unice, ale căror caracteristici sunt prevăzute prin reglementările tehnice emise de administrator;
j) vânarea iepurilor, fazanilor sau potârnichilor la hrănitori ori de la apusul până la răsăritul soarelui;
k) vânarea cerbilor, căpriorilor şi caprelor negre la hrănitori, la sărării, la goană sau cu câini gonitori;
l) vânarea urşilor la nadă sau la bârlog;
m) distribuirea de hrană complementară sub formă de deşeuri de origine animală şi produse zaharoase de sinteză, în perioada 1 martie-30 noiembrie, în fondurile cinegetice în care sunt prezenţi urşi;
n) vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă pe timp de îngheţ, dacă suprafaţa liberă a apei nesituată la gura de apă este îngheţată mai mult de 70%;
o) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;
p) folosirea la vânătoare a armelor care au calibrul necorespunzător speciei pentru care este autorizată acţiunea de vânătoare;
q) utilizarea odorivectorilor, exceptând cercetarea ştiinţifică, caz în care administratorul aprobă utilizarea lor, în condiţiile stipulate distinct în autorizaţia dată;
r) comercializarea de către persoane fizice a vânatului, a cărnii de vânat, a diferitelor produse de vânat sau a trofeelor de vânat;
s) fabricarea, comercializarea, deţinerea sau utilizarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm;
ş) vânătoarea în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din ariile naturale protejate cuprinse în fondurile cinegetice, precum şi vânătoarea în crescătorii de vânat;
t) vânătoarea în rezervaţiile naturale a speciilor care fac obiectul protecţiei stricte în aria naturală protejată;
ţ) vânătoarea în ariile naturale protejate incluse în fondurile cinegetice practicată fără respectarea condiţiilor prevăzute în planurile de management ale ariilor naturale respective aprobate în condiţiile legii;
u) accesul în fondurile cinegetice sau utilizarea la vânătoare a armelor şi muniţiei neomologate sau neautorizate pentru vânătoare în România;
v) părăsirea fondului cinegetic fără ca vânatul recoltat să fie crotaliat în condiţiile art. 19 alin. (5), iar numărul crotaliei să fie trecut în autorizaţia de vânătoare;
w) stânjenirea voită ori împiedicarea practicării vânătorii;
x) completarea necorespunzătoare a autorizaţiilor de vânătoare în privinţa participanţilor la vânătoare şi a numărului de exemplare de vânat recoltate;
y) nereturnarea în termen a autorizaţiilor de vânătoare de către titularii acestora;
z) accesul cu arma de vânătoare neintrodusă în toc în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”;
aa) vânătoarea pe suprafeţele din perimetrul construit sau împrejmuit din intravilan altfel decât în condiţiile art. 34, în parcuri naţionale şi în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”;
ab) accesul neautorizat cu arma de vânătoare neintrodusă în toc pe orice fond cinegetic;
ac) utilizarea ca atrape a animalelor vii orbite sau mutilate, a chemătorilor electronice, a înregistratoarelor de sunete şi a oglinzilor apelante;
ad) utilizarea, pentru tirul pe timp de noapte, a dispozitivelor de iluminare a ţintelor, a dispozitivelor de ochire cuprinzând convertizoare sau amplificatoare electronice de lumină reziduală, a dispozitivelor de vedere în infraroşu şi a dispozitivelor cu termoviziune;
ae) urmărirea sau hăituirea exemplarelor din fauna cinegetică cu ambarcaţiuni cu motor a căror viteză de deplasare este mai mare de 5 km/oră, precum şi exercitarea vânătorii din autoturisme;
af) gazarea şi afumarea vizuinelor fără aprobarea administratorului;
ag) părăsirea teritoriului României cu vânat fără documente de provenienţă şi fără a fi crotaliat conform reglementărilor administratorilor;
ah) vânarea mamiferelor şi păsărilor prin utilizarea capcanelor neautorizate;
ai) nerespectarea, de către gestionar, a reglementărilor privind evaluarea trofeelor de vânat, aprobate prin ordin al administratorului;
aj) neprezentarea documentelor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru practicarea vânătorii, de către participanţii la acţiunea de vânătoare la solicitarea organelor de control.
Art. 391. – (1) Prin excepţie de la prevederile art. 39 lit. g), ş), ţ), z) şi aa), în interesul protejării faunei şi florei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea producerii unor daune importante, în interesul sănătăţii şi securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din ariile naturale protejate cuprinse în fonduri cinegetice, recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, a câinilor şi a pisicilor fără stăpân se realizează, pe bază de contract de prestări servicii, în condiţiile legii, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, la solicitarea administraţiei ariei naturale protejate, avizată de consiliul ştiinţific al acesteia, de către:
a) gestionarul fondului cinegetic cel mai apropiat, în parcuri naţionale şi în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”;
b) gestionarul fondului cinegetic respectiv, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din ariile naturale protejate cuprinse în fonduri cinegetice.
(2) Exemplarele recoltate în condiţiile alin. (1) se valorifică de gestionari potrivit legii.
Art. 40. – (1) Vânatul sau exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic dobândite în condiţiile prezentei legi se valorifică, după caz, de gestionar, consiliul local sau administraţia ariei naturale protejate.
(2) Sumele rezultate din valorificarea prevăzută la alin. (1) de către consiliile locale sau de către administraţiile ariilor protejate se fac venit la bugetul de stat.
(3) Vânatul rezultat în urma unor acţiuni ilegale aparţine, după caz:
a) gestionarului, dacă acestea sunt găsite pe fonduri cinegetice şi se încadrează în cota de recoltă aprobată;
b) statului, dacă acestea sunt găsite pe suprafeţe situate în perimetrul construit sau împrejmuit din intravilanul localităţilor sau în arii protejate, neincluse în fondurile cinegetice, sau dacă cota de recoltă a fost realizată pentru cele din fondurile cinegetice.
(4) Exemplarele care se regăsesc în situaţia prevăzută la alin. (3) lit. a) diminuează cota de recoltă în mod corespunzător.
(5) Coarnele lepădate de cervide, găsite pe fondurile cinegetice, aparţin gestionarilor.

CAPITOLUL V
Răspunderi şi sancţiuni

Art. 41. – Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea contravenţională, civilă sau penală, după caz.
Art. 42. – (1) Constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, următoarele fapte:
a) vânătoarea practicată de persoane care nu posedă permis de vânătoare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 32;
b) vânătoarea fără respectarea condiţiilor înscrise în autorizaţia de vânătoare;
c) tentativa de a practica sau practicarea vânătorii fără a fi înscris în autorizaţia de vânătoare individuală sau colectivă eliberată în condiţiile legii de gestionar, pentru fondul cinegetic respectiv;
d) practicarea vânătorii cu laţuri, ogari sau metişi de ogari;
e) emiterea de autorizaţii de vânătoare prin care se depăşesc cotele de recoltă şi cifrele de intervenţie aprobate pentru fiecare gestionar;
f) vânarea speciilor de vânat strict protejate în alte condiţii decât cele legale;
g) vânătoarea în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din celelalte arii naturale protejate, altfel decât în condiţiile art. 391;
h) vânătoarea în intravilan, altfel decât în condiţiile art. 34;
i) vânătoarea păsărilor migratoare de apă în ariile de protecţie specială avifaunistică în care vânătoarea este interzisă şi a speciilor care fac obiectul protecţiei în ariile speciale de conservare cuprinse în fondurile cinegetice, fără respectarea prevederilor referitoare la vânătoare, din planurile de management ale ariilor protejate;
j) urmărirea vânatului rănit pe alt fond cinegetic aparţinând altui gestionar, fără acordul acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond cu arma de vânătoare neînchisă în toc şi în afara căilor de comunicaţie;
k) vânătoarea pe alt fond cinegetic decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze;
l) vânarea în afara perioadelor legale de vânătoare la specia respectivă, conform anexei nr. 1 şi prevederilor art. 36 sau aprobării date pentru speciile din anexa nr. 2;
m) vânătoarea pe timp de noapte la lumina farurilor autovehiculelor sau prin folosirea dispozitivelor precizate la art. 39 lit. ad), cuprinzând amplificatoare de lumină reziduală, dispozitive de vedere în infraroşu şi dispozitive cu termoviziune, care permit observarea vânatului pe timp de noapte şi tragerea pe întuneric asupra acestuia;
n) vânarea mamiferelor şi păsărilor cu mijloace neautorizate;
o) utilizarea, indiferent de scop, a substanţelor chimice care provoacă intoxicarea, sterilitatea sau moartea exemplarelor de faună cinegetică;
p) vânarea urşilor la nadă sau la bârlog;
q) accesul în fondurile cinegetice sau practicarea vânătorii cu capcane neautorizate, păsări de pradă şi arcuri;
r) accesul în fondurile cinegetice sau vânătoarea cu arbalete, arme la care percuţia cartuşului se realizează pe ramă ori cu alte arme decât cele autorizate sau omologate, după caz, pentru vânătoare în România;
s) practicarea vânătorii cu armă altfel decât ţinută în mână.
(2) Faptele prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă au fost săvârşite:
a) de o persoană cu atribuţii de serviciu în domeniul vânătorii, precum şi de reprezentanţii persoanelor juridice care au în obiectul de activitate ocrotirea vânatului sau vânătoarea;
b) recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică strict protejate de pe suprafeţele din intravilan, din zona strict protejată şi din zona-tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, altfel decât în condiţiile derogărilor stabilite conform legii;
c) vânătoarea pe timp de noapte, cu excepţia speciilor la care vânătoarea este permisă în acest interval, conform reglementărilor privind organizarea şi practicarea vânătorii.
Art. 43. – (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă nerespectarea prevederilor art. 39 lit. g) şi z).
(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă nerespectarea prevederilor art. 39 lit. ş).
Art. 431. – Faptele prevăzute la art. 42 se cercetează, se judecă şi se sancţionează în regim de urgenţă, prin excepţie de la prevederile art. 293 din Codul de procedură penală, în conformitate cu prevederile speciale prevăzute în acesta.
Art. 44. – Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă:
a) scoaterea din ţară a trofeelor de vânat cu valoare de patrimoniu naţional, fără respectarea reglementărilor emise de administrator;
b) vânarea speciilor de vânat cuprinse în anexa nr. 2 în alte condiţii decât cele ale derogărilor;
c) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;
d) transportul vânatului dobândit în condiţiile art. 42 sau găsit împuşcat ori tranşat în teren, comercializarea, naturalizarea şi orice operaţiuni privind vânatul sau părţi ori produse uşor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condiţiilor legii;
e) eliberarea, însuşirea şi folosirea permiselor de vânătoare în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 27-29 şi 31;
f) eliberarea de autorizaţii pentru vânătoare în perimetrul construit sau împrejmuit din intravilan şi în ariile naturale protejate sau în porţiunile din acestea în care vânătoarea este interzisă, fără aprobarea administratorilor acestora;
g) împiedicarea, prin exercitarea de acte de violenţă, a desfăşurării activităţilor de vânătoare în condiţiile art. 4 alin. (2);
h) vânătoarea practicată fără poliţă de asigurare pentru accidente şi răspundere civilă în legătură cu calitatea de vânător.
Art. 441. Abrogat.
Art. 45. Abrogat.
Art. 451. – Constatarea faptelor ce constituie infracţiune potrivit art. 42-44 se face de către organele de urmărire penală cu atribuţii în acest sens, de jandarmi, de personalul salariat cu atribuţii în domeniul cinegetic din cadrul administratorului fondului cinegetic naţional şi al gestionarilor fondurilor cinegetice, precum şi de alte persoane specializate în domeniul cinegetic împuternicite în acest scop de către conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare.
Art. 46. – (1) Bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 42-44, inclusiv mijloacele de transport, se confiscă.
(2) Trofeele de vânat şi vânatul care fac obiectul infracţiunilor prevăzute la art. 42-44 se confiscă.
(3) Bunurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se reţin de către agentul constatator şi se predau organelor de urmărire penală.
Art. 461. Abrogat.
Art. 47. – Permisul de vânătoare al celui care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la art. 42 şi 43 se retrage şi se anulează, în condiţiile legii.
Art. 48. – (1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:
a) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. h), m), n), ţ) şi u) şi la art. 39 lit. b), d), q), x), y), ai) şi aj), cu amendă de la 250 lei la 750 lei;
b) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. c), d), j), k), l), q) şi w), precum şi la art. 39 lit. h), k), n) şi r), cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei;
c) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 15 alin. (5), art. 23 alin. (1) lit. a), b), e), f), g), i), p), o), s), ş) şi v) şi la art. 39 lit. i), j), s), t), ţ), w), ab), ae) şi ah), cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei;
d) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 17 alin. (1), (2), (21), (22), (23), (3) şi (4), art. 18 alin. (1) şi (2), art. 19 alin. (21), art. 21, art. 23 alin. (1) lit. r) şi t), art. 35 alin. (4) şi la art. 39 lit. c), m), p), v), ac), af) şi ag), cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;
e) accesul în fondurile cinegetice cu laţuri, ogari sau metişi de ogari, cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei.
(2) În toate cazurile, permisul de vânătoare al celui care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la alin. (1) va fi reţinut de către agentul constatator şi va fi transmis imediat unităţii care l-a emis.
Art. 49. – Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 48 se fac de către personalul salariat cu atribuţii în domeniul cinegetic din cadrul administratorului fondului cinegetic naţional şi al gestionarilor fondurilor cinegetice, de personalul structurilor de administrare a ariilor naturale protejate, de personalul din poliţie şi jandarmerie desemnat în acest scop, precum şi de alte persoane specializate în domeniul cinegetic împuternicite în acest scop de către conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare.
Art. 50. – (1) Persoanele împuternicite să constate infracţiunile prevăzute la art. 42-44 şi contravenţiile prevăzute la art. 48 sunt asimilate, în exercitarea atribuţiilor ce decurg din împuternicire, personalului care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice.
(2) Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor este un document tipizat al cărui model se stabileşte de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
Art. 51. – (1) Cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse faunei cinegetice prin fapte ce constituie infracţiuni sau contravenţii, în sensul prezentei legi, se stabileşte potrivit anexelor nr. 1 şi 2.
(2) În cazul în care daunele produse fondului cinegetic determină reducerea cotei de recoltă, despăgubirile se încasează de gestionarii fondurilor cinegetice, direct sau prin intermediul direcţiilor generale ale finanţelor publice.
(3) Despăgubirile încasate de gestionarii fondurilor cinegetice sunt utilizate şi distribuite după cum urmează:
a) 75% se reţin de gestionarii care le încasează pentru gospodărirea vânatului;
b) 25% se achită de gestionarii care le încasează agenţilor constatatori.
(4) În cazul în care daunele produse faunei cinegetice nu determină reducerea cotei de recoltă, despăgubirile se încasează de administrator, prin intermediul structurilor teritoriale sau al direcţiilor generale ale finanţelor publice.
(5) Despăgubirile încasate de administrator sunt utilizate şi distribuite după cum urmează:
a) 75% se virează la bugetul de stat;
b) 25% se achită agenţilor constatatori.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 52. – Animalele sălbatice din grădinile zoologice, din centrele de reabilitare, cele deţinute sau folosite în scopuri artistice, precum şi cele din crescătoriile de vânat şi din complexurile de vânătoare autorizate nu sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 53. – (1) Reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri cinegetice se face în condiţiile prezentei legi de către administrator, în termen de maximum 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2) În situaţia în care, în urma reactualizării prevăzute la alin. (1), fondurile cinegetice existente la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi modifică limitele, fondul cinegetic se menţine dacă, după reactualizare, în suprafaţa acestuia se regăsesc mai mult de 50% din suprafaţa fondului cinegetic existent anterior reactualizării.
(3) Pentru situaţiile în care limitele şi suprafeţele fondurilor cinegetice se modifică în urma acţiunilor prevăzute la alin. (1), se încheie acte adiţionale la contractele de gestionare în vigoare pentru actualizarea acestora.
Art. 54. Abrogat.
Art. 55. – Bunurile patrimoniale ale vechilor deţinători, existente pe fondurile cinegetice, se pot prelua, prin cumpărare, de noii deţinători, pe baza protocoalelor încheiate în acest scop, în condiţiile stabilite între părţi.
Art. 56. – (1) În scopul administrării şi gestionării fondului cinegetic într-o concepţie unitară, administratorul elaborează şi aprobă, cu avizul Consiliului Naţional de Vânătoare, în limita prevederilor prezentei legi, regulamente, instrucţiuni şi reglementări tehnice.
(2) Actuala strategie cinegetică şi actualele regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice privind vânatul şi vânătoarea vor fi revizuite în concordanţă cu prezenta lege şi cu reglementările internaţionale la care statul român este parte, ori de câte ori este necesar, cu consultarea asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor reprezentative la nivel naţional şi internaţional.
Art. 57. – (1) Valorile de despăgubire sunt stabilite în euro şi se achită în lei, la cursul oficial de la data achitării.
(2) Pentru fapta prevăzută la art. 14 alin. (2), valoarea despăgubirilor se stabileşte pe cale civilă şi se încasează de administrator în scopul repopulării fondului cinegetic cu exemplare din speciile afectate.
(3) Valorile de despăgubire prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 sunt aplicabile în cazurile în care prin faptele săvârşite a fost diminuată, cantitativ sau calitativ, populaţia faunei de interes cinegetic din fondurile cinegetice în afara cotei de recoltă sau a fost diminuată populaţia faunei de interes cinegetic existentă în terenurile prevăzute ca excepţii la art. 1 lit. j).
(4) În cazurile în care prin fapte de braconaj a fost diminuată, cantitativ sau calitativ, populaţia faunei de interes cinegetic din fondurile
(5) Dacă prin fapte ilicite a fost diminuată populaţia faunei de interes cinegetic după realizarea integrală a cotei de recoltă pentru fondul cinegetic unde a fost săvârşită fapta, prejudiciul este produs gestionarului, şi pentru calculul despăgubirilor se aplică cuantumul prevăzut în anexele nr. 1 şi 2.
Art. 58. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.
(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 17 mai 2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Contractele de gestionare a fondurilor cinegetice, existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile până la data încetării raporturilor contractuale.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

ANEXA Nr. 1

Perioadele de vânare şi valoarea de despăgubire în cazul unor fapte ilicite pentru speciile la care vânarea este permisă

Denumirea speciei Perioada de vânătoare Valoarea de despăgubire (în euro) în perioada
admisă interzisă
A. Mamifere
1. Bizamul (Ondatra zibethica) 1 septembrie-15 aprilie 80 160
2. Capra neagră (Rupicapra rupicapra)
– exemplar de trofeu 15 octombrie-15 decembrie 8.000 16.000
– exemplar de selecţie 1 septembrie-15 decembrie 8.000 16.000
3. Căpriorul (Capreolus capreolus)
– mascul 1 mai-15 octombrie 2.500 5.000
– femelă 1 septembrie-15 februarie 2.000 4.000
4. Cerbul comun (Cervus elaphus)
– mascul de trofeu 10 septembrie-15 noiembrie 6.000 12.000
– mascul de selecţie 1 septembrie-31 decembrie 6.000 12.000
– femelă şi viţel 1 septembrie-15 februarie 6.000 12.000
5. Cerbul lopătar (Dama dama)
– mascul de trofeu 10 octombrie-1 decembrie 3.000 6.000
– mascul de selecţie 1 septembrie-15 decembrie 3.000 6.000
– femelă şi viţel 1 septembrie-15 februarie 2.000 4.000
6. Câinele enot (Nyctereutes procyonoides) 15 septembrie-31 martie 60 120
7. Dihorul comun (Putorius putorius) 15 septembrie-31 martie 30 60
8. Hermelina (Mustela erminea) 15 septembrie-31 martie 30 60
9. Iepurele-de-câmp (Lepus europaeus) 1 noiembrie-31 ianuarie 150 300
10. Iepurele-de-vizuină (Oryctolagus cuniculus) 1 noiembrie-31 ianuarie 100 400
11. Jderul (Martes sp.) 15 septembrie-31 martie 200 400
12. Marmota (Marmota marmota) 15 septembrie-31 octombrie 300 600
13. Mistreţul (Sus scrofa)
– mascul tot anul 1.000 –
– femelă şi purcel 1 iunie-31 ianuarie 700 1.500
14. Muflonul (Ovis aries musimon) 15 septembrie-15 decembrie 4.000 8.000
15. Nevăstuica (Mustela nivalis) 15 septembrie-31 martie 100 200
16. Şacalul (Canis aureus) tot anul 80 –
17. Viezurele (Meles meles) 1 august-31 martie 100 200
18. Vulpea (Vulpes vulpes) tot anul 50 –
B. Păsări
1. Becaţina comună (Gallinago gallinago) 1 septembrie-28 februarie 55 135
2. Becaţina mică (Lymnocryptes minimus) 1 septembrie-28 februarie 55 135
3. Cioara grivă (Corvus corone cornix) 1 iunie- 31 martie 10 20
4. Cioara grivă sudică (Corvus corone sardonius) 1 iunie-31 martie 10 20
5. Cioara-de-semănătură (Corvus frugilegus) 15 august-31 ianuarie 10 70
6. Ciocârlia-de-câmp (Alauda arvensis) 15 septembrie-31 octombrie 20 30
7. Cocoşarul (Turdus pilaris) 1 septembrie-28 februarie 27 75
8. Cocoşul-de-munte (Tetrao urogallus) – mascul – – 2.700
9. Coţofana (Pica pica) 1 iunie-31 martie 10 20
10. Fazanul (Phasianus colchicus) 1 octombrie-28 februarie 35 70
11. Gaiţa (Garrulus glandarius) 1 septembrie-28 februarie 27 135
12. Găinuşa-de-baltă (Gallinula chloropus) 1 septembrie-28 februarie 27 50
13. Gâsca-de-vară (Anser anser rubrirostris) 15 august-15 februarie 55 275
14. Gârliţa mare (Anser albifrons) 15 octombrie-15 februarie 55 275
15. Graurul (Sturnus vulgaris) 15 august-28 februarie 15 55
16. Guguştiucul (Streptopelia decaocto) 15 august-28 februarie 27 80
17. Ierunca (Bonasa bonasia) 15 septembrie-30 noiembrie 150 350
18. Lişiţa (Fulica atra) 1 septembrie-10 februarie 27 110
19. Porumbelul gulerat (Columba palumbus) 1 septembrie-10 februarie 27 80
20. Porumbelul-de-scorbură (Columba oenas) 1 septembrie-10 februarie 55 110
21. Potârnichea (Perdix perdix) 15 septembrie-31 decembrie 55 220
22. Prepeliţa (Coturnix coturnix) 15 august-31 octombrie 27 80
23. Raţa mare (Anas platyrhynchos) 1 septembrie-15 februarie 55 110
24. Raţa mică (Anas crecca) 1 septembrie-10 februarie 55 110
25. Raţa fluierătoare (Anas penelope) 15 august-15 februarie 55 110
26. Raţa-cu-cap-castaniu (Aythya ferina) 15 august-15 februarie 55 110
27. Raţa moţată (Aythya fuligula) 15 septembrie-10 februarie 55 110
28. Raţa pestriţă (Anas strepera) 15 august-15 februarie 55 110
29. Raţa sunătoare (Bucephala clangula) 15 august-15 februarie 55 110
30. Raţa lingurar (Anas clypeata) 15 august-15 februarie 55 110
31. Raţa suliţar (Anas acuta) 15 august-31 ianuarie 65 130
32. Raţa cârâitoare (Anas querquedula) 1 septembrie-10 februarie 65 130
33. Raţa-cu-cap negru (Aythya marila) 15 august-15 februarie 65 130
34. Sitarul-de-pădure (Scolopax rusticola) 1 septembrie-28 februarie 55 110
35. Stăncuţa (Corvus monedula) 10 iulie-20 martie 27 75
36. Sturzul-de-vâsc (Turdus viscivorus) 1 septembrie-28 februarie 27 75
37. Sturzul cântător (Turdus philomelos) 1 septembrie-28 februarie 27 75
38. Sturzul-viilor (Turdus iliacus) 1 septembrie-28 februarie 27 75
39. Turturica (Streptopelia turtur) 15 august-30 septembrie 27 75

ANEXA Nr. 2

Valoarea de despăgubire în cazul unor fapte ilicite pentru speciile la care vânarea este interzisă

Nr. crt. Denumirea Valoarea de despăgubire (în euro)
A. Mamifere
1. Castorul (Castor fiber) 6.000
2. Elanul (Alces alces) 20.000
3. Hamsterul/Hârciogul (Cricetus cricetus) 100
4. Lupul (Canis lupus) 1.000
5. Nurca (Lutreola lutreola) 200
6. Pisica sălbatică (Felis silvestris) 200
7. Râsul (Lynx lynx) 2.000
8. Ursul (Ursus arctos) 40.000
9. Veveriţa (Sciurus vulgaris) 100
10. Vidra (Lutra lutra) 2.000
11. Zimbrul (Bison bonasus) 30.000
B. Păsări
1. Acvila-de-câmp (Aquila heliaca) 2.700
2. Acvila-de-munte (Aquila chrysaetos) 2.700
3. Acvila-de-stepă (Aquila rapax orientalis) 1.350
4. Acvila-mică (Hieraaetus pennatus) 1.350
5. Acvila-ţipătoare mică (Aquila pomarina) 1.350
6. Acvila-ţipătoare mare (Aquila clanga) 1.350
7. Acvila-porumbacă (Hieraaetus fasciatus) 540
8. Alunarul (Nucifraga caryocatactes) 80
9. Barza albă (Ciconia ciconia) 270
10. Barza neagră (Ciconia nigra) 410
11. Bătăuşul (Philomachus pugnax) 220
12. Becaţina mare (Gallinago media) 135
13. Bufniţa (Bubo bubo) 1.350
14. Buhaiul-de-baltă (Botaurus stellaris) 540
15. Caprimugul (Caprimulgus europaeus) 135
16. Călifarul alb (Tadorna tadorna) 540
17. Călifarul roşu (Tadorna ferruginea) 1.350
18. Ciocârlanul (Galerida cristata) 80
19. Ciocârlia (Lullula sp.; Melanocorypha) 80
20. Ciocârlia urecheată (Eremophila alpestris) 80
21. Ciovlica (Glareola sp.) 270
22. Ciuful (Asio sp.) 270
23. Ciuvica (Glaucidium passerinium) 270
24. Ciuşul (Otus scops) 270
25. Cocorul mare (Grus grus) 540
26. Cocorul mic (Anthropoides virgo) 540
27. Cocoşul-de-mesteacăn (Lyrurus tetrix) 1.350
28. Codalbul (Haliaeetus albicilla) 2.700
29. Corbul (Corvus corax) 135
30. Corcodelul mic (Pachybaptus ruficollis) 55
31. Corcodelul mare (Podiceps cristatus) 55
32. Corcodelul-cu-gât-negru (Podiceps nigricolis) 135
33. Corcodelul-cu-gât-roşu (Podiceps 270
34. Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo) 200
35. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus) 410
36. Cresteţul (Porzana sp.) 80
37. Cârsteiul-de-baltă (Rallus aquaticus) 55
38. Cârsteiul-de-câmp (Crex crex) 410
39. Cucuveaua (Athene noctua) 270
40. Cufundarul (Gavia artica) 135
41. Cufundarul mic (Gavia stellata) 135
42. Cufundarul mare (Gavia immer) 150
43. Culicul mare (Numenius arquata) 270
44. Culicul mic (Numenius phaeopus) 270
45. Culicul-cu-cioc-subţire (Numenius tenuirostris) 2.700
46. Dropia (Otis tarda) 2.700
47. Dumbrăveanca (Coracias garrulus) 270
48. Egreta mare (Egretta alba) 270
49. Egreta mică (Egretta garzetta) 135
50. Eiderul (Somateria mollissima) 405
51. Ferestraşul mare (Mergus merganser) 400
52. Ferestraşul mic (Mergus albellus) 135
53. Ferestraşul moţat (Mergus serrator) 400
54. Gaia neagră (Milvus migrans) 1.350
55. Gaia roşie (Milvus milvus) 1.350
56. Gârliţa mică (Anser erythropus) 1.350
57. Gâsca-mică-de-semănătură (Anser fabalis rossicus) 410
58. Gâsca-cu-cioc-scurt (Anser fabalis brachyrhynchus) 410
59. Gâsca-cu-gât-roşu (Branta ruficollis) 1.350
60. Gâsca neagră (Branta bernicla) 410
61. Heretele (Circus sp.) 270
62. Hoitarul (Neophron percnopterus) 2.700
63. Huhurezul (Strix sp.) 270
64. Lebăda-de-vară (Cygnus olor) 270
65. Lebăda-de-iarnă (Cygnus cygnus) 540
66. Lebăda mică (Cygnus columbianus) 540
67. Lopătarul (Platalea leucorodia) 270
68. Mierla neagră (Turdus merula) 27
69. Minuniţa (Aegolius funereus) 270
70. Nagâţul (Vanellus vanellus) 80
71. Pasărea-ogorului (Burhinus oedicnemus) 270
72. Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) 1.350
73. Pelicanul creţ (Pelecanus crispus) 1.660
74. Prigoria (Merops apiaster) 55
75. Raţa-cu-cap-alb (Oxyura leucocephala) 540
76. Raţa-cu-ciuf (Netta rufina) 270
77. Raţa-de-gheţuri (Clangula hyemalis) 135
78. Raţa catifelată (Melanitta fusca) 135
79. Raţa neagră (Melanitta nigra) 135
80. Raţa roşie (Aythya nyroca) 540
81. Scoicarul (Haematopus ostralegus) 135
82. Sfrânciocul (Lanius sp.) 55
83. Sitarul-de-mal (Limosa limosa) 50
84. Sitarul-de-mal-nordic (Limosa lapponica) 270
85. Spârcaciul (Tetrao tetrix) 1.350
86. Stârcul-de-cireadă (Bubulcus ibis) 135
87. Stârcul galben (Ardeola ralloides) 70
88. Stârcul-de-noapte (Nycticorax nycticorax) 135
89. Stârcul pitic (Ixobrychus minutus) 55
90. Stârcul roşu (Ardea purpurea) 135
91. Stârcul cenuşiu (Ardea cinerea) 135
92. Striga (Tyto alba guttata) 540
93. Şerparul (Circaetus circaetus gallicus) 540
94. Şoimul călător (Falco peregrinus) 1.660
95. Şoimul-de-iarnă (Falco columbarius) 540
96. Şoimul dunărean (Falco cherrug) 2.700
97. Şoimul rândunelelor (Falco subbuteo) 540
98. Şorecarul mare (Buteo rufinus) 540
99. Şorecarul încălţat (Buteo lagopus) 270
100. Şorecarul comun (Buteo buteo) 270
101. Ţigănuşul (Plegadis falcinellus) 555
102. Uliganul-pescar (Pandion haliaetus) 540
103. Uliul (Accipiter sp.) 270
104. Vânturelul-de-seară (Falco vespertinus) 1.350
105. Vânturelul mic (Falco naumanni) 1.350
106. Vânturelul roşu (Falco tinnunculus) 540
107. Viesparul (Pernis apivorus) 540
108. Vulturul negru (Aegypius monachus) 2.700
109. Vulturul sur (Gyps fulvus) 2.700
110. Zăganul (Gypaetus barbatus) 2.700

ANEXA Nr. 3

MODUL DE CALCUL
al tarifului de gestionare pentru fondurile cinegetice care se atribuie direct sau al tarifului de pornire la licitaţie pentru fondul cinegetic nr. . . . . . . . . . ., denumit . . . . . . . . . ., din judeţul . . . . . . . . . .

Nr. crt. Categoria de folosinţă a terenului Specii de faună existente Suprafaţa ocupată pe categoria de folosinţă (ha) Tarif unitar (euro/ha) Tarif total (euro) (col. 3 x col. 4)
0 1 2 3 4 5
1 Luciu de apă (cursuri de apă, canale, bălţi, lacuri etc.) 0,2
2. Arabil, fâneţe, vii, livezi etc. 0,2
3. Păşuni şi izlazuri 0,1
4. Pădure Mistreţ, căprior, iepure 0,3
Mistreţ, căprior, iepure, fazan 0,4
Mistreţ, cerb comun sau cerb lopătar, căprior, iepure 0,5
Mistreţ, cerb comun, cerb lopătar, căprior, iepure, fazan 1
5. Gol de munte Capră neagră 0,3
Fără capră neagră 0,05
TOTAL – –