Au fost prezentate principalele modificări propuse la Legile justiției!

   Ministrul justiţiei, Tudorel Toader,  a prezentat astăzi, 23 august 2017, principalele modificări propuse la Legile justiției, respectiv Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Modificările propuse survin ca urmare a unui amplu proces de consultări publice demarat în anul 2016, în vederea asigurării transparenței decizionale, continuat pe parcursul anului 2017, când au fost solicitate avize din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

 Potrivit reprezentantilor ministerului, proiectul urmărește asigurarea separației și a unui just echilibru al puterilor în stat, principiu de bază al democrației constituționale, enunțat în legea fundamentală a țării (art. 1 alin. 4 din Constituția României).

„Sunt propuneri de fond şi nu de formă, pe care le considerăm firești, necesare şi normale, de natură să asigure buna funcționare între cele trei puteri ale statului, de natură a eficientiza şi credibiliza actul de justiție”, a declarat domnul prof. univ. dr. Tudorel TOADER, ministrul Justiţiei.

Principalele modificări vizează condițiile de acces în magistratură, cariera magistraților, inclusiv condițiile de promovare la o instanță sau parchet superior sau specializat și renunțarea la promovarea pe loc, modificarea duratei mandatelor de conducere, suspendarea din magistratură a membrilor CSM pe durata mandatului, separarea competențelor decizionale privind cariera magistraților, procedura de numire în funcțiile de conducere la ÎCCJ și la Ministerul Public, răspunderea magistraților, înființarea unei direcții specializate, în cadrul Ministerului Public, cu competență exclusivă pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor săvârșite de către magistrați, precum și trecerea Inspecției Judiciare ca structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiției.

IATA CARE SUNT PRINCIPALELE PROPUNERI:

• 7 ani vechime efectivă în funcţia de judecător pentru promovarea la tribunal sau la tribunalul specializat;
• 7 ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal sau parchetul de pe lângă tribunalul specializat;
• 8 ani în funcția de procuror, pentru a putea fi numiți în cadrul DIICOT și DNA. În plus, candidații trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă și să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop;
• 10 ani vechime efectivă în funcţia de judecător, pentru promovarea la curtea de apel;
• 10 ani vechime efectivă în funcţia de procuror, pentru promovarea la parchetul de pe lângă curtea de apel;
• 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror, pentru promovarea la PÎCCJ;
• 18 ani vechime efectivă în funcția de judecător pentru promovare în funcţia de judecător la ÎCCJ. În plus, candidații trebuie să fi îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel, să fi obţinut calificativul „foarte bine” la ultimele 3 evaluări, și să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani;
• judecătorii și procurorii pot participa la concurs, în vederea dobândirii gradului profesional superior, însă, în toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în funcție de postul pe care își desfășoară activitatea efectivă;
• durata mandatelor de conducere se modifică de la 3 la 4 ani, pentru toate funcțiile – nu se aplică mandatelor în curs;
• din comisiile de concurs, pentru promovarea la ÎCCJ, vor face parte cadre didactice universitare având gradul de conferențiar sau profesor (actuala reglementare se referă la cadre didactice din învățământul juridic superior, putând fi chiar și asistenții universitari);
• se menține posibilitatea ca un procuror să treacă pe funcția de judecător, iar un judecător să treacă pe funcția de procuror, însă numai la nivel de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie;
• secția pentru procurori, din cadrul CSM, va decide în privința carierei procurorilor;
• secția pentru judecători, din cadrul CSM, va decide în privința carierei judecătorilor;
• la ÎCCJ vor exista doi vicepreședinți, în loc de unul, cum este în prezent;
• preşedintele şi vicepreşedinţii ÎCCJ vor fi numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – secția pentru judecători, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și nu au fost sancţionaţi disciplinar;
• procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul șef al DNA, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă ÎCCJ şi ai DNA, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestora sunt numiţi de secția pentru procurori, la propunerea ministrului justiţiei;
• pe baza unei proceduri transparente, ministrul justiției formulează cel puțin două propuneri, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror;
• eliminarea posibilității de menținere în funcție a magistraților condamnați pentru vătămare corporală din culpă;
• eliminarea posibilității menținerii drepturilor locative, după pensionare, chiar și de către moștenitorii fostului magistrat;
• eliminarea posibilității reîncadrării în funcția de judecător sau procuror, după pensionare, cu avizul CSM;
• judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii;
• se menține prevederea constituțională potrivit căreia statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare;
• răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi este solidară cu răspunderea autorului faptei cauzatoare de prejudiciu, spre deosebire de actuala reglementare, potrivit căreia: “Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătura răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”;
• se abrogă în actuala redactare:  “Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice”;
•  după ce prejudiciul a fost acoperit de stat, în temeiul hotărârii irevocabile, statul se îndreptă cu acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii;
•  soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. In actuala reglementare prevede posibilitatea de infirmare doar pentru motive de nelegalitate!;
•  In cadrul PÎCCJ se înființează o direcție specializată având competența exclusivă de efectuare a urmării penale pentru faptele săvârșite de către judecători și procurori, indiferent de natura și gravitatea acestora;
•  membrii CSM desfăşoară activitate permanentă şi nu exercită activitatea de judecător sau procuror; în prezent se poate opta între a se suspenda sau nu din activitatea de magistrat;
• se reorganizează Inspecția Judiciară, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiției, cu sediul în municipiul Bucureşti;
•  Admitere magistratura: candidații trebuie să fie apți din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei de magistrat; să aibă vârsta minimă de 30 de ani; să aibă cel puțin 5 ani de activitate efectivă, desfășurată în una dintre profesiile juridice reglementate de lege.
• dispare concursul pentru intrarea direct în magistratură, cu o vechime de 5 ani în alte profesii juridice;
•  concursul de admitere la INM se va anunța cu cel puțin 6 luni înainte de data stabilită – în prezent se anunță cu 60 de zile înainte de data stabilită;
• auditorii de justiție vor beneficia de decontarea materialelor didactice;
• auditorii de justiție vor beneficia de cazare gratuită, în spațiile INM;
• dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor se vor aplica şi auditorilor de justiţie;
• auditorii de justiție vor avea dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care se cuvine, cu acest titlu, pentru magistrați, în situația în care nu sunt suficiente locuri pentru cazare;
• după încheierea cursurilor în cadrul INM, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor, competenţelor şi abilităţilor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror, precum şi un test psihologic;
• se propun modificări referitoare la competența judecătorilor stagiari, atât în materie civilă cât și în materie penală;
• judecătorii stagiari asistă și la şedinţe de judecată cu alte tipuri de cauze decât cele prevăzute la alin. (1), prin rotaţie, la complete ale instanţei constituite din judecători definitivi stabilite de președintele instanței. În cauzele la care asistă, judecătorul stagiar întocmeşte un raport consultativ asupra cauzei și poate redacta proiectul hotărârii, la solicitarea președintelui completului;
•  judecătorii şi procurorii vor fi supuşi unei evaluări periodice privind calitatea activităţii, eficienţa, integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

   sursa: Ministerul Justitiei