Nocivitatea laptelui – intoleranța la lactoză (”Drumul spre vindecare” – extras din cartea lui Lorenzo Accera) (II)

NOCIVITATEA LAPTELUI (II)

      Peste tot vedem acelasi mesaj: “Laptele este bun pentru sanatate.” Sau cel putin asa ne spun media si industria laptelui de cand ne stim. Daca nu bei lapte, de unde iti iei calciul? Vrei sa ajungi sa faci osteoporoza? Si vitamina D? Acestea sunt primele intrebari care apar in mintea cuiva cand li se sugereaza sa renunte la lapte. Multi se simt indignati si contrariati cand aud pentru prima data ca laptele si lactatele nu sunt asa de sanatoase precum credeau. Majoritatea dintre noi am crescut cu ideea ca laptele este important pentru sanatate.

     Insa haideti sa analizam cateva realitati: tot laptele de vaca, inclusiv cel “organic”, contine peste 50 de hormoni activi, zeci de alergeni si cantitati mari de grasimi si colesterol. Trei pahare de lapte pe zi contin o cantitate de colesterol egala cu cea a 53 de felii de bacon! Printre ingredientele prezente in majoritatea laptelui de vaca se regasesc cantitati semnificative de pesticide, ierbicide, antibiotice, sange, puroi, fecale, bacterii, virusi si de 200 de ori mai multe dioxine decat se considera “sigur”. Un centimetru cub de lapte de vaca contine pana la 750,000 de celule de puroi si 20,000 de bacterii vii!

Un alt component notabil in laptele de vaca este un hormon de crestere denumit Factor de crestere similar insulinei Unu (Insulin-like Growth Factor One =IGF-1). IGF-1 este hormonul care face vitelul de 27 kg sa devina o vaca de 272 kg. Nu e de mirare ca aproximativ 50 % dintre oameni din occident sunt obezi! Contrar a ceea ce industria lactatelor ne spune, laptele nu promoveaza pierderea in greutate; dimpotriva, promoveaza cresterea in greutate. In cadrul unui studiu finantat de un grant de la Asociatia Internationala de Lactate, 204 barbati si femei sanatosi au fost rugati sa-si mareasca aportul zilnic de lapte fara grasimi sau cu 1% grasimi cu trei cani pe zi timp de 12 saptamani. La sfarsitul celor 12 saptamani, cei care au consumat laptele in plus, au crescut in greutate in medie cu 0.5 kg.

IGF-1 nu mareste doar grosimea taliei cu cativa centimetri, ci multiplica rapid si cancerul la san, la prostata si la colon. Dr.  Walter Willett, M.D., investigatorul sef al Studiului de Evaluare al Personalului din Domeniul Sanatatii, desfasurat la Universitatea Harvard, a descoperit ca un consum de cel putin doua pahare de lapte pe zi dubleaza riscul de cancer la prostata in stadiu avansat si metastatic. Informatiile furnizate de studiul stiintific de referinta al Dr. T. Colin Campbell, China-Oxford-Cornell, arata ca femeile care isi iau proteinele din produsele de origine animala, inclusiv lapte, prezinta un risc de cinci ori mai mare de a muri de cancer la san in comparatie cu femeile care isi iau proteinele din produse de origine vegetala. Alt studiu al Institutului Medical Karolinska din Suedia a aratat ca femeile care consuma doua pahare de lapte pe zi isi dubleaza riscul de cancer ovarian.

MENTIUNI ISTORICE PRIVIND INTOLERANTA LA LACTOZA

    La un moment dat al evolutiei, cca 5000 ani in urma, anumite populatii ( care plecand din Mediul Orient se mutara in Europa) au inceput sa consume lapte de animale si derivate. Adaptarea la consumul laptelui nu a fost doar cultural ci se intampla chiar si la nivel biologic, in practica verificandu~se o puternica selectie pentru toleranta la lactoza.

Dupa Aoki(1991) ,toleranta adultului la lactoza intre nord europeni a crescut de la 5% la 70% in acesti 5000 de ani. ( cca 250 generatii)

Toate mamiferele, inclusiv omul, la inceput erau programate sa piarda, putin timp dupa intarcare, capacitatea de a digera lactoza. Adultul acestor specii nu mai produce enzima lactaza (Simoons 1988) Trecerea spre toleranta la lactoza este pentru noi o marturie istorica solida relativa la introducerea laptelui animal in alimentatia umana la anumite grupuri din populatia mondiala.  La inceput era *Homo*, ce traia in Africa (sau poate si in alte arii asiatice, dar oricum in fasia ecuatoriala) evoluand pna la a deveni Sapiens, alimentandu~se cu fructe, radacini, frunze si flori.Chiar cu mici insecte si cate~odata cu oua de pasari si reptile care faceau parte din prada sa. Una din primele schimbari in alimentatia umana a fost momentul in care am inceput sa fim *carnivori oportunisti*.

CITIT mai mult pe www.comunitatea-spirituala.ro