Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei

 

Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei

 

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1.
În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) părinte firesc, familie extinsă, adoptator, familie adoptatoare şi stat primitor – potrivit definiţiilor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, republicată;
b) manager de caz – profesionistul care asigură coordonarea activităţilor de asistenţă socială şi protecţie specială desfăşurate în interesul superior al copilului, având drept scop elaborarea şi implementarea planului individualizat de protecţie, planului de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi şi a planului de reabilitare şi/sau reintegrare socială pentru copiii abuzaţi, neglijaţi şi/sau exploataţi;
c) responsabil de caz – asistentul social din cadrul compartimentului de adopţii şi postadopţii desemnat pentru copilul al cărui plan individualizat de protecţie are ca finalitate adopţia internă, respectiv pentru adoptator/familia adoptatoare;
d) compartiment de specialitate – compartimentul de adopţii şi postadopţii înfiinţat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 329/2010 privind unele măsuri de eficientizare a activităţilor în domeniul adopţiei;
e) autoritate centrală – autoritatea desemnată de către fiecare stat contractant al Convenţiei asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga la 29 mai 1993, ratificată prin Legea nr. 84/1994, cu modificările ulterioare (Convenţia de la Haga), însărcinată cu ducerea la îndeplinire a obligaţiilor impuse de această convenţie;
f) autoritatea străină competentă – orice autoritate/instituţie străină, alta decât cea prevăzută la lit. e), prin intermediul căreia se obţin documente şi informaţii necesare instrumentării cererilor de adopţie internaţională;
g) organizaţia străină acreditată – organismul privat acreditat de către statul primitor în conformitate cu legislaţia acestui stat şi autorizat de Oficiul Român pentru Adopţii, denumit în continuare Oficiul, să desfăşoare activităţi în domeniul adopţiei internaţionale;
h) organism privat autorizat – persoana juridică română, fără scop patrimonial/lucrativ, legal constituită, autorizată de Oficiu şi care a încheiat convenţii de colaborare cu direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, denumite în continuare direcţii, să presteze/desfăşoare servicii şi activităţi în cadrul procedurii adopţiei interne;
i) persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţă de familie – tutorele, asistentul maternal profesionist, persoana/familia de plasament sau, după caz, alte persoane care au convieţuit/convieţuiesc cu copilul, dacă aceştia s-au implicat direct şi nemijlocit în îngrijirea şi educarea lui, iar copilul a dezvoltat relaţii de ataşament faţă de ei;
j) persoana de referinţă pentru copil – persoana cu care copilul este familiarizat, în prezenţa căreia se simte în securitate şi faţă de care a dezvoltat o relaţie de încredere.
Art. 2.
(1) Pe parcursul procedurilor de adopţie copilul este încurajat şi susţinut în exprimarea opiniei sale, aceasta fiind consemnată şi luată în considerare, în funcţie de vârsta şi de gradul său de maturitate.
(2) În realizarea tuturor demersurilor care vizează adopţia copilului se urmăresc:
a) asigurarea continuităţii în viaţa copilului, menţinerea relaţiilor personale ale acestuia, dacă acest lucru nu contravine interesului lui superior, şi păstrarea obiectelor personale semnificative;
b) facilitarea despărţirii copilului de persoanele de referinţă şi asigurarea unei tranziţii uşoare în familia adoptatorului.
Art. 3.
Responsabilul de caz din cadrul compartimentului de specialitate este obligat ca pe parcursul procedurilor de adopţie să ofere copilului informaţii şi explicaţii clare şi concrete, potrivit vârstei şi gradului său de maturitate, referitoare la durata şi etapele procesului de adopţie. În acest demers, responsabilul de caz este obligat să colaboreze cu persoana/persoanele de referinţă pentru copil, precum şi cu managerul de caz, informându-i cu privire la demersurile derulate în cadrul procedurii.
Art. 4.
(1) În cadrul etapelor de potrivire prevăzute de prezentele norme metodologice, pentru fraţii aflaţi în evidenţa Registrului naţional pentru adopţii, denumit în continuare R.N.A., se urmăreşte cu prioritate selecţia acelor adoptatori/familii adoptatoare care pot să îi adopte împreună.
(2) În cazuri temeinic justificate pot fi selectaţi/selectate adoptatori/familii adoptatoare care să îi adopte separat, dacă acest lucru răspunde interesului superior al copiilor.
Art. 5.
Adopţia poate fi stabilită ca finalitate a planului individualizat de protecţie numai dacă ambii părinţi fireşti ai copilului au minimum vârsta de 14 ani.
Art. 6.
Toate informaţiile vizând copilul, părinţii fireşti şi familia extinsă a acestuia, precum şi familia adoptatoare obţinute pe parcursul derulării procedurilor de adopţie, precum şi pe perioada de monitorizare postadopţie se arhivează într-un dosar unic şi se păstrează de către direcţie pentru o perioadă de minimum 50 de ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti privind încuviinţarea adopţiei.

CAPITOLUL II
Exprimarea consimţământului la adopţie

Art. 7.
(1) Direcţia asigură persoanelor care îşi exprimă consimţământul în procedura de adopţie informarea şi consilierea prealabilă adecvată, prin intermediul compartimentului de specialitate.
(2) Informarea şi consilierea copilului cu privire la exprimarea consimţământului se pot realiza şi de către organismele private autorizate în situaţiile în care copilul beneficiază de o măsură de protecţie specială dispusă în condiţiile Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările ulterioare, la un asistent maternal angajat al acestora sau, după caz, la un serviciu rezidenţial al organismului privat.
Art. 8.
Consimţământul la adopţie nu poate fi exprimat în locul părinţilor fireşti/tutorelui de către curator, mandatar sau o altă persoană împuternicită în acest sens.
CAPITOLUL III
Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare în vederea obţinerii atestatului în cadrul procedurii adopţiei interne
SECŢIUNEA 1
Informarea prealabilă
Art. 9.
(1) Persoanele care îşi exprimă intenţia de a adopta se pot adresa, pentru obţinerea informaţiilor referitoare la documentaţia necesară, demersurile şi durata procedurilor adopţiei interne, direcţiilor sau organismelor private autorizate.
(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) vizează:
a) condiţiile de fond ale adopţiei – interdicţii la adopţie, condiţii de vârstă, condiţiile exprimării consimţământului;
b) conştientizarea faptului că adopţia presupune identificarea de către instituţiile statului a celei mai potrivite persoane/familii pentru un copil, precum şi eventualele consecinţe în situaţia încercărilor de eludare a procedurilor de adopţie;
c) obligaţiile ce le revin în cadrul procedurii de adopţie, precum şi situaţiile de retragere/încetare a valabilităţii atestatului;
d) caracteristicile copiilor adoptabili şi modalitatea prin care un copil devine adoptabil în România;
e) etapele procedurii de adopţie internă, inclusiv menţionarea duratei acestora (evaluarea în vederea obţinerii atestatului, potrivirea dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare, încredinţarea în vederea adopţiei, încuviinţarea adopţiei, monitorizarea postadopţie);
f) documentele necesar a fi anexate la cererea de eliberare a atestatului de adoptator/familie adoptatoare şi instituţia competentă în soluţionarea acestei cereri;
g) indicarea unor surse suplimentare de informare şi documentare, inclusiv precizarea datelor de contact ale asociaţiilor de părinţi adoptatori şi ale altor resurse din comunitate.
(3) Furnizarea informaţiilor prevăzute la alin. (2) este însoţită în mod obligatoriu de înmânarea unui material cuprinzând o listă cu principalele acte normative incidente în adopţie şi documentele necesare pentru depunerea cererii de eliberare a atestatului.
(4) Realizarea activităţii de informare se evidenţiază într-un document semnat de solicitant şi de persoana care a realizat această activitate şi se înmânează solicitantului.

SECŢIUNEA a 2-a
Depunerea cererii de evaluare în vederea obţinerii atestatului de adoptator/familie adoptatoare

Art. 10.
(1) Persoana sau familia care solicită evaluarea în vederea eliberării atestatului formulează o cerere scrisă adresată direcţiei în a cărei rază administrativ-teritorială domiciliază.
(2) Anterior înregistrării cererii prevăzute la alin. (1), direcţia se va asigura că procedura de informare prealabilă prevăzută la art. 9 a fost îndeplinită. În caz contrar, direcţia va proceda în mod obligatoriu la furnizarea informaţiilor şi întocmirea documentului care atestă îndeplinirea acestei activităţi.
Art. 11.
(1) Cererea privind eliberarea atestatului este însoţită de următoarele documente:
a) copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de şedere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă;
b) declaraţie autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă şi continuă pe teritoriul României în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absenţe temporare care cumulat să depăşească 3 luni;
c) copie legalizată de pe certificatul de naştere;
d) copie legalizată de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorţ/certificatul de divorţ, dacă este cazul;
e) copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei;
f) certificatul de cazier judiciar;
g) adeverinţe de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului/solicitanţilor;
h) certificat/adeverinţă medical/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate şi eventualele boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice;
i) minimum două caracterizări de la ultimul loc de muncă pentru fiecare solicitant;
j) declaraţia soţului care nu se asociază la cererea de adopţie, cu indicarea expresă a motivelor neasocierii;
k) declaraţie autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanţii nu este/sunt decăzut/decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi referitor la faptul că nu are/au copil/copii în sistemul de protecţie specială;
l) certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul;
m) certificat/adeverinţă medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuieşte solicitantul, cu menţionarea eventualelor boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. f), h), k) şi m) se solicită şi pentru soţul adoptatorului, în situaţia în care acesta nu se asociază la cererea de adopţie.
(3) Pentru soluţionarea cererii de evaluare pot fi solicitate orice alte documente şi informaţii considerate relevante.
Art. 12.
(1) Iniţierea procesului de evaluare are loc numai după depunerea actelor prevăzute la art. 11 alin. (1) şi, după caz, art. 11 alin. (2), dacă nu au fost identificate interdicţii la adopţie.
(2) Verificarea documentelor, precum şi identificarea eventualelor interdicţii la adopţie se realizează de către consilierul juridic din cadrul compartimentului de specialitate, în termen de 10 zile de la înregistrarea cererii.
(3) În situaţia în care se constată existenţa unei documentaţii incomplete sau întocmite necorespunzător se solicită completarea ori, după caz, refacerea acesteia de către persoana/familia care a formulat cererea de evaluare, care are obligaţia să se conformeze acestei solicitări în interiorul termenului prevăzut la alin. (2).
(4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2), direcţia informează solicitantul cu privire la iniţierea procesului de evaluare şi desemnarea asistentului social responsabil de caz şi a psihologului, care formează echipa de evaluare. În situaţia necompletării dosarului ori a identificării unor interdicţii la adopţie se informează, în scris, solicitantul cu privire la neînceperea evaluării.
(5) Persoana/Familia care nu a fost inclusă în procesul de evaluare poate depune o nouă cerere privind eliberarea atestatului, în condiţiile refacerii documentaţiei sau în cazul în care interdicţiile au încetat.

SECŢIUNEA a 3-a
Aspectele generale ale procesului de evaluare

Art. 13.
(1) În cadrul procesului de evaluare se urmăresc, în principal, obţinerea şi interpretarea unor informaţii referitoare la istoria şi funcţionalitatea familiei, credinţele, convingerile, obiectivele, atitudinile, realizările, deprinderile de viaţă, caracteristicile şi resursele acesteia. Informaţiile solicitate trebuie să fie relevante pentru aprecierea capacităţii adoptatorului/familiei adoptatoare de a răspunde în mod corespunzător nevoilor copilului adoptabil.
(2) Procesul de evaluare a adoptatorului/familiei adoptatoare cuprinde următoarele etape:
a) evaluarea socială, realizată de responsabilul de caz;
b) evaluarea psihologică, realizată de psihologul desemnat ca membru al echipei de evaluare;
c) pregătirea pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte, realizată de compartimentul de specialitate sau, după caz, de organismul privat autorizat.
(3) Procesul de evaluare se realizează prin întâlniri şi discuţii cu adoptatorul/familia adoptatoare, cu membrii familiei extinse a acestuia/acesteia, cu alte persoane care pot furniza informaţii relevante, precum şi prin întâlniri în grup, în cadrul etapei de pregătire. Totodată, în cadrul evaluării sunt analizate şi informaţiile conţinute în documentele existente la dosarul solicitanţilor.
(4) Evaluarea socială se realizează după un număr de minimum 6 întâlniri, iar evaluarea psihologică după cel puţin 4 întâlniri, în funcţie de particularităţile fiecărui caz urmând a se aprecia cu privire la necesitatea realizării unor întâlniri suplimentare.
(5) În cadrul procesului de evaluare, întâlnirile cu adoptatorul/familia adoptatoare se pot realiza atât la domiciliul acestuia/acesteia, cât şi la sediul direcţiei, iar cu celelalte persoane care pot furniza informaţii relevante pot avea loc, după caz, la domiciliul membrilor familiei extinse, în comunitate sau la locurile de muncă ale adoptatorului/familiei adoptatoare.
(6) Toate informaţiile obţinute în urma întâlnirilor se consemnează în note de întâlniri, a căror evidenţă se păstrează de către membrii echipei de evaluare la dosarul adoptatorului/familiei adoptatoare, fiind utilizate în întocmirea raportului final de evaluare.
Art. 14.
Membrii echipei de evaluare au obligaţia de a informa şi de a consilia adoptatorul/familia adoptatoare cu privire la procedura adopţiei, oferindu-i suport acestuia/acesteia pe toată durata procedurilor de adopţie pentru obţinerea unor informaţii suplimentare relevante.
Art. 15.
Pe tot parcursul procedurii de evaluare, precum şi pe durata valabilităţii atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare are obligaţia de a informa direcţia cu privire la eventualele schimbări intervenite în situaţia sa sociopsihomedicală, anexând, după caz, acte doveditoare.
Art. 16.
În funcţie de particularităţile fiecărui caz, adoptatorul/familia adoptatoare va facilita interacţiunea asistentului social şi a psihologului cu membrii familiei extinse.
Art. 17.
(1) În situaţia în care pe parcursul procesului de evaluare adoptatorul/familia adoptatoare îşi exprimă intenţia de a renunţa la demersul de evaluare, membrii echipei de evaluare întocmesc un raport în care menţionează stadiul evaluării şi motivul încetării acesteia.
(2) Raportul prevăzut la alin. (1) conţine şi propunerea de încetare a procesului de evaluare şi este supus avizării şefului compartimentului de specialitate şi aprobării directorului direcţiei, ulterior adoptatorul/familia adoptatoare fiind informat/informată în scris asupra încetării evaluării.
(3) Dacă intenţia de renunţare la continuarea procedurilor de adopţie intervine ulterior eliberării atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare formulează în scris la direcţie o cerere motivată pentru retragerea atestatului. Dispoziţia de retragere a atestatului se transmite Oficiului în termen de 5 zile de la emitere.
Art. 18.
Dacă pe parcursul procesului de evaluare membrii echipei de evaluare constată că cel puţin una dintre declaraţiile prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. b) şi k) nu corespunde realităţii, procesul de evaluare încetează. Prevederile art. 17 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

SECŢIUNEA a 4-a
Evaluarea socială

Art. 19.
În cadrul etapei de evaluare socială adoptatorul/familia adoptatoare este informat/informată cu privire la particularităţile calităţii de părinte adoptator, sub aspect legal, administrativ şi sociomedical, rolurile şi responsabilităţile adoptatorului/familiei adoptatoare, caracteristicile copiilor adoptabili din raza administrativ-teritorială a direcţiei, procedura de evaluare şi pregătire în vederea obţinerii atestatului, precum şi modalităţile de realizare a potrivirii.
Art. 20.
(1) Responsabilul de caz stabileşte de comun acord cu adoptatorul/familia adoptatoare data şi locul desfăşurării primei întâlniri, la care poate participa şi psihologul desemnat.
(2) Prima întâlnire are rolul de a sprijini adoptatorul/familia adoptatoare în clarificarea percepţiei iniţiale asupra adopţiei prin dobândirea unor informaţii şi a unor cunoştinţe fundamentate pe experienţa în domeniul adopţiilor şi pe expertiza ştiinţifică.
(3) Cu ocazia acestei întâlniri se completează de către responsabilul de caz fişa de evaluare iniţială, fiind consemnate primele informaţii relevante cu privire la adoptator/familia adoptatoare.
(4) La finalul primei întâlniri se stabileşte de comun acord cu adoptatorul/familia adoptatoare calendarul următoarelor întâlniri din cadrul procedurii de evaluare.
(5) Dacă prima întâlnire are loc la sediul direcţiei, următoarea se desfăşoară în mod obligatoriu la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare, fiind realizată de responsabilul de caz împreună cu psihologul. Cu această ocazie, psihologul consemnează în fişa de evaluare psihologică primele informaţii relevante, urmând a finaliza evaluarea psihologică pe parcursul mai multor întâlniri.
Art. 21.
(1) Completarea şi detalierea datelor consemnate în fişa de evaluare iniţială se realizează de responsabilul de caz în cadrul următoarelor întâlniri, care au ca scop obţinerea de informaţii privind:
a) adoptatorul/familia adoptatoare;
b) copiii biologici sau, după caz, alţi copii aflaţi/care s-au aflat în îngrijirea solicitanţilor;
c) alte persoane care locuiesc la acelaşi domiciliu;
d) profilul solicitanţilor;
e) climatul intrafamilial şi stilul de viaţă;
f) capacitatea parentală;
g) motivaţia adopţiei;
h) situaţia economică;
i) experienţa şi activitatea profesională;
j) spaţiul de locuit;
k) familia extinsă;
l) resursele comunitare/reţeaua de sprijin.
(2) Formularul conţinând informaţiile detaliate ce se analizează şi se includ în ancheta socială şi care vizează aspectele prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al secretarului de stat al Oficiului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 22.
(1) La finalul evaluării sociale se întocmeşte ancheta socială, care va conţine observaţiile şi concluziile responsabilului de caz ca urmare a analizării tuturor informaţiilor obţinute cu ocazia evaluării sociale, precizarea punctelor tari şi slabe ale adoptatorului/familiei adoptatoare din perspectiva capacităţii acestuia/acesteia de a răspunde nevoilor copilului adoptat, precum şi propunerea vizând soluţionarea cererii de eliberare a atestatului.
(2) Toate documentele care susţin elementele consemnate în ancheta socială se păstrează la dosarul de evaluare a adoptatorului/familiei adoptatoare.

SECŢIUNEA a 5-a
Evaluarea psihologică

Art. 23.
(1) Evaluarea psihologică cuprinde observaţia şi interviul, având scopul determinării profilului psihologic al adoptatorului/familiei adoptatoare şi al evaluării capacităţilor parentale. Pe parcursul evaluării pot fi utilizate şi teste psihologice în vederea realizării profilului personalităţii adoptatorului/familiei adoptatoare.
(2) Psihologul utilizează teste psihologice şi în situaţia în care observă indicii cu privire la existenţa anumitor tulburări psihice sau în situaţia în care persoana evaluată nu înţelege întrebările care îi sunt adresate.
Art. 24.
(1) Evaluarea psihologică se realizează la sediul direcţiei, individual şi în cuplu, una dintre cele 4 întâlniri obligatorii fiind destinată consilierii adoptatorului/familiei adoptatoare în vederea asumării în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte.
(2) Întâlnirile se desfăşoară într-un spaţiu special amenajat, destinat activităţilor derulate de psiholog, care trebuie să asigure intimitatea şi siguranţa adoptatorului/familiei adoptatoare. Durata unei întâlniri pentru evaluare/consiliere este de 45- 50 de minute.
Art. 25.
(1) Evaluarea psihologică vizează următoarele aspecte:
a) anamneza persoanei adoptatoare sau a fiecărui membru al cuplului conjugal;
b) istoria maritală şi relaţia de cuplu;
c) relaţia cu propriii părinţi şi cu alte persoane relevante;
d) stilul de viaţă al familiei;
e) motivaţia de a adopta;
f) aşteptările în legătură cu adopţia;
g) capacităţile parentale.
(2) Formularul conţinând informaţiile detaliate ce se analizează şi se includ în fişa de evaluare psihologică şi care vizează aspectele prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al secretarului de stat al Oficiului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 26.
(1) Pe parcursul întregului proces de evaluare psihologică se urmăreşte cu prioritate existenţa capacităţilor parentale ale solicitanţilor, identificarea împreună cu aceştia a resurselor existente pentru dezvoltarea unor capacităţi parentale şi consilierea în vederea dobândirii/dezvoltării acestora.
(2) Psihologul are obligaţia de a urmări evoluţia solicitanţilor din punctul de vedere al dezvoltării capacităţilor parentale, prin participarea la sesiunile de pregătire sau prin informaţiile obţinute de la specialistul care susţine sesiunile de pregătire.
Art. 27.
Rezultatele evaluării psihologice şi recomandările psihologului din cadrul compartimentului de specialitate sunt consemnate în fişa de evaluare psihologică, care va conţine şi propunerea vizând soluţionarea cererii de eliberare a atestatului.

SECŢIUNEA a 6-a
Pregătirea pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte

Art. 28.
(1) Pregătirea adoptatorului/familiei adoptatoare se desfăşoară prin organizarea de întâlniri în grup şi este destinată evaluării şi dezvoltării capacităţii acestuia/acesteia de a răspunde nevoilor copilului adoptat.
(2) Activitatea prevăzută la alin. (1) constă în furnizarea de informaţii vizând motivele instituţionalizării şi efectele acesteia asupra copilului, posibile tulburări reactive de ataşament, modalităţile de interacţiune, atitudinea nediscriminatorie şi acceptarea identităţii şi istoriei copilului, dreptul persoanei adoptate de a-şi cunoaşte originile, precum şi acceptarea diferenţei dintre copilul „ideal” şi copilul care va fi considerat compatibil din punct de vedere teoretic cu adoptatorul/familia adoptatoare.
(3) Pe parcursul acestei etape se evaluează sentimentele şi capacităţile parentale ale adoptatorului/familiei adoptatoare, propria copilărie, înţelegerea nevoilor copilului şi a dezvoltării acestuia, maturizarea, acceptarea sarcinilor parentale şi a modificărilor din stilul de viaţă al familiei, apărute odată cu adopţia copilului, modul în care solicitanţii înţeleg să informeze copilul că este adoptat.
Art. 29.
(1) Pregătirea adoptatorului/familiei adoptatoare se desfăşoară pe parcursul a 3 sesiuni organizate la un interval de minimum 5 zile.
(2) În cazul familiei adoptatoare, participarea ambilor soţi este obligatorie la toate sesiunile de pregătire.
(3) Sesiunile de pregătire sunt organizate la sediul direcţiei sau, după caz, la sediul organismului privat autorizat, în săli de curs corespunzătoare, cu participarea a minimum 3 familii/ 6 persoane şi maximum 8 familii/16 persoane. Calendarul sesiunilor de pregătire este stabilit de comun acord cu participanţii, durata minimă a fiecărei sesiuni fiind de 4 ore.
(4) Susţinerea sesiunilor de pregătire este realizată de 1 sau 2 specialişti, asistent social/psiholog, angajaţi ai compartimentului de specialitate sau, după caz, ai organismului privat autorizat.
(5) Metodele utilizate în cadrul sesiunilor de pregătire pot fi, după caz, prezentarea, dezbaterea, demonstraţia, exerciţii în grupuri mici, discuţii de grup, studii de caz, jocuri de rol.
(6) La finalul fiecărei sesiuni, asistentul social/psihologul este obligat să completeze o fişă de observaţie pentru fiecare adoptator/familie adoptatoare.
Art. 30.
(1) Sesiunile de pregătire vizează următoarele aspecte:
a) caracteristicile copilului adoptabil;
b) sterilitatea/infertilitatea;
c) implicaţiile relaţiei cu propriii părinţi;
d) capacitatea de relaţionare şi de comunicare cu ceilalţi;
e) capacitatea de a gestiona diferenţele de opinie, conflictele, dezacordurile;
f) capacitatea de a se adapta la situaţii noi;
g) capacitatea cuplului de a funcţiona în echipa parentală;
h) motivaţia pentru adopţie;
i) etapele dezvoltării copilului;
j) reprezentările despre familia biologică a copilului adoptabil şi motivele abandonului;
k) rolul parental;
l) aşteptările adoptatorului/familiei adoptatoare faţă de copilul pe care ar dori să îl adopte;
m) informarea copilului cu privire la adopţia sa;
n) identitatea şi originile adoptatului.
(2) Documentul privind tematica fiecărei sesiuni de pregătire este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.

SECŢIUNEA a 7-a
Raportul final de evaluare şi procedura de contestare

Art. 31.
(1) Ulterior parcurgerii celor 3 etape ale procesului de evaluare, membrii echipei de evaluare întocmesc raportul final de evaluare a capacităţii de a adopta a adoptatorului/familiei adoptatoare.
(2) Raportul final conţine sinteza informaţiilor psihosociale, concluziile echipei de evaluare, profilul copilului pentru care adoptatorul/familia adoptatoare poate îndeplini adecvat rolul de părinte şi recomandarea privind acordarea/neacordarea atestatului.
Art. 32.
(1) Raportul final se comunică adoptatorului/familiei adoptatoare în termen de 5 zile lucrătoare de la aprobarea acestuia de către directorul direcţiei. Dovada comunicării raportului este păstrată la dosarul adoptatorului/familiei adoptatoare.
(2) În cazul în care raportul final conţine recomandarea de eliberare a atestatului de persoană/familie aptă pentru adopţie, directorul direcţiei emite dispoziţia privind eliberarea atestatului după expirarea termenului pentru formularea contestaţiei.
(3) În cazul în care raportul final conţine recomandarea de neeliberare a atestatului de persoană/familie aptă pentru adopţie, acesta poate fi contestat la direcţia care a realizat evaluarea în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare.
(4) Dispoziţia se comunică solicitantului în termen de 5 zile de la emitere.
Art. 33.
Se asimilează unui rezultat nefavorabil al evaluării şi se supun aceloraşi dispoziţii care vizează contestarea raportului final de evaluare şi situaţiile în care, deşi raportul final conţine recomandarea de eliberare a atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare nu este de acord cu grupa de vârstă sau, după caz, cu numărul de copii pentru care se propune eliberarea atestatului.
Art. 34.
(1) Dacă în termenul prevăzut la art. 32 alin. (3) adoptatorul/familia adoptatoare formulează contestaţie la raportul final de evaluare, directorul direcţiei nu poate emite dispoziţia până la soluţionarea contestaţiei de către Oficiu.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia prevăzută la art. 33.
Art. 35.
(1) Contestaţia se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrarea ei la Oficiu, iar rezultatul soluţionării acesteia şi, după caz, propunerea formulată se comunică direcţiei şi contestatarului.
(2) Rezultatul soluţionării contestaţiei şi documentele elaborate în procedura contestaţiei fac parte integrantă din dosarul solicitantului/solicitanţilor.
Art. 36.
În situaţia în care apreciază contestaţia ca fiind întemeiată, Oficiul poate propune direcţiei următoarele:
a) completarea procesului de evaluare cu noi informaţii sau cu documente relevante;
b) realizarea unei noi evaluări sociale şi/sau psihologice de către cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale care au încheiat convenţii cu Oficiul;
c) eliberarea atestatului în situaţiile în care se constată că sunt îndeplinite condiţiile legale de eliberare a acestuia iar propunerea cuprinsă în raportul final de evaluare este în mod vădit netemeinică sau nelegală.
Art. 37.
(1) În situaţia în care Oficiul formulează propunerea prevăzută la art. 36 lit. a) şi direcţia îşi însuşeşte această propunere, membrii echipei care au realizat evaluarea sunt obligaţi să efectueze demersurile necesare pentru completarea informaţiilor/documentelor solicitate de Oficiu în termen de 15 zile de la comunicarea propunerii.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) responsabilul de caz informează contestatarul cu privire la demersurile concrete ce urmează a fi realizate pentru completarea procesului de evaluare.
(3) Concluziile şi recomandarea cuprinse în raportul final de evaluare se pot menţine sau se pot modifica în funcţie de rezultatul obţinut ca urmare a analizei noilor informaţii/documente, directorul direcţiei urmând a emite dispoziţia de eliberare/neeliberare a atestatului, care se comunică atât adoptatorului/familiei adoptatoare, cât şi Oficiului, în termen de 5 zile de la data emiterii.
Art. 38.
(1) În cazul în care Oficiul formulează propunerea prevăzută la art. 36 lit. b), acesta comunică direcţiei în mod obligatoriu lista cabinetelor individuale, cabinetelor asociate sau societăţilor civile profesionale cu care a încheiat convenţii de colaborare.
(2) În situaţia în care direcţia îşi însuşeşte propunerea Oficiului prevăzută la alin. (1), în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea acesteia informează contestatarul cu privire la necesitatea selectării şi contactării unui cabinet/unei societăţi din lista transmisă de Oficiu.
(3) Contestatarul are la dispoziţie un termen de 15 zile de la data informării pentru a încheia un contract de prestări de servicii cu un cabinet/o societate din cadrul listei.
Art. 39.
(1) În situaţia în care recomandarea Oficiului vizează realizarea unei noi evaluări sociale, aceasta va urmări numai acele aspecte care au condus la formularea propunerii de neeliberare a atestatului.
(2) În cazul evaluării psihologice, noua evaluare va avea în vedere toate aspectele prevăzute la art. 25 alin. (1).
Art. 40.
(1) Termenul de realizare a noilor evaluări nu poate depăşi 30 de zile de la data încheierii contractului prevăzut la art. 38 alin. (3).
(2) La cererea motivată a cabinetului/societăţii profesionale, direcţia poate pune la dispoziţia acestuia/acesteia documente din cadrul dosarului de evaluare.
(3) În termenul prevăzut de alin. (1), rezultatul noii evaluări sociale şi/sau psihologice se consemnează într-un raport şi se transmite contestatarului şi direcţiei. Raportul comunicat direcţiei este însoţit de documentaţia întocmită în cadrul evaluării.
(4) După înregistrarea raportului la direcţie şi în baza analizei acestuia directorul emite dispoziţia de eliberare/neeliberare a atestatului, precizând în cuprinsul acesteia dacă dispoziţia emisă se bazează exclusiv pe concluziile raportului final de evaluare întocmit de direcţie sau dacă au fost luate în considerare şi elementele rezultate din raportul prevăzut la alin. (3).
(5) Dispoziţia de eliberare/neeliberare a atestatului se comunică atât adoptatorului/familiei adoptatoare, cât şi Oficiului, în termen de 5 zile de la data emiterii.
Art. 41.
Dispoziţia privind neeliberarea atestatului de persoană/familie aptă să adopte poate fi atacată în termen de 15 zile de la data comunicării la instanţa competentă în materia adopţiei în a cărei rază teritorială este situat domiciliul adoptatorului.

CAPITOLUL IV
Stabilirea adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie

Art. 42.
(1) Stabilirea finalităţii planului individualizat de protecţie este în competenţa managerului de caz desemnat potrivit prevederilor Ordinului secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului.
(2) Anterior stabilirii adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie, managerul de caz trebuie să se asigure că în cazul fiecărui copil pentru care s-a stabilit, în condiţiile Legii nr. 272/2004, cu modificările ulterioare, o măsură de protecţie specială au fost realizate demersuri pentru reintegrarea la părinţii săi fireşti, precum şi pentru integrarea copilului în familia extinsă.
Art. 43.
În evaluarea potenţialului de reintegrare a copilului la părinţii săi fireşti, managerul de caz asigură efectuarea cel puţin a următoarelor demersuri:
a) reevaluarea situaţiei care a determinat stabilirea unei măsuri de protecţie specială;
b) verificarea existenţei certificatului de naştere sau, după caz, a actului de identitate al copilului şi iniţierea demersurilor necesare pentru întocmirea acestuia în situaţia în care se constată inexistenţa lor;
c) identificarea şi găsirea părinţilor copilului;
d) acordarea de consiliere şi sprijin părintelui în vederea stabilirii filiaţiei copilului faţă de acesta;
e) evaluarea situaţiei socioeconomice şi morale a părinţilor;
f) consilierea părinţilor şi informarea acestora asupra existenţei la nivel local a serviciilor de suport, precum şi asupra posibilităţilor de sprijin financiar sau material;
g) informarea periodică a părinţilor asupra locului unde se execută măsura de protecţie specială, asupra modalităţilor în care pot menţine relaţiile personale cu copilul, precum şi asupra demersurilor concrete pe care aceştia trebuie să le realizeze în vederea reintegrării copilului; acordarea de sprijin părinţilor în realizarea acestor demersuri; organizarea şi facilitarea de întâlniri între copil şi părinţi;
h) informarea părinţilor asupra posibilităţii redării de către instanţa judecătorească a exerciţiului drepturilor părinteşti, precum şi asupra condiţiilor redării, în situaţia în care aceştia au fost decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti.
Art. 44.
(1) Demersurile care vizează integrarea copilului în familia extinsă sunt cel puţin următoarele:
a) identificarea şi găsirea rudelor fireşti ale copilului până la gradul al patrulea inclusiv;
b) evaluarea situaţiei socioeconomice şi morale a rudelor;
c) consilierea rudelor asupra posibilităţilor de a asigura creşterea şi îngrijirea copilului şi informarea acestora asupra existenţei la nivel local a serviciilor de suport, precum şi asupra posibilităţilor de sprijin financiar sau material;
d) informarea rudelor asupra locului unde se execută măsura de protecţie specială a copilului, asupra modalităţilor în care se pot menţine relaţii personale cu acesta, precum şi cu privire la demersurile pe care trebuie să le realizeze în vederea integrării;
e) organizarea şi facilitarea de întâlniri între copil şi rude;
f) solicitarea adresată fiecărei rude care a împlinit vârsta majoratului de a-şi exprima opinia cu privire la disponibilitatea de a lua spre creştere şi îngrijire proprie copilul; dacă ruda nu doreşte a lua spre creştere şi îngrijire proprie copilul, managerul de caz o informează asupra posibilităţii de a declara în scris acest lucru, precum şi asupra termenului în care poate fi retrasă declaraţia.
(2) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) vizează rudele copilului care au putut fi găsite în urma demersurilor realizate de direcţie.
Art. 45.
În vederea atestării efectuării demersurilor menţionate la art. 43 şi 44 se întocmesc şi se păstrează următoarele documente:
a) documentele întocmite ca urmare a evaluării/reevaluării situaţiei socioeconomice şi morale a părinţilor şi rudelor care au putut fi găsite;
b) documentele care atestă efectuarea demersurilor legate de identificarea şi găsirea părinţilor şi rudelor copilului, cum ar fi: corespondenţa purtată cu părinţii sau, după caz, rudele copilului, adrese în atenţia serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor şi/sau organelor de poliţie, primăriei în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul, genograma familiei, rapoartele de anchetă socială privind părinţii şi rudele, declaraţii ale altor persoane sau alte documente în acest sens;
c) notificările transmise părinţilor şi rudelor cu privire la locul unde se execută măsura de protecţie specială a copilului, la modul în care pot menţine relaţii personale cu acesta şi la responsabilităţile ce le revin în implementarea planului individualizat de protecţie;
d) documentele întocmite cu privire la modul de menţinere a relaţiilor personale dintre copil şi părinţii sau, după caz, rudele sale, precum şi cele referitoare la calitatea acestor relaţii;
e) documentele care atestă monitorizarea planului individualizat de protecţie şi modul în care părinţii sau, după caz, rudele au colaborat în realizarea sarcinilor care le reveneau în implementarea acestui plan;
f) referatele sau notele întocmite cu ocazia consilierii părinţilor şi rudelor copilului în vederea reintegrării/integrării copilului, din care să reiasă şi informarea acestora cu privire la termenele/situaţiile în care copilul poate deveni adoptabil;
g) documentele care consemnează opinia rudelor copilului cu privire la aspectele menţionate la art. 44 alin. (1) lit. f) şi, după caz, declaraţia rudei că nu doreşte să ia spre creştere şi îngrijire proprie copilul.
Art. 46.
(1) Adopţia este stabilită ca finalitate a planului individualizat de protecţie dacă ulterior trecerii unei perioade de un an de la data instituirii măsurii de protecţie specială părinţii fireşti şi/sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale copilului nu au putut fi găsite ori nu colaborează cu autorităţile pentru realizarea demersurilor de reintegrare/integrare. Termenul de un an se calculează de la data instituirii primei măsuri de protecţie specială cu privire la copil.
(2) Dispoziţiile alin. (1) teza a doua se aplică în mod corespunzător şi în situaţia copiilor pentru care s-a instituit plasamentul la o rudă până la gradul al patrulea inclusiv.
Art. 47.
(1) De asemenea, adopţia este stabilită ca finalitate a planului individualizat de protecţie şi în situaţia în care, după instituirea măsurii de protecţie specială, părinţii şi rudele copilului până la gradul al patrulea inclusiv care au putut fi găsite declară în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului. În această situaţie, adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie se stabileşte în termen de 5 zile de la expirarea termenului de 60 de zile prevăzut de Legea nr. 273/2004, republicată, pentru retragerea ultimei declaraţii înregistrate.
(2) Declaraţiile prevăzute la alin. (1) pot fi înregistrate şi la direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială locuiesc părinţii sau rudele copilului, urmând ca acestea să fie transmise direcţiei care a instituit măsura de protecţie, în vederea informării managerului de caz al copilului, în termen de 5 zile de la înregistrare.
Art. 48.
În cazul copilului a cărui naştere a fost înregistrată din părinţi necunoscuţi, managerul de caz stabileşte adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie în termen de 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere.
Art. 49.
(1) În cazul copilului care a împlinit 14 ani, este stabilită adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie dacă există acordul expres al acestuia şi managerul de caz apreciază că interesul copilului justifică deschiderea procedurii de adopţie internă.
(2) Acordul prevăzut la alin. (1) este exprimat în scris, numai după informarea corespunzătoare a copilului.
Art. 50.
Dispoziţiile art. 42-49 nu se aplică în situaţia adopţiei copilului pentru care a fost instituită tutela şi nici în situaţia adopţiei copilului de către soţul părintelui său firesc sau adoptiv.

CAPITOLUL V
Deschiderea procedurii adopţiei interne

Art. 51.
(1) Dosarul copilului pentru care a fost stabilită adopţia internă ca finalitate a planului individualizat de protecţie este transmis de către managerul de caz, în copie, compartimentului de specialitate, pe baza unui proces-verbal de predare-primire, în termen de 5 zile de la stabilirea adopţiei ca finalitate a planului individualizat de protecţie.
(2) Compartimentul de specialitate ia în evidenţă cazul, fiind desemnat responsabilul de caz al copilului. Acesta este obligat să furnizeze copilului, potrivit vârstei şi gradului său de maturitate, informaţii cu privire la demersurile ce urmează a fi realizate în vederea adopţiei sale.
(3) Responsabilul de caz în colaborare cu managerul de caz se asigură că specialiştii din centrul de plasament sau, după caz, asistentul maternal ori persoana/familia la care copilul se află în îngrijire sunt informaţi cu privire la iniţierea procedurilor de adopţie.
(4) Consilierul juridic împreună cu un alt specialist din cadrul compartimentului de specialitate asigură, în vederea exprimării consimţământului, consilierea părinţilor fireşti/tutorelui şi, după caz, a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani şi întocmeşte în acest sens rapoarte de consiliere a acestora.
(5) În cazul în care activitatea de consiliere a copilului în vederea exprimării consimţământului este realizată de un organism privat autorizat, raportul vizând realizarea acestei activităţi este întocmit de specialiştii acestui organism şi transmis compartimentului de specialitate.
Art. 52.
În termen de 30 de zile de la luarea în evidenţă a dosarului, consilierul juridic din cadrul compartimentului de specialitate întocmeşte acţiunea, iar direcţia sesizează instanţa judecătorească în vederea deschiderii procedurii adopţiei interne.
Art. 53.
(1) În situaţia copilului pentru care a fost instituită tutela, acţiunea de deschidere a procedurii adopţiei interne este promovată de către direcţia în a cărei rază teritorială este situat domiciliul copilului, la solicitarea tutorelui, cu administrarea unui probatoriu din care să rezulte dacă acest demers răspunde interesului superior al copilului.
(2) Solicitarea tutorelui este instrumentată de compartimentul de specialitate, fiind desemnat pentru copil un responsabil de caz. Acesta identifică elementele necesare în măsură să susţină că adopţia răspunde interesului superior al copilului şi întocmeşte un raport care urmează a fi anexat cererii de deschidere a procedurii adopţiei interne.
Art. 54.
La cererea privind deschiderea procedurii adopţiei interne se anexează, după caz, următoarele documente:
a) certificatul de naştere al copilului, în copie;
b) documentul prin care a fost instituit/instituită plasamentul/tutela copilului;
c) planul individualizat de protecţie având ca finalitate adopţia;
d) documentele prevăzute la art. 45 lit. b)-d);
e) declaraţia părinţilor sau rudelor copilului până la gradul al patrulea inclusiv care au putut fi găsite din care să reiasă că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului;
f) acordul scris al copilului care a împlinit vârsta de 14 ani, exprimat pentru stabilirea adopţiei ca finalitate a planului individualizat de protecţie;
g) solicitarea tutorelui şi raportul prevăzut la art. 53 alin. (2);
h) raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani în vederea exprimării consimţământului;
i) raportul de consiliere a părinţilor fireşti în vederea exprimării consimţământului;
j) orice alte documente relevante în susţinerea cererii de deschidere a procedurii adopţiei interne.
Art. 55.
Dispoziţiile art. 51-54 nu se aplică în situaţia adopţiei copilului de către soţul părintelui său firesc sau adoptiv.

CAPITOLUL VI
Potrivirea teoretică şi practică în cadrul procedurii adopţiei interne

SECŢIUNEA 1
Potrivirea teoretică la nivelul Oficiului

Art. 56.
(1) Procesul de potrivire constă în identificarea şi selectarea adoptatorului/familiei adoptatoare care, din punct de vedere teoretic, corespunde în cea mai mare măsură nevoilor copilului.
(2) În procesul de potrivire sunt incluşi copiii pentru care s-a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei interne şi adoptatorul/familia adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în România care deţine atestat valabil, înregistrat/înregistrată în R.N.A.
Art. 57.
(1) În vederea iniţierii de către Oficiu a procedurii de potrivire teoretică, direcţia este obligată să transmită acestuia informaţiile cu privire la adoptatorii/familiile adoptatoare atestaţi/atestate, cât şi cu privire la copiii pentru care s-a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei interne.
(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) se transmit odată cu comunicarea atestatului, respectiv a hotărârii judecătoreşti privind deschiderea procedurii adopţiei interne, prin completarea fişelor-cadru al căror model este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.
(3) În cazul copiilor care sunt fraţi, documentele prevăzute la alin. (2) se transmit însoţite şi de raportul vizând propunerea iniţierii demersurilor de potrivire separată a fraţilor, în situaţiile în care această propunere se justifică.
Art. 58.
(1) Oficiul introduce în R.N.A. informaţiile prevăzute la art. 57 şi selectează, în baza criteriilor de potrivire teoretică, un număr de cel mult 10 adoptatori/familii adoptatoare ce urmează a fi incluşi/incluse în lista care se transmite direcţiei în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul copilului, în vederea continuării procedurii de potrivire teoretică.
(2) În lista prevăzută la alin. (1) nu se includ adoptatorul/familia adoptatoare atestat/atestată cu reşedinţa obişnuită în România care şi-a exprimat intenţia de a adopta internaţional un copil cu reşedinţa obişnuită în străinătate. Cererea şi documentaţia depuse de aceste persoane se transmit statului de origine al copilului, potrivit legislaţiei acestui stat.
Art. 59.
(1) În procedura de selecţie prevăzută la art. 58, Oficiul include în listă, cu prioritate, următoarele persoane, care vor fi evidenţiate în primele poziţii ale acesteia:
a) rudele copilului până la gradul al patrulea inclusiv;
b) persoana/familia alături de care copilul s-a bucurat de viaţă de familie o perioadă de minimum 6 luni;
c) persoanele/familiile care au adoptat fraţi ai copilului.
(2) Lista prevăzută la art. 58 alin. (1) se completează selectându-se din evidenţa R.N.A. şi alţi/alte adoptatori/familii adoptatoare, prin aplicarea criteriilor de potrivire teoretică la nivelul Oficiului, aprobate prin ordin al secretarului de stat al Oficiului, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) În cadrul listei, adoptatorii/familiile adoptatoare prevăzuţi/prevăzute la alin. (2) se ierarhizează în funcţie de criteriul proximităţii în raport cu domiciliul copilului şi ulterior în funcţie de vechimea atestatului. În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare a mai fost atestat/atestată şi atestatul nu şi-a produs efectele, pentru stabilirea vechimii se va lua în considerare data primei dispoziţii de atestare, numai în cazul în care nu au existat întreruperi mai mari de 6 luni între data expirării atestatului şi data emiterii noii dispoziţii de atestare.
(4) Oficiul are obligaţia de a transmite lista prevăzută la art. 58 în termen de 10 zile de la data înregistrării hotărârii judecătoreşti privind deschiderea procedurii adopţiei interne.

SECŢIUNEA a 2-a
Potrivirea teoretică la nivelul direcţiei

Art. 60.
(1) În urma transmiterii listei de către Oficiu, responsabilul de caz al copilului şi psihologul din cadrul compartimentului de specialitate sunt obligaţi să continue potrivirea iniţiată de Oficiu, pe baza criteriilor de potrivire teoretică de la nivelul direcţiei, aprobate prin ordin al secretarului de stat al Oficiului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În procedura de potrivire teoretică la nivelul direcţiei se analizează informaţiile referitoare la copil, la părinţii fireşti/familia extinsă şi la adoptator/familia adoptatoare, după cum urmează:
a) informaţii referitoare la copil: vârsta, sexul, naţionalitatea, etnia, rasa, trăsăturile de personalitate, religia, relaţiile cu alţi copii şi persoane adulte, fraţii acestuia, nevoile lui speciale, istoricul medical, caracteristicile mediului în care trăieşte, programul zilnic, opinia cu privire la adopţie, în funcţie de vârsta şi de gradul său de maturitate, ataşamentul faţă de persoane semnificative din viaţa acestuia;
b) informaţii referitoare la părinţii fireşti/familia extinsă: vârsta, personalitatea, ocupaţia, nivelul de educaţie, religia, istoricul marital, naţionalitatea, etnia, rasa, istoricul medical, dependenţe, modul de relaţionare cu copilul;
c) informaţii referitoare la adoptator/familia adoptatoare: vârsta, trăsăturile de personalitate, ocupaţia, preferinţele, aptitudinile parentale, interesele, educaţia, rasa, naţionalitatea, etnia, religia, istoricul marital, aşteptările în legătură cu vârsta, sexul şi situaţia psihosociomedicală a copilului, stilul de viaţă, alţi copii în cadrul familiei.
(3) În urma analizării informaţiilor prevăzute la alin. (2), precum şi a altor informaţii relevante cu privire la copil sau, după caz, la adoptator/familia adoptatoare, responsabilul de caz al copilului completează fişa sintetică de potrivire teoretică. Modelul-cadru al fişei este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.
(4) În situaţia în care copilul beneficiază de o măsură de protecţie specială dispusă la un asistent maternal angajat al unui organism privat autorizat sau, după caz, la un serviciu rezidenţial al acestuia, completarea fişei prevăzute la alin. (3) se realizează şi cu participarea asistentului social/psihologului din cadrul organismului privat autorizat.
Art. 61.
(1) Responsabilul de caz al copilului şi psihologul colaborează cu responsabilul sau, după caz, responsabilii de caz al/ai adoptatorilor/familiilor adoptatoare şi selectează din lista transmisă de Oficiu 3 adoptatori/familii adoptatoare care vor fi incluşi/incluse în fişa sintetică de potrivire teoretică.
(2) În selecţia celor 3 adoptatori/familii adoptatoare sunt incluse cu prioritate persoanele prevăzute la art. 59 alin. (1). Pentru completarea numărului de adoptatori/familii adoptatoare se aplică unul sau mai multe criterii de potrivire teoretică utilizate la nivelul direcţiei, dacă responsabilul de caz apreciază că pentru copilul în cauză sunt esenţiale anumite criterii din fişa sintetică de potrivire teoretică.
(3) Dacă responsabilul de caz stabileşte că anumite criterii de potrivire de la nivelul direcţiei sunt esenţiale pentru satisfacerea nevoilor copilului, în procedura de selecţie şi potrivire vor fi incluşi numai adoptatorii care răspund acestor criterii.
(4) În situaţia în care adoptatorilor/familiilor adoptatoare din lista transmisă de Oficiu nu le sunt aplicabile dispoziţiile alin. (2), selecţia celor 3 adoptatori/familii adoptatoare se realizează aplicându-se criteriile de ierarhizare prevăzute la art. 59 alin. (3).
Art. 62.
(1) În urma completării fişei sintetice, responsabilul de caz al copilului realizează o ierarhizare a adoptatorilor/familiilor adoptatoare în funcţie de capacitatea acestora de a îndeplini criteriile de potrivire teoretică. Procedura de potrivire practică este iniţiată cu acel/acea adoptator/familie adoptatoare care îndeplineşte în cea mai mare măsura criteriile de potrivire teoretică.
(2) În situaţia în care există mai mulţi/multe adoptatori/familii adoptatoare care îndeplinesc în aceeaşi măsură criteriile de potrivire teoretică, parcurgerea etapei de potrivire practică se iniţiază cu adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectată în urma aplicării criteriilor de ierarhizare prevăzute la art. 59 alin. (3).

SECŢIUNEA a 3-a
Potrivirea practică

Art. 63.
(1) Potrivirea practică vizează pregătirea copilului, a adoptatorului/familiei adoptatoare şi a altor persoane de referinţă pentru copil şi organizarea de întâlniri între copil şi adoptator/familia adoptatoare, în vederea facilitării acomodării acestora.
(2) În vederea facilitării procedurii de potrivire practică, responsabilul de caz al copilului din cadrul compartimentului de specialitate colaborează cu managerul de caz al acestuia, precum şi, după caz, cu asistentul social/psihologul din cadrul organismului privat autorizat, în situaţia în care copilul beneficiază de o măsură de protecţie specială dispusă la un asistent maternal angajat al acestuia sau la un serviciu rezidenţial al unui organism privat autorizat. Managerul de caz se va asigura că persoanele implicate în creşterea şi îngrijirea copilului vor sprijini copilul în procesul de acomodare cu adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectată.
(3) În cadrul procedurii de potrivire practică, pentru adoptator/familia adoptatoare se urmăresc:
a) sprijinirea în vederea întâlnirii cu copilul, furnizarea unor informaţii cu privire la caracteristicile, nevoile şi istoria acestuia şi consilierea referitor la atitudinea şi comportamentul adecvate în raport cu copilul;
b) oferirea suportului necesar pentru a putea depăşi/clarifica eventualele îngrijorări în ceea ce priveşte copilul.
Art. 64.
(1) Prima etapă a potrivirii practice constă în informarea prealabilă a adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la copil, nevoile şi caracteristicile lui, motivele pentru care responsabilul de caz consideră că adoptatorul/familia adoptatoare respectiv/respectivă este potrivit/potrivită pentru acel copil, prezentându-i-se şi fotografii recente ale copilului.
(2) Dacă persoana/familia adoptatoare refuză continuarea potrivirii practice, acest refuz se consemnează şi se motivează în scris.
Art. 65.
Dacă adoptatorul/familia adoptatoare acceptă continuarea potrivirii practice, stabileşte împreună cu responsabilul de caz al acestuia/acesteia şi cu cel al copilului, de comun acord, data primei întâlniri cu copilul.
Art. 66.
(1) Prima întâlnire are loc în mediul de viaţă al copilului, fără a i se aduce la cunoştinţă scopul acesteia. Copilul este asistat în mod obligatoriu de persoana sa de referinţă.
(2) În 3 zile de la data primei întâlniri cu copilul, adoptatorul/familia adoptatoare îşi exprimă în scris opinia cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică.
(3) În termen de două zile de la exprimarea opiniei prevăzute la alin. (2), cei 2 responsabili de caz întocmesc un raport comun în care propun continuarea potrivirii practice sau menţionează necesitatea reluării procedurii de potrivire. Reluarea procedurii de potrivire cu următorul/următoarea adoptator/familie adoptatoare se propune de către responsabilul de caz al copilului.
(4) În situaţia în care se propune continuarea potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului notifică de îndată Oficiului cu privire la acest aspect.
Art. 67.
(1) În situaţia în care se decide continuarea procedurii de potrivire practică, persoanele prevăzute la art. 65 stabilesc de comun acord programul şi modul de desfăşurare a următoarelor întâlniri, precum şi participanţii la întâlniri. Psihologul participă la cel puţin una dintre întâlnirile stabilite.
(2) Întâlnirile au drept scop realizarea treptată a acomodării cu adoptatorul/familia adoptatoare şi pot fi realizate atât în mediul de viaţă al copilului, cât şi în afara acestuia.
(3) Numărul întâlnirilor necesare pentru constatarea compatibilităţii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare se stabileşte de către cei 2 responsabili de caz, în funcţie de particularităţile şi evoluţia cazului. Numărul minim al întâlnirilor este de 4.
(4) La finalul potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului şi cel al adoptatorului/familiei adoptatoare întocmesc raportul de potrivire, al cărui model este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.
Art. 68.
(1) Dacă pe parcursul potrivirii practice specialiştii constată că nu se realizează acomodarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, procedura de potrivire încetează, urmând a se relua procedura de potrivire cu următorul/următoarea adoptator/familie adoptatoare care răspunde în cea mai mare măsură criteriilor de potrivire teoretică, potrivit prevederilor art. 62.
(2) Responsabilul de caz al copilului are obligaţia de a notifica de îndată Oficiul cu privire la încetarea procesului de potrivire practică.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (1), responsabilul de caz al copilului este obligat să consemneze motivul/motivele care au determinat încetarea potrivirii practice. Motivele care determină încetarea potrivirii practice urmează a fi analizate de cei 2 responsabili de caz şi, dacă se apreciază că acestea sunt relevante, vor fi luate în considerare la reluarea procedurii de potrivire practică, pentru a preveni apariţia unei situaţii similare.
(4) Momentul reluării procedurii de potrivire a copilului este stabilit de responsabilul de caz al acestuia în funcţie de situaţia şi de particularităţile copilului, dar nu mai târziu de 3 luni de la momentul încetării potrivirii anterioare.
Art. 69.
(1) În situaţia în care nu se poate finaliza potrivirea practică dintre copil şi primii/primele 3 adoptatori/familii adoptatoare selectaţi/selectate din lista transmisă de Oficiu, direcţia are obligaţia de a relua procedura de potrivire, până la epuizarea tuturor adoptatorilor/familiilor adoptatoare cuprinse în această listă.
(2) Dacă nu se poate finaliza potrivirea practică cu niciunul/niciuna dintre adoptatorii/familiile adoptatoare cuprinşi/cuprinse în lista transmisă de Oficiu, direcţia are obligaţia de a notifica acest lucru Oficiului şi de a solicita o nouă listă.
Art. 70.
(1) În situaţia în care în evidenţa R.N.A. nu sunt identificaţi/identificate adoptatori/familii adoptatoare potriviţi/ potrivite din punct de vedere teoretic pentru copil, direcţia este obligată să solicite trimestrial Oficiului reluarea demersurilor de potrivire teoretică şi transmiterea unor noi liste cu adoptatori/familii adoptatoare.
(2) Termenul prevăzut la alin. (1) se calculează de la data înregistrării la direcţie a răspunsului negativ al Oficiului cu privire la solicitarea listei.

CAPITOLUL VII
Încredinţarea în vederea adopţiei în cadrul procedurii adopţiei interne

SECŢIUNEA 1
Aspecte generale

Art. 71.
(1) În termen de 5 zile de la întocmirea raportului de potrivire, direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul copilului, prin intermediul compartimentului de specialitate, sesizează instanţa judecătorească pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.
(2) Odată cu cererea de încredinţare în vederea adopţiei, direcţia solicită instanţei să se pronunţe şi cu privire la revocarea măsurii de protecţie specială.
(3) La cererea de încredinţare în vederea adopţiei se anexează documentele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a), d), f), h), l) şi m), precum şi următoarele:
a) certificatul de naştere al copilului, în copie;
b) certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de medicul de familie în a cărui evidenţă se află;
c) hotărârea judecătorească irevocabilă privind deschiderea procedurii adopţiei interne;
d) lista prevăzută la art. 58 alin. (1), transmisă de Oficiu direcţiei în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul copilului, pe baza căreia a fost selectat/selectată adoptatorul/familia adoptatoare;
e) raportul de potrivire, conţinând propunerea de sesizare a instanţei judecătoreşti pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei;
f) dispoziţia şi atestatul de adoptator/familie adoptatoare apt/aptă să adopte;
g) orice alte documente relevante în susţinerea cererii de încredinţare în vederea adopţiei.
Art. 72.
(1) Executarea hotărârii judecătoreşti prin care s-a admis cererea de încredinţare în vederea adopţiei se face în baza unui certificat de grefă.
(2) Termenul pentru care s-a dispus încredinţarea se calculează de la data mutării efective a copilului la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare.
(3) Mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare se evidenţiază într-un document întocmit în dublu exemplar şi semnat de către reprezentantul direcţiei şi de către adoptator/familia adoptatoare, datat şi înregistrat la direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială a fost protejat copilul.
(4) În situaţia în care încredinţarea în vederea adopţiei se dispune la un adoptator/o familie adoptatoare dintr-un alt sector/judeţ decât cel în care a fost protejat copilul, direcţia prevăzută la alin. (3) are obligaţia ca în termen de 3 zile să transmită documentul prevăzut la alin. (3) direcţiei în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul adoptatorului/ familiei adoptatoare, în vederea luării în evidenţă şi a întocmirii rapoartelor bilunare de urmărire a evoluţiei copilului.
(5) Preluarea copilului este realizată în mod obligatoriu de către adoptator sau de către cel puţin unul dintre soţii din familia adoptatoare.

SECŢIUNEA a 2-a
Urmărirea evoluţiei copilului pe perioada încredinţării în vederea adopţiei

Art. 73.
Urmărirea evoluţiei copilului încredinţat în vederea adopţiei şi a relaţiilor dintre acesta şi adoptator/familia adoptatoare se realizează în mediul de viaţă al copilului, prima vizită în acest scop având loc în prima săptămână de la mutarea efectivă a copilului la adoptator/familia adoptatoare.
Art. 74.
(1) Pe întreaga perioadă în care copilul este încredinţat în vederea adopţiei, direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială domiciliază adoptatorul/familia adoptatoare are obligaţia de a urmări evoluţia copilului, întocmind în acest sens rapoarte bilunare.
(2) Rapoartele bilunare conţin constatările rezultate ca urmare a evaluării relaţiilor dintre copil şi familie, în urma vizitelor efectuate de către responsabilul de caz şi de către un psiholog din cadrul compartimentului de specialitate, precum şi propuneri vizând, după caz, menţinerea, prelungirea sau revocarea încredinţării în vederea adopţiei.
(3) Responsabilul de caz are obligaţia de a informa adoptatorul/familia adoptatoare cu privire la recomandările şi concluziile conţinute în cuprinsul rapoartelor bilunare.
(4) Responsabilul de caz ţine evidenţa rapoartelor bilunare, precum şi a celui întocmit la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei în dosarul de adopţie al fiecărui caz.
(5) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se supun avizării şefului compartimentului de specialitate, iar, în situaţia în care acestea conţin propuneri care impun sesizarea instanţei judecătoreşti pentru prelungirea sau, după caz, revocarea încredinţării în vederea adopţiei, se supun aprobării conducerii direcţiei.
Art. 75.
(1) În perioada pentru care s-a dispus încredinţarea în vederea adopţiei, specialiştii din cadrul compartimentului de specialitate sunt obligaţi să ofere sprijin adoptatorilor/familiilor adoptatoare, în vederea facilitării integrării copilului în noul mediu de viaţă. În acest scop, se acordă suport şi asistenţă de specialitate care să răspundă nevoilor identificate cu ocazia urmăririi evoluţiei copilului sau semnalate direct de către adoptator/familia adoptatoare ori, după caz, de către copil.
(2) Suportul acordat adoptatorului/familiei adoptatoare poate consta în informarea şi consilierea acestuia/acesteia şi, după caz, a copilului, organizarea de cursuri pentru dezvoltarea capacităţilor parentale, organizarea de grupuri de suport pentru copii şi părinţi.
(3) Cu ocazia fiecărei vizite realizate în scopul urmăririi evoluţiei copilului încredinţat în vederea adopţiei, responsabilul de caz sau psihologul discută în mod direct şi separat cu copilul, reţinând şi consemnând opinia acestuia, exprimată în funcţie de vârsta şi gradul său de maturitate, în rapoartele bilunare.
Art. 76.
(1) La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială domiciliază adoptatorul/familia adoptatoare întocmeşte un raport final, în care se evidenţiază modul în care copilul s-a adaptat noului mediu de viaţă, luându-se în considerare constatările şi concluziile rapoartelor bilunare sau ale altor documente întocmite în această perioadă.
(2) Raportul final se întocmeşte de către responsabilul de caz şi psihologul desemnat din cadrul compartimentului de specialitate, conţine propunerea vizând încuviinţarea adopţiei şi se aprobă de către directorul direcţiei.
Art. 77.
(1) În situaţia în care, în perioada de încredinţare în vederea adopţiei, adoptatorul/familia adoptatoare îşi schimbă domiciliul în raza administrativ-teritorială a altei direcţii, competenţa continuării instrumentării procedurilor de adopţie revine direcţiei în a cărei rază administrativ-teritorială este situat noul domiciliu.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), dosarul adoptatorului/familiei adoptatoare şi copilului se transmite de îndată, în original, direcţiei în a cărei rază administrativ-teritorială este situat noul domiciliu.

SECŢIUNEA a 3-a
Prelungirea şi revocarea încredinţării în vederea adopţiei

Art. 78.
(1) În situaţiile în care este necesară prelungirea încredinţării în vederea adopţiei, direcţia sesizează de îndată instanţa judecătorească cu o cerere în acest sens.
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) adresată instanţei judecătoreşti prelungeşte de drept perioada stabilită iniţial pentru încredinţarea în vederea adopţiei cu termenul necesar soluţionării acestei cereri.
Art. 79.
(1) În situaţiile în care se solicită revocarea încredinţării în vederea adopţiei, cererea adresată instanţei judecătoreşti conţine şi solicitarea cu privire la instituirea unei măsuri de protecţie specială pentru copil şi desemnarea persoanei care urmează să exercite drepturile şi obligaţiile părinteşti cu privire la acesta.
(2) La soluţionarea cererii, instanţa judecătorească are în vedere şi activităţile de suport şi asistenţă de specialitate pe care specialiştii direcţiei le-au propus/asigurat adoptatorului/familiei adoptatoare sau, după caz, copilului.
(3) Dispoziţiile prevăzute la art. 72 alin. (1) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
(4) Preluarea copilului de la adoptator/familia adoptatoare este realizată în mod obligatoriu de către un reprezentant al direcţiei.
Art. 80.
Prevederile art. 71-79 nu se aplică în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui său firesc sau adoptiv şi nici în cazul adopţiei copilului de către tutore ori de către persoana la care a fost plasat, dacă a trecut o perioadă de cel puţin 2 ani de la instituirea tutelei/plasamentului.

CAPITOLUL VIII
Încuviinţarea adopţiei interne

Art. 81.
Raportul final întocmit la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei se depune la instanţa judecătorească cu cel puţin 5 zile înaintea termenului la care direcţia a fost citată pentru judecarea cauzei.
Art. 82.
În cazul adopţiei copilului de către tutore ori de către persoana/familia la care a fost plasat, dacă a trecut o perioadă de cel puţin 2 ani de la instituirea tutelei/plasamentului, specialiştii din cadrul compartimentului de specialitate întocmesc un raport vizând evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare, care se depune la instanţa judecătorească în termenul prevăzut la art. 81.
Art. 83.
Cererea de încuviinţare a adopţiei se introduce, fie de către adoptatori, fie de către direcţie, la instanţa competentă cu cel puţin 5 zile înainte de împlinirea perioadei pentru care a fost dispusă încredinţarea în vederea adopţiei.

CAPITOLUL IX
Monitorizare şi activităţi postadopţie în adopţia internă

SECŢIUNEA 1
Monitorizarea postadopţie în cazul adopţiei interne

Art. 84.
(1) Monitorizarea postadopţie se realizează trimestrial de către direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul copilului, prin intermediul compartimentului de specialitate, pentru o perioadă de cel puţin 2 ani de la încuviinţarea adopţiei. Pentru această activitate poate fi desemnat responsabil de caz şi psihologul din cadrul compartimentului de specialitate.
(2) Responsabilul de caz pentru monitorizarea postadopţie are obligaţia de a întocmi rapoarte trimestriale de monitorizare care consemnează evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi adoptator/familia adoptatoare.
(3) În situaţia în care, în perioada de monitorizare postadopţie, responsabilul de caz constată necesitatea asigurării unor activităţi postadopţie, poate colabora în realizarea acestora cu profesioniştii din cadrul organismelor private autorizate în acest sens, cabinetelor individuale, cabinetelor asociate şi al societăţilor civile profesionale de asistenţa socială şi/sau psihologie care au încheiat convenţii cu Oficiul.
Art. 85.
(1) În situaţia în care, în perioada de monitorizare postadopţie, adoptatorul/familia adoptatoare îşi stabileşte domiciliul/reşedinţa în raza administrativ-teritorială a altei direcţii decât cea care a iniţiat procedura de monitorizare, rapoartele trimestriale de monitorizare vor fi întocmite de către direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială este situat/situată noul domiciliu/noua reşedinţă.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), direcţia care a iniţiat monitorizarea postadopţie are obligaţia de a notifica direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială este situat/situată noul domiciliu/noua reşedinţă pentru continuarea procedurilor de monitorizare şi de a transmite în copie rapoartele trimestriale realizate până la acel moment.
(3) În cazul în care, pe parcursul monitorizării postadopţie sau ulterior, sunt necesare informaţii/documente din dosarul de adopţie, direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială este situat/situată noul domiciliu/noua reşedinţă le poate solicita fie adoptatorilor, fie direcţiei care a iniţiat procedura de adopţie.
Art. 86.
(1) Responsabilul de caz poate propune prelungirea perioadei de monitorizare postadopţie, în condiţiile prevăzute de lege. În această situaţie se întocmeşte un raport care conţine constatările şi recomandările rezultate pe parcursul monitorizării, precum şi motivarea acestei propuneri, care este supus aprobării directorului direcţiei.
(2) În termen de 15 zile de la încheierea perioadei de monitorizare postadopţie, responsabilul de caz întocmeşte raportul final de închidere a cazului, care este supus aprobării directorului direcţiei.
(3) Rapoartele prevăzute la alin. (1) şi (2) se transmit Oficiului şi, după caz, şi direcţiei care a iniţiat monitorizarea postadopţie, în situaţia prevăzută la art. 85 alin. (1), în termen de 5 zile de la aprobarea lor de către directorul direcţiei.
Art. 87.
(1) Dacă adoptatorul/familia adoptatoare împreună cu copilul adoptat urmează să locuiască mai mult de 3 luni pe teritoriul altei ţări, monitorizarea postadopţie se realizează de către direcţia care are în evidenţă cazul, cu sprijinul Oficiului.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), direcţia pune la dispoziţia adoptatorului/familiei adoptatoare, la cererea acestuia/acesteia, un document în care se precizează faptul că adopţia a fost încuviinţată urmând procedura adopţiei interne şi se solicită sprijinul autorităţilor străine pentru continuarea monitorizării postadopţie.
Art. 88.
Responsabilul de caz are obligaţia de a ţine evidenţa rapoartelor de monitorizare postadopţie şi de a le transmite, spre informare, adoptatorilor.
Art. 89.
Dispoziţiile art. 84-88 nu se aplică în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui său firesc sau adoptiv şi nici în cazul adopţiei copilului de către tutore.
SECŢIUNEA a 2-a
Activităţi postadopţie
Art. 90.
(1) Compartimentul de specialitate realizează activităţi postadopţie şi asigură accesul copilului şi al adoptatorului/familiei adoptatoare la acestea, în funcţie de nevoile identificate.
(2) Aceste activităţi pot fi desfăşurate de specialiştii compartimentului de specialitate, de organisme private autorizate în acest sens, precum şi de cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale de asistenţă socială şi/sau de psihologie care au încheiat convenţii cu Oficiul.
(3) Activităţile postadopţie se pot realiza la iniţiativa responsabilului de caz, ca urmare a propunerilor şi recomandărilor formulate în rapoartele de monitorizare postadopţie, sau la solicitarea adoptatului ori a adoptatorului/familiei adoptatoare, inclusiv după expirarea perioadei de monitorizare postadopţie.
(4) Activităţile postadopţie de care beneficiază copilul şi/sau adoptatorul/familia adoptatoare în perioada de monitorizare se consemnează în dosarul copilului de către responsabilul de caz din compartimentul de specialitate.

CAPITOLUL X
Adopţia internaţională

SECŢIUNEA 1
Transmiterea cererii şi luarea în evidenţa R.N.A.

Art. 91.
(1) Persoanele/Familiile cu reşedinţa obişnuită în străinătate aflate într-una dintre situaţiile prevăzute la art. 52 din Legea nr. 273/2004, republicată, pentru a putea adopta internaţional un copil a cărui reşedinţă obişnuită este în România, pot formula cerere de adopţie, care se înaintează Oficiului, prin intermediul autorităţii centrale sau al organizaţiei străine acreditate.
(2) Pentru a fi luată în evidenţa R.N.A. de către Oficiu, cererea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
a) documentul naţional valabil care atestă identitatea şi/sau cetăţenia solicitantului;
b) declaraţie autentificată pe propria răspundere a solicitanţilor că nu sunt decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi că nu au copil/copii în sistemul de protecţie;
c) actul de căsătorie şi acte de naştere, în copie legalizată;
d) acte doveditoare privind gradul de rudenie cu copilul, dacă este cazul;
e) caziere judiciare ale persoanelor care doresc să adopte şi, după caz, al soţului care nu se asociază la cererea de adopţie;
f) raport medical, întocmit separat pentru fiecare adoptator, conţinând rezultatul evaluării psihiatrice şi, după caz, raportul medical privind bolile psihice ale soţului care nu se asociază la cererea de adopţie;
g) raport conţinând informaţii cu privire la identitatea persoanelor care doresc să adopte, capacitatea şi aptitudinea lor de a adopta, situaţia lor personală, familială, materială şi medicală, mediul social, motivele care îi determină să adopte un copil din România;
h) documentul eliberat de autoritatea străină competentă care atestă că persoana/familia este aptă să adopte;
i) documentul eliberat de autoritatea străină competentă din statul primitor care garantează că adoptatul poate intra şi locui permanent în statul primitor;
j) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată care atestă existenţa serviciilor postadopţie;
k) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată din care să rezulte că se va asigura monitorizarea evoluţiei copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii săi adoptivi, pentru o perioadă de minimum 2 ani de la încuviinţarea adopţiei, prin transmiterea de rapoarte trimestriale;
l) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată care atestă că adoptatul are faţă de adoptator şi rudele acestuia aceeaşi situaţie legală ca aceea a unui copil biologic al adoptatorului, respectiv recunoaşterea adopţiei cu efecte depline în statul primitor;
m) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată care să evidenţieze că adoptatorii au beneficiat, în statul primitor, de consiliere necesară în vederea adopţiei.
(3) Din cuprinsul documentelor eliberate de autorităţile străine competente, anexate la cererea de adopţie, trebuie să rezulte expres numărul de copii, vârsta, după caz, sexul şi eventualele nevoi speciale ale copilului la care adoptatorul/familia adoptatoare poate răspunde.
(4) Documentele prevăzute la alin. (2) vor fi transmise în original sau în copie legalizată însoţite de traducerea legalizată în limba română.
(5) Toată documentaţia prevăzută la alin. (2) se transmite şi în fotocopie.
Art. 92.
În situaţia în care adoptatorul este soţul părintelui firesc sau adoptiv al copilului a cărui adopţie internaţională se solicită, cererea acestuia este însoţită de documentele prevăzute la art. 91 alin. (2) lit. a)-c), e), f), i), l) şi, după caz, g) şi h), dacă legislaţia statului de primire impune emiterea acestor documente.
Art. 93.
(1) În situaţia în care cererea este însoţită de documentaţia prevăzută la art. 91 alin. (2) şi respectă dispoziţiile art. 91 alin. (3)-(5), este luată în evidenţa R.N.A., iar Oficiul notifică acest aspect autorităţii centrale sau organizaţiei străine acreditate.
(2) În cazul în care cererea nu este însoţită de toate documentele prevăzute la art. 91 alin. (2), Oficiul notifică, în termen de 5 zile de la înregistrarea acesteia, autorităţii străine competente sau organizaţiei străine acreditate necesitatea completării documentaţiei. În acest caz cererea nu este luată în evidenţa R.N.A.
(3) În situaţia în care documentele solicitate nu sunt transmise în termen de 3 luni de la înregistrarea cererii, Oficiul informează autoritatea centrală sau organizaţia străină acreditată cu privire la imposibilitatea soluţionării cererii şi restituie documentaţia anexată acesteia.
Art. 94.
În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare are reşedinţa obişnuită într-un stat care nu este parte la Convenţia de la Haga, cererea de adopţie este luată în evidenţa R.N.A. numai dacă Oficiul a încheiat convenţie de colaborare cu autoritatea desemnată cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale din statul de primire şi această cerere a fost transmisă potrivit procedurii stabilite în convenţie.

SECŢIUNEA a 2-a
Procedura de selecţie şi potrivire teoretică

Art. 95.
Iniţierea potrivirii teoretice în cadrul procedurii adopţiei internaţionale este realizată de către Oficiu, pentru copiii care au deschisă procedura adopţiei interne, în termen de 10 zile de la data împlinirii termenului de 2 ani ulterior căruia aceştia pot fi adoptaţi internaţional.
Art. 96.
(1) În situaţia copiilor pentru care în evidenţa R.N.A. există o cerere de adopţie internaţională din partea unei rude până la gradul al patrulea inclusiv, iniţierea potrivirii teoretice se realizează fără a fi necesară împlinirea termenului de 2 ani prevăzut la art. 95, în termen de 10 zile de la data înregistrării hotărârii judecătoreşti privind deschiderea procedurii adopţiei interne.
(2) În situaţia în care adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare care formulează cerere de adopţie internaţională este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, Oficiul verifică existenţa altor solicitări similare din partea rudelor copilului până la gradul al patrulea inclusiv atestate cu reşedinţa obişnuită în România.
(3) Dacă se constată existenţa unei solicitări de adopţie formulate de o rudă a copilului până la gradul al patrulea inclusiv atestată cu reşedinţa obişnuită în România, Oficiul comunică autorităţii centrale/organizaţiei străine acreditate imposibilitatea soluţionării cererii şi restituie documentaţia anexată acesteia.
(4) În situaţia în care în evidenţa R.N.A. nu există date cu privire la rude atestate ale copilului până la gradul al patrulea inclusiv cu reşedinţa obişnuită în România, persoanele prevăzute la alin. (2) sunt selectate pentru parcurgerea procedurii de adopţie internaţională, acestea având prioritate în raport cu alţi/alte adoptatori/familii adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în străinătate şi aflaţi/aflate în evidenţa R.N.A.
Art. 97.
(1) Oficiul solicită direcţiei un raport cuprinzând informaţii cu privire la copil, în care să fie evidenţiat istoricul personal şi medical, nivelul de dezvoltare a acestuia, particularităţile şi, după caz, nevoile speciale, precum şi potenţialul de recuperare al copilului. În cadrul raportului este precizată şi opinia copilului cu privire la adopţia internaţională, exprimată în funcţie de gradul său de maturitate şi dezvoltare. Raportul se întocmeşte avându-se în vedere respectarea principiului confidenţialităţii informaţiilor vizând părinţii biologici ai copilului.
(2) Raportul prevăzut la alin. (1) se întocmeşte şi în cazul în care cererea de adopţie internaţională este formulată de o rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, este însoţit de fotografii recente ale copilului şi se transmite Oficiului în 5 zile de la solicitare.
Art. 98.
(1) Pe baza raportului prevăzut la art. 97 alin. (1) şi a informaţiilor cuprinse în raportul prevăzut la art. 91 alin. (2) lit. g), Oficiul selectează cel mai potrivit/cea mai potrivită adoptator/familie adoptatoare aflat/aflată în evidenţa R.N.A. care nu este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul şi care din punct de vedere teoretic răspunde nevoilor copilului.
(2) În procedura de selecţie sunt utilizate următoarele criterii:
a) adopţia unui frate sau a unei surori a copilului;
b) adopţia unui alt copil din România;
c) vârsta copilului pentru care sunt atestaţi;
d) numărul copiilor pentru care sunt atestaţi;
e) sexul copilului pentru care sunt atestaţi;
f) etnia copilului menţionată în cererea de adopţie;
g) capacitatea de a răspunde nevoilor unui copil cu probleme de sănătate sau cu cerinţe speciale;
h) limba/limbile vorbite de adoptator/familia adoptatoare.
(3) Criteriile prevăzute la alin. (2) lit. c)-g) au caracter eliminatoriu, iar cele prevăzute la alin. (2) lit. a), b) şi h) au caracter de ierarhizare şi se utilizează în situaţia în care există mai mulţi/multe adoptatori/familii adoptatoare selectaţi/selectate ca urmare a aplicării criteriilor cu caracter eliminatoriu.
(4) În situaţia în care în urma aplicării criteriilor prevăzute la alin. (2) sunt selectaţi/selectate mai mulţi/multe adoptatori/familii adoptatoare, se acordă prioritate solicitantului a cărui cerere are cea mai veche dată de înregistrare în evidenţa R.N.A.
(5) Revizuirea criteriilor prevăzute la alin. (2) se realizează prin ordin al preşedintelui Oficiului.
Art. 99.
În cazul în care cererea de adopţie este formulată de către soţul părintelui firesc/adoptiv al copilului, prevederile legale vizând deschiderea procedurii adopţiei interne, precum şi cele vizând procedura de selecţie şi potrivire teoretică nu sunt aplicabile.

SECŢIUNEA a 3-a
Notificări şi acorduri

Art. 100.
(1) Ulterior selecţiei realizate ca urmare a potrivirii teoretice, Oficiul transmite autorităţii centrale/organizaţiei străine acreditate raportul prevăzut la art. 97 alin. (1) însoţit de traducerea autorizată într-o limbă de circulaţie internaţională. Raportul se transmite însoţit de informaţii referitoare la statutul de copil adoptabil, precum şi de fotografii recente ale acestuia.
(2) Odată cu transmiterea raportului, autoritatea centrală/organizaţia acreditată este notificată cu privire la adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectată. Totodată sunt solicitate acordul adoptatorului/familiei adoptatoare referitor la selecţia realizată, precum şi acordul autorităţii centrale pentru continuarea procedurii de adopţie.
(3) Notificarea cuprinde şi informaţii privind obligaţia adoptatorilor de a se deplasa în România, în sectorul/judeţul de domiciliu al copilului, într-un termen de 60 de zile, în scopul relaţionării cu copilul.
(4) Termenul prevăzut la alin. (3) se calculează de la data exprimării acordului adoptatorului/familiei adoptatoare referitor la selecţia realizată.
Art. 101.
(1) Acordurile prevăzute la art. 100 alin. (2) se transmit Oficiului într-un termen de 45 de zile de la notificare.
(2) În situaţia în care acordurile nu sunt transmise în termenul prevăzut la alin. (1) sau adoptatorul/familia adoptatoare ori autoritatea centrală nu este de acord cu continuarea procedurii de adopţie, pentru copil se reia procedura de selecţie şi potrivire.
Art. 102.
Raportul prevăzut la art. 97 alin. (1) se transmite autorităţii centrale/organizaţiei străine acreditate şi în situaţia în care cererea de adopţie este formulată de o rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul. Raportul se transmite însoţit numai de solicitarea vizând acordul autorităţii centrale cu privire la continuarea procedurii de adopţie.
Art. 103.
În cazul în care cererea de adopţie este formulată de către soţul părintelui firesc/adoptiv al copilului, dispoziţiile art. 102 nu sunt aplicabile, în această situaţie solicitându-se numai acordul autorităţii centrale cu privire la continuarea procedurii de adopţie.
Art. 104.
(1) După obţinerea acordurilor vizând continuarea procedurilor de adopţie sau, după caz, cu privire la selecţie, Oficiul notifică, de îndată, direcţiei în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul copilului selectarea adoptatorului/familiei adoptatoare şi deplasarea acestuia/ acesteia în raza sa administrativ-teritorială în vederea relaţionării cu copilul.
(2) Responsabilul de caz din cadrul compartimentului de specialitate, în colaborare cu persoana de referinţă pentru copil, poate realiza pregătirea copilului în vederea întâlnirii cu adoptatorii, în funcţie de vârsta şi de gradul de maturitate a acestuia. În această etapă copilului îi sunt furnizate informaţii cu caracter general cu privire la familie.

SECŢIUNEA a 4-a
Potrivirea practică – relaţionarea dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare

Art. 105.
(1) Adoptatorul/Familia adoptatoare selectat/selectată are obligaţia să se deplaseze şi să locuiască efectiv în România, pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile consecutive, în scopul relaţionării cu copilul.
(2) În situaţia în care adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, dispoziţiile alin. (1) se aplică numai în cazul în care nu a avut relaţii personale directe cu copilul, o perioadă de minimum 30 de zile, în ultimul an anterior luării în evidenţa R.N.A. a cererii de adopţie. Existenţa relaţiilor personale directe poate fi dovedită prin orice mijloc de probă.
Art. 106.
(1) Anterior întâlnirii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare, responsabilul de caz al copilului organizează o primă întâlnire cu adoptatorii la sediul direcţiei. Pe parcursul acestei întâlniri le sunt oferite informaţii suplimentare din dosarul copilului, precum şi elemente de natură a facilita interacţiunea cu copilul, stabilindu-se şi calendarul întâlnirilor.
(2) Relaţionarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare se realizează în sectorul/judeţul de domiciliu al copilului, prin vizite şi întâlniri la locuinţa copilului, în spaţii de joacă şi recreere, precum şi în alte locaţii stabilite de responsabilul de caz care să permită acomodarea şi interacţiunea dintre aceştia.
(3) Numărul întâlnirilor dintre copil şi adoptatori este de minimum 8, dintre care cel puţin 4 se vor desfăşura în prezenţa responsabilului de caz şi/sau a psihologului.
(4) În situaţii justificate, la propunerea motivată a responsabilului de caz, perioada prevăzută la art. 105 alin. (1) pentru relaţionarea dintre copil şi adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectată poate fi prelungită cu maximum 15 zile, acest lucru fiind notificat de îndată adoptatorilor şi Oficiului.
(5) La finalul perioadei de relaţionare a copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, responsabilul de caz şi psihologul vor întocmi şi vor transmite Oficiului în 5 zile un raport cu privire la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare.
Art. 107.
Dacă după trecerea unui an de la iniţierea potrivirii teoretice prevăzută la art. 95 nu s-a putut iniţia şi potrivirea practică, precum şi în cazul în care demersurile de relaţionare a copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectată eşuează, Oficiul este obligat să reia demersurile de potrivire teoretică prevăzute pentru adopţia internă, pentru o perioadă de minimum 3 luni.

SECŢIUNEA a 5-a
Transmiterea cererii de încuviinţare a adopţiei internaţionale

Art. 108.
După finalizarea procedurii de relaţionare cu copilul, adoptatorul/familia adoptatoare poate formula cererea de încuviinţare a adopţiei, pe care o transmite Oficiului în vederea înaintării acesteia instanţei judecătoreşti.
Art. 109.
(1) După primirea raportului prevăzut la art. 106 alin. (5) şi înregistrarea cererii prevăzute la art. 108, Oficiul înaintează de îndată cererea de încuviinţare a adopţiei instanţei competente în a cărei rază teritorială este situat domiciliul copilului.
(2) Cererea se transmite însoţită de raportul prevăzut la art. 106 alin. (5), precum şi de documentele prevăzute la art. 91 alin. (2).
Art. 110.
(1) În cazul adopţiei internaţionale a copilului de către soţia părintelui firesc, la cererea de încuviinţare a adopţiei se anexează documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiaţiei faţă de tată, realizată prin metoda serologică A.D.N.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică în situaţia în care copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum şi în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii.
Art. 111.
În situaţia în care adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul şi nu este necesară parcurgerea etapei de relaţionare, cererea de încuviinţare a adopţiei este transmisă instanţei judecătoreşti fără a fi necesară anexarea raportului prevăzut la art. 106 alin. (5).
Art. 112.
În termen de 5 zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a încuviinţat adopţia, direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul copilului va înştiinţa despre aceasta, în scris, părinţii fireşti, precum şi autorităţile române competente să elibereze documentele de identitate sau de călătorie pentru adoptat.
Art. 113.
(1) În cazul adopţiei internaţionale, prevederile legale vizând monitorizarea postadopţie nu se aplică în situaţia în care adoptatorul este soţul părintelui firesc sau adoptiv al copilului.
(2) Rapoartele trimestriale întocmite pe perioada de monitorizare postadopţie se păstrează în original de către Oficiu şi, la solicitarea direcţiei, sunt transmise în fotocopie acesteia.

SECŢIUNEA a 6-a
Certificatul care atestă conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga

Art. 114.
(1) Certificatul prin care se atestă că adopţia internaţională încuviinţată de instanţa judecătorească română este conformă cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga se eliberează de către Oficiu. Modelul certificatului este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.
(2) Certificatul prevăzut la alin. (1) se eliberează şi în cazul adopţiei internaţionale a copilului de către soţul părintelui său firesc sau adoptiv.
Art. 115.
(1) Eliberarea certificatului se face la cererea adoptatorului/familiei adoptatoare, în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii însoţite de hotărârea judecătorească de încuviinţare a adopţiei, în exemplar legalizat, cu menţiunea „definitivă şi irevocabilă”.
(2) Cererea se face personal de către adoptator/familia adoptatoare sau prin persoana împuternicită în acest sens şi are anexate copia documentului naţional valabil care atestă identitatea adoptatorului/familiei adoptatoare ori, după caz, a persoanei împuternicite, precum şi documentul care atestă această calitate.
Art. 116.
(1) La nivelul Oficiului se înfiinţează un registru special pe suport hârtie, care se completează de un funcţionar public cu studii juridice care face parte din personalul Oficiului, desemnat în acest scop prin ordin al preşedintelui Oficiului.
(2) În vederea înscrierii în registrul special şi pentru eliberarea certificatului prevăzut la art. 114, funcţionarul desemnat verifică conformitatea datelor cuprinse în dispozitivul hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei cu datele aflate în evidenţa Oficiului.
(3) În registru se înscriu următoarele informaţii:
a) numele şi prenumele copilului înaintea adopţiei, C.N.P.-ul copilului, data şi locul naşterii;
b) numele şi prenumele copilului după adopţie;
c) sexul copilului;
d) judeţul/sectorul în care copilul a avut ultimul domiciliu, înainte de adopţie;
e) hotărârea judecătorească de încuviinţare a adopţiei: numărul şi data pronunţării acesteia, data în care a rămas irevocabilă, instanţa judecătorească care a pronunţat hotărârea;
f) numele şi prenumele adoptatorului/familiei adoptatoare, statul în care adoptatorii au reşedinţa obişnuită;
g) autoritatea din statul de primire care a eliberat acordul prevăzut de art. 17 lit. c) din Convenţia de la Haga;
h) efectele adopţiei (ruperea legăturii de filiaţie şi rudenie);
i) data eliberării certificatului.
(4) Fiecare filă a registrului se numerotează şi se ştampilează cu ştampila instituţiei şi va cuprinde în partea stângă informaţiile prevăzute la alin. (3), iar în partea dreaptă certificatul care conţine aceleaşi informaţii ca şi cele înscrise în registru şi care se detaşează şi se predă solicitantului.
(5) La momentul predării, solicitantul va semna de primire în partea stângă a registrului, pe fila corespunzătoare certificatului care a fost predat.
(6) În cazul constatării unor erori materiale cu privire la înregistrările făcute în registru, funcţionarul desemnat potrivit art. 116 alin. (1) procedează la anularea filei respective din registru şi la completarea unei noi file cu informaţiile corecte.
Art. 117.
(1) Certificatul se semnează de funcţionarul desemnat potrivit prevederilor art. 116 alin. (1) şi de preşedintele Oficiului.
(2) După întocmirea şi eliberarea certificatului se vor face menţiuni şi în R.N.A., completându-se cu numărul şi data certificatului.
Art. 118.
În cazul în care certificatul eliberat de Oficiu a fost pierdut, deteriorat sau din alte motive solicitantul nu se mai află în posesia sa, la cerere, Oficiul poate elibera, cu respectarea dispoziţiilor art. 114-117, un nou certificat, cu menţiunea „duplicat”.

CAPITOLUL XI
R.N.A.

Art. 119.
(1) Întocmirea şi organizarea la nivel naţional a evidenţei în materia adopţiei se realizează pe baza transmiterii în termenele legale a documentelor prevăzute de Legea nr. 273/2004, republicată, de către direcţie sau, după caz, de către instanţele judecătoreşti, autoritatea centrală, autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată, precum şi pe baza altor documente şi informaţii stabilite/solicitate de Oficiu.
(2) În R.N.A. se operează şi menţiunile privind transmiterea rapoartelor postadopţie întocmite pentru copiii care au fost adoptaţi potrivit procedurii adopţiei internaţionale, precum şi cele vizând eliberarea certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga.
Art. 120.
(1) Hotărârile judecătoreşti care se transmit Oficiului pentru completarea şi actualizarea R.N.A. sunt transmise în copie, având înscrisă menţiunea că sunt irevocabile.
(2) Obligaţia de a solicita înscrierea menţiunii „irevocabil” revine consilierului juridic din cadrul compartimentului de specialitate, acesta asigurându-se totodată şi cu privire la indicarea expresă a datei la care hotărârea a devenit irevocabilă.
Art. 121.
În R.N.A. se consemnează date cu privire la copiii aflaţi în procedura de adopţie, adoptatorii/familiile adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în România, adoptatorii/familiile adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în străinătate, date privind adopţia majorului, precum şi date cu privire la adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv.
Art. 122.
(1) Datele înregistrate în R.N.A. se actualizează permanent, sarcina întocmirii, organizării şi actualizării acestuia revenind persoanelor având atribuţii specifice în acest sens din cadrul Oficiului.
(2) Evidenţa conţinută de R.N.A. este structurată într-o bază de date, gestionată prin intermediul unui sistem informatizat, care să asigure securitatea datelor înregistrate.
(3) Accesul la această bază de date este permis doar utilizatorilor identificaţi prin intermediul unei parole de acces.
(4) Orice modificare sau adăugare în baza de date este înregistrată automat, indicându-se utilizatorul şi data la care aceasta a fost operată.
(5) Pe baza datelor conţinute în această evidenţă se pot întocmi situaţii şi rapoarte care vor fi stocate în forma în care au fost realizate, fără a exista posibilitatea modificării lor ulterioare.
(6) Pentru siguranţa şi păstrarea datelor conţinute în evidenţă vor fi realizate periodic copii ale datelor pe medii de stocare securizate cu parolă de acces.
Art. 123.
(1) Persoanele care, potrivit fişei postului, utilizează informaţiile referitoare la datele înregistrate în R.N.A. sunt obligate să păstreze confidenţialitatea acestor date, sub sancţiunile prevăzute de lege.
(2) Transmiterea datelor privind adopţiile poate fi făcută, cu respectarea confidenţialităţii şi a dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, numai către persoane fizice sau juridice autorizate.
Art. 124.
Documentele care au stat la baza întocmirii R.N.A. se păstrează de către Oficiu pentru o perioadă de 50 de ani.