Obligatii esentiale ale angajatorului

Contractul individual de munca – obligatii esentiale ale angajatorului

 

Obligatii esentiale ale angajatorului

Contractul individual de muncă, definit in art. 10 din Codul Muncii, este contractul în baza căruia o persoană fizică- salariatul, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

In conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca.

Prin Codul muncii au fost insa expres prevazute, in sarcina angajatorului, obligatii esentiale, a caror nerespectare poate atrage raspunderea acestuia in materie contraventionala sau penala.

  • Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii asupra clauzelor si elementelor esentiale ce urmeaza a fi inscrise in contractul individual de munca.

Aceasta obligatie a angajatorului se extinde si fata salariatii carora urmeaza sa li se modifice contractele individuale de munca.Obligatia de informare trebuie indeplinita inaintea incheierii contractului individual de munca sau, dupa caz, inaintea modificarii acestuia.

Prin art. 17 alin. 3 din Codul Muncii, legiuitorul a prevazut in mod expres minimele elemente asupra carora viitorul salariat sau angajatul caruia urmeaza sa i se modifice contractul individual de munca, trebuie informat:

(3) Persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, va fi informată cu privire la cel puţin următoarele elemente:

  • identitatea părţilor;
  • locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri;
  • sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
  • funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, precum şi fişa postului, cu specificarea atribuţiilor postului;
  • criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
  • riscurile specifice postului;
  • data de la care contractul urmează să îşi producă efectele;
  • în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora;
  • durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
  • condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia;
  • salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum şi periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul;
  • durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptămână;
  • indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condiţiile de muncă ale salariatului;
  • durata perioadei de probă.

Trebuie sa retinem ca aceste elemente nu sunt limitative. In functie de negocierile partilor, precum si de conditiile si natura locului de munca, pot fi identificate si alte elemente esentiale asupra carora angajatul trebuie informat.

In situatia nerespectarii acestei obligatii de informare poate fi sesizata instanta de judecata, in termen de 30 de zile de la data neindeplinirii ei. Persoana indreptatita poate solicita despagubiri corespunzatoare prejudiciului suferit in urma neexecutarii de catre angajator a acestei obligatii de informare.

  • Obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a salariatilor.

Prin art. 34 din Codul Muncii este prevazuta obligatia fiecarui angajator de a infiinta un registru de evidenta a salariatilor si de a-l transmite inspectoratului teritorial de munca in a carui raza angajatorul isi are sediul sau domiciliul.

Executarea acestei obligatii se va face in conformitate cu HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor. Conform acestei hotarari, registrul trebuie infiintat, completat si transmis catre inspectoratul teritorial de munca in format electronic si va cuprinde, conform art. 3 alin. 2 din HG 500/2011 urmatoarele elemente:

  • elementele de identificare a tuturor salariaţilor: numele, prenumele, codul numeric personal – CNP, cetăţenia şi ţara de provenienţă – Uniunea Europeană – UE, non-UE, Spaţiul Economic European – SEE;
  • data angajării;
  • perioada detaşării şi denumirea angajatorului la care se face detaşarea;
  • funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) sau altor acte normative;
  • tipul contractului individual de muncă;
  • durata normală a timpului de muncă şi repartizarea acestuia;
  • salariul de bază lunar brut şi sporurile, astfel cum sunt prevăzute în contractul individual de muncă;
  • perioada şi cauzele de suspendare a contractului individual de muncă, cu excepţia cazurilor de suspendare în baza certificatelor medicale;
  • data încetării contractului individual de muncă.

 

  • Obligatia de a elibera, la cererea salariatului sau a unui fost salariat, toate documentele care atesta aceasta calitate.

Aceasta obligatie presupune eliberarea documentelor care atesta activitatea desfasurata de salariat, durata acesteia, remuneratia cuvenita sau vechimea in munca. Angajatorul are obligatia de a elibera aceste documente in termen de 15 zile de la data solicitarii. Refuzul eliberarii acestor documente constituie, conform art. 9 alin. 1 din HG nr. 500/2011, contraventie si este sanctionata cu amenda cuprinsa intre 300 si 1000 lei.

  • Obligatia de a garanta salariul minim brut pe tara.

Angajatorul este obligat sa garanteze, in conformitate cu dispozitiile legale, un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara. Nerespectarea acestei obligatii de catre angajator constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 300 si 2000 lei. In cadrul acestei obligatii, trebuie sa cunoastem faptul ca, nerespectarea acesteia in mod repetat, va constitui infractiune si va fi pedepsita cu inchisoarea de la o luna la un an sau cu amenda penala.

  • Obligatia de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca si contractele individuale de munca.

Drepturile pe care salariatii le au conform legii reprezinta un nivel minim sub care nu se poate cobori. Astfel, indiferent de negocierile partilor, renuntarea la drepturile instituite prin lege in favoarea angajatilor, este lovita de nulitate.

Pe langa obligatiile expuse anterior, Codul muncii stabileste in sarcina angajatorului si urmatoarele obligatii:

Art. 40 alin. 2 din Codul muncii

  • să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
  • să comunice periodic salariaţilor situaţia economică şi financiară a unităţii, cu excepţia informaţiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea unităţii. Periodicitatea comunicărilor se stabileşte prin negociere în contractul colectiv de muncă aplicabil;
  • să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora;
  • să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii;
  • să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor.

       Prin urmare, fie ca va aflati in postura angajatorului sau cea a angajatului, este important sa cunoasteti atat obligatiile ce va revin cat si drepturile prevazute de lege. Insa, asa cum am mentionat anterior, nerespectarea anumitor obligatii poate atrage raspunderea contraventionala, chiar penala, a angajatorului in cazul eludarii dispozitiilor legale.

Obligatii esentiale ale angajatorului

Citește și Mai multe de acelasi autor

3 Comentarii

  1. Czirjak Ciprian spune

    Se stie care este angajatorul care fenteaza legea la maxim, iar pe altii nu ii lasa sa fenteze mai nimic …

  2. Octavian Gherghina spune

    În momentul în care efectuezi mai mult de o functie cum trebuie facuta remunerarea ? Nu se adauga nimic ? Doar munca ?

Spune ce crezi