Social-Juridic

Parcangii ilegali sanctionati cu pedeapsa inchisorii

    In cadrul plenului senatului s-a adoptat proiectul de lege care prevede pedepse cu închisoarea pentru persoanele neautorizate care pretind bani pentru a elibera un loc de parcare sau pentru a dirija și ghida un șofer în vederea parcării

Adoptarea acestui proiect de lege a fost motivat de initiatorii sau prin faptul ca, din cauza cresterii in marile orase, a numarului de autovehicule:
  • s-a dezvoltat un fenomen care a scăpat de sub control, perceperea, în mod nelegal, a unor taxe de parcare de către diverse persoane care nu dețin nicio calitate sau autorizare în acest sens, uneori chiar prin utilizarea unor amenințări, a uui limbaj licențios sau prin folosirea uor obstacole care ocupă, fără drept, locuri de parcare publice

Parlamentarii liberali sustin ca numai prin înăsprirea legislației, un astfel comportament poate fi stopat, intrucat în actuala legislatie  nu există prevederi legale cu in regim sanctionator corespunzator.


Art. 1 – Perceperea unei taxe pentru parcare, în orice mod şi cu orice titlu, de către o persoană care nu are autorizare în acest sens sau care nu are cel puţin un drept de folosinţă asupra spaţiului respectiv se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an.

Art. 2 – Dacă taxa se percepe pentru un spaţiu proprietate publică sau privată a statului, a unei unităţi administrativ teritoriale sau a oricărei persoane juridice care deţine în proprietate, administrează sau exploatează bunuri proprietate publică, pedeapsa este închisoarea de la 9 luni la 2 ani.

De asemenea, proiectul de lege prevede sancțiuni și pentru persoanele care determină sau înlesnesc astfel de fapte, iar în cazul minorilor obligați sa comita astfel de fapte, pedepsele sunt cu încă jumătate mai mari.

Art. 5
(1) Determinarea sau înlesnirea săvârşirii faptelor incriminate de prezenta lege ori obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma acestora de către una sau mai multe persoane se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Dacă determinarea a fost realizată prin constrângere, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Dacă faptele sunt săvârșite față de un minor sau față de o persoană cu dizabilități, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

Persoanele care vor savarsi astfel de fapte vor putea solicita o singura data, ca alternativă la pedeapsa cu închisoarea, prestarea in folosul comunitatii a 50 de zile neremunerate. In aceasta situatie, procurorul va fi obligat să dispună renunțarea la urmarirea penala. Ordonanta de renuntare la urmarire se va înscrie în cazierul judiciar.