Social-Juridic

Pensia alimentara se calculeaza din salariul brut sau net?

 Potrivit dispozitiilor art.  529 din Codul civil, pensia alimentara se stabiliste raportat la salariul / venitul net al celui obligat la plata

“Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.”

  In acest sens instantele de judecata pronunta o hotarare prin care obliga un parinte sa plateasca pensie de intretinere raportat la venitul sau net. Cum in mare parte veniturile provin din salarii, instanta calculeaza pensia alimentara raportat la salariul net.

In situatia in care partea obligata nu detine venituri, instanta va calcula pensia de intretinere raportat la salariul minim pe economie.

“Instanta potrivit art. 529 al.2 si art. 530 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), urmeaza sa dispuna obligarea paratului-reclamant X X-X la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorilor X X-X, X X-X si X X-X in cuantum de 360 lei pe luna, cate 120 lei pentru fiecare minor, de la data introducerii cererii – 19.02.2015 si pana la majoratul minorilor.

La calculul cuantumului pensiei de intretinere instanta are in vedere nivelul salariului minim pe economie – 975 lei, instituit prin H.G. nr. 1091/2014 (net: 724 lei), avand in vedere ca paratul-reclamant nu realizezaza venituri din munca.”

JURISPRUDENTA PENSIE INTRETINERE

JUDECATORIA

Prin cererea inregistrata la aceasta instanta la data de 19.02.2015 sub nr. de dosar X reclamanta X X X a chemat in judecata pe paratul X X X solicitand instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta:

– sa dispuna desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a paratului,
– sa se stabileasca exercitarea in comun a autoritatii parintesti cu privire la minorii X XX, nascuta la data de 05.05.2005, X X X, nascut la data de 02.08.1999 si X X X, nascuta la data de 07.07.2009,
– sa se stabileasca locuinta minorilor la domiciliul ei, in com. X, jud. X,
– sa fie obligat paratul la plata pensiei de intretinere pentru minori, raportat la venitul minim pe economia nationala incepand cu data introducerii actiunii,
– sa se dispuna revenirea la numele avut anterior casatoriei, X.
In motivarea cererii arata ca s-a casatorit cu paratul din anul 1998 si din relatia lor au rezultat 3 copii. In prezent sunt despartiti in fapt din anul 2011, iar toti cei trei copii locuiesc cu ea si familia ei.

Arata ca paratul este o fire extrem de violenta, a batut-o de mai multe ori, ea se refugia la parinti, paratul venea dupa ea promitandu-i ca se va schimba. Pana in septembrie 2011 au locuit impreuna cu parintii lui X.
Paratul nu contribuie la cresterea si educarea minorilor. De la despartire acesta a fost plecat in Italia si a trimis numai 200 lei in toti cei 3 ani.

In drept au fost invocate dispozitiile art373, 397,483,503 400, 513,524,529 383 alin 3 C. civ.

In sustinere a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, martori si interogatoriul paratului.

A atasat copie de pe acte de stare civila, certificat de casatorie, adeverinta nr. X/12.02.2015, adeverinte medicale minori. Paratul a depus la dosarul cauzei la data de 21.04.2015 intampinare si cerere reconventionala prin care a aratat ca este de acord cu cererea de divort formulata de reclamanta insa nu este de acord cu motivele invocate de aceasta. Sustine ca familia reclamantei este cea care s-a impotrivit relatiei lor de casatorie , insa nu vrea sa intre in detalii solicitand finalizarea cererii prin consimtamant. A mai aratat ca este de acord ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata in comun cu privire la cei trei copii rezultati din casatorie, este de acord ca locuinta minorilor sa fie stabilita la reclamanta iar el sa plateasca pensie de intretinere, precum si cu revenirea reclamantei la numele avut anterior casatoriei.

Pe cale de cerere reconventionala a solicitat sa fie stabilit un program de vizita, dupa cum urmeaza :
– sa ia pe cei trei minori la domiciliul sau o luna de zile in fiecare an in vacanta de vara , fie in luna iulie , fie in luna august,
– sa ia pe minori la domiciliul sau jumatate din perioada vacantei de iarna, in anii impari sa petreaca Craciunul cu el, iar in anii pari sa petreaca Revelionul,
– sa ia pe minori la domiciliul sa jumatate din perioada vacantei de primavara, iar in anii pari sa petreaca Pastele cu el,
– sa ia pe minori la domiciliul sau de ziua lui , 4 mai, timp de 2 ore
– sa ia pe minori la domiciliul sau in prima si a treia saptamana din luna de vineri de la ora 16 pana duminica la ora 15.

In drept au fost invocate dispozitiile art. 205 si 209 C. proc. civ.

In sustinere a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, interogatoriul reclamantei si proba testimoniala.

La termenul din data de 22.04.2015 reclamanta-parata a aratat ca este de acord cu cererea reconventionala , iar in ceea ce priveste cererea principala a solicitat sa se ia act de modificarea acesteia in sensul ca solicita desfacerea casatoriei din culpa comuna.

Paratul-reclamant a aratat la acelasi termen ca este de acord cu cererea reclamantei-parate.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri si testimoniala, fiind intocmite si anchetele psihosociale la domiciliile partilor.

Analizand materialul probator administrat in cauza, Judecatoria retine urmatoarele:

Partile s-au casatorit la data de 28.11.1998, casatoria lor fiind inregistrata la acea data sub nr. 457 la X, jud. X, conform certificatului de casatorie aflat in copie la fila 9 in prezentul dosar.

Din relatia partilor au rezultat minorii X X-X, nascuta la data de 05.05.2005, X X-X, nascut la data de 02.08.1999 si X X-X, nascuta la data de 07.07.2009. Partile au avut locuinta conjugala in mun. X, jud. X.

Prin declaratia data in fata instantei martora X X, audiata la propunerea paratului-reclamant a aratat ca, partile sunt despartite in fapt din 2011, de la 1 octombrie, cand paratul a venit acasa la ea, dar nu stie cu exactitate motivul despartirii. Apreciaza ca ceva s-a intamplat in perioada cat partile au fost plecate in Anglia in perioada 2010 -2011. Inainte de acest moment partile au locuit la ea, se ocupa si ea de copii si se intelegeau relativ bine. Martora isi aminteste ca la inceputul relatiei lor a vazut-o pe reclamanta cu urme de violenta, insa ea nu il incuraja in astfel de gesturi. Nu are ce sa-i reproseze reclamantei, s-a comportat bine in relatia de familie. Minorii locuiesc cu reclamanta, desi imediat dupa despartirea celor doi, baiatul a locuit o perioada la ea, ulterior acesta a ales sa mearga la mama sa locuiasca cu ceilalti frati. O perioada paratul nu s-a intalnit cu minorii, dar ulterior a inceput sa le trimita pachete, minorii au venit la ei, baiatul mai des. Paratul nu merge insa la locuinta minorilor, dar nu cunoaste motivul.

Prin declaratia data in fata instantei martorul X X, audiat la propunerea reclamantei-parate a aratat ca este tatal reclamantei, partile sunt despartite de 4 ani de , reclamanta locuind la el impreuna cu cei 3 copii, iar paratul la mama sa in X. Partile s-au despartit din cauza ca, timp de 14 ani, fiica sa s-a chinuit din cauza batailor pe care le suferea din partea paratului, acesta nu reusea sa se tina de un servici , avand probleme la toate locurile de munca. Au fost plecati si in Anglia, unde nu s-au descurcat fiind nevoiti cu totii sa puna bani, atat ei cat si parintii paratului, pentru a-i aduce inapoi in tara. Partile au impreuna 3 copii care locuiesc la martor. In imobilul acestuia sunt 4 camere, dar a facut pentru reclamanta si copii inca 2 camere. De copii se ocupa reclamanta, parintii acesteia. Reclamanta lucreaza in prezent la o societate de confectii, in X. Copiii sunt la scoala, baiatul in clasa a VIII-a , o fata in clasa a III-a si cea mica la gradinita.

Copiii s-au intalnit in vara anului trecut cu paratul la balci, in rest acesta nu-i viziteaza, nu le trimite pachete, doar cu baiatul mai vorbeste la telefon. Este adevarat ca nu el nu i-a permis paratului sa vina la minori fara a avea o hotarare judecatoreasca.
In cauza de fata sunt aplicabile prevederile art. 373 lit b) din Codul civil (Legea nr. 287/2009), conform carora „ Divortul poate avea loc atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila.” si art. 379 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), conform carora: In cazul prevazut la art. 373 lit. b) divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei. Cu toate acestea daca din probele administrate rezulta culpa ambilor soti instanta poate pronunta divortul din culpa lor comuna, chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort.”

Din probele administrate si din precizarile facute de parti infata instantei rezulta ca acestea sunt despatite de 4 ani de zile, ambii purtand o vina in destramarea relatiei. Pentru aceste motive, intrucat relatiile dintre cei doi soti sunt iremediabil vatamate, instanta apreciaza ca cererea principala a reclamantei-parate este temeinica, astfel incat o va admite si, in temeiul art. 373 lit b din Codul civil (Legea nr. 287/2009) va desface casatoria din culpa comuna .

Cu privire la numele ce urmeaza a fi purtat de reclamant-parata dupa pronuntarea divortului, in temeiul art. 383 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), se va dispune ca aceasta sa revina la numele avut anterior incheierii casatoriei – X.

Referitor la cererea de exercitare a autoritatii parintesti fata de minorii X XX, nascuta la data de 05.05.2005, X X X, nascut la data de 02.08.1999 si X X X, nascuta la data de 07.07.2009, din referatul de ancheta psihosociala realizat de Autoritatea Tutelara a com. X, jud. X, rezulta ca reclamanta impreuna cu cei trei minori locuiesc in casa parintilor reclamantei din anul 2011. imobilul este construit din furci cu valatuci, acoperit cu tabla format din 3 camere si bucatarie, toate mobilate si pastrate in igiena corespunzatoare. Reclamanta este salariata, lucreaza in confectii, copiii primesc doar alocatia de stat, iar tatal nu contribuie la cresterea copiilor. Familia X ajuta la cresterea si intretinerea nepotilor, avand grija de ei cand mama acestora este plecata la munca.

Din referatul de ancheta psihosociala realizat de Directia de Asistenta sociala din cadrul Consiliului Local Municipal X rezulta cp paratul reclamant nu are un loc de munca, locuieste intr-un apartament cu doua camere si dependinte, are toate utilitatile, este mobilat si intretinut, ofera conditii bune de locuit. Paratul-reclamant locuieste impreuna cu parintii sai care sunt pensionari. Acesta spune ca-si iubeste copiii care sunt in intretinerea mamei, dar neavand un loc de munca stabil nu poate sa-i intretina.

In cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 396 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) potrivit carora (1) Instanta de tutela hotaraste, odata cu pronuntarea divortului, asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori, tinand seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de ancheta psihosociala, precum si, daca este cazul, de invoiala parintilor, pe care ii asculta”, dar si dispozitiile art. 397 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) potrivit carora „Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti.

Dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel”.

Autoritatea parinteasca este definita in art. 483 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) astfel: 1) Autoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc atat persoana, cat si bunurile copilului si apartin in mod egal ambilor parinti.
(2) Parintii exercita autoritatea parinteasca numai in interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, si il asociaza pe copil la toate deciziile care il privesc, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate.
(3) Ambii parinti raspund pentru cresterea copiilor lor minori.”

Fata de aceste considerente, vazand si intelegerea partilor instanta urmeaza sa dispuna ca autoritatea parinteasca fata de de minorii X XX, nascuta la data de 05.05.2005, X X X, nascut la data de 02.08.1999 si X X X sa se exercite de catre ambii parinti .

In ceea ce priveste locuinta minorilor, potrivit art. 400 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), instanta stabileste, odata cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic sau daca pana la divort copilul a locuit cu ambii parinti, instanta ii stabileste locuinta la unul dintre ei, tinand seama de interesul sau superior.

Instanta urmeaza a lua in considerare materialul probator administrat in cauza din care rezulta ca reclamanta-parata este cea care se ocupa de cresterea si intretinerea minorilor, ajutata fiind si de parintii sai, paratul invocand lipsa veniturilor pentru a se disculpa de faptul ca nu acorda intretinere acestora, fiind de acord ca locuinta minorilor sa fie stabilita la mama acestora.
Fata de aceste considerente instanta urmeaza a admite cererea reclamantei in sensul ca va stabili locuinta minorilor X X-X, X X-X si X X-X la reclamanta-parata X X-X.

In temeiul art. 402 pct.1 si 2 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) fiecare parinte trebuie sa contribuie la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor, dispozitiile privind obligatia de intretinere prevazute de Titlul V din Codul civil (Legea nr. 287/2009), fiind aplicabile.

Instanta potrivit art. 529 al.2 si art. 530 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), urmeaza sa dispuna obligarea paratului-reclamant X X-X la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorilor X X-X, X X-X si X X-X in cuantum de 360 lei pe luna, cate 120 lei pentru fiecare minor, de la data introducerii cererii – 19.02.2015 si pana la majoratul minorilor.

La calculul cuantumului pensiei de intretinere instanta are in vedere nivelul salariului minim pe economie – 975 lei, instituit prin H.G. nr. 1091/2014 (net: 724 lei), avand in vedere ca paratul-reclamant nu realizezaza venituri din munca.

Cu privire la numele ce urmeaza a fi purtat de reclamanta-parata dupa pronuntarea divortului, in temeiul art. 383 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), se va dispune ca aceasta sa revina la numele avut anterior incheierii casatoriei – X.

Cu privire la cererea pentru exercitarea dreptului de a avea legaturi personale cu minorii formulata de paratul-reclamant, instanta are in vedere dispozitiile art. 496 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit carora „Parintele la care copilul nu locuieste in mod statornic are dreptul de a avea legaturi personale cu minorul, la locuinta acestuia. Instanta de tutela poate limita exercitiul acestui drept, daca aceasta este in interesul superior al copilului.”

Dispozitiile art. 14 din Legea nr. 272/2004 consacra si dreptul copilului de a avea legaturi personale atat cu ambii parinti, cat si cu rudele sale si cu celelalte persoane fata de care a dezvoltat relatii apropiate.

Din coroborarea acestor dispozitii legale rezulta ca, legiuitorul consacra atat dreptul parintelui de a mentine relatii personale cu copilul sau, avand in vedere ca acest parinte are aceeasi raspundere in ce priveste cresterea si educarea copilului, cat si dreptul copilului, care, pentru a-si dezvolta armonios personalitatea ca viitor adult si a avea un psihic echilibrat, are dreptul de a mentine legaturi personale cu ambii parinti, precum si cu rudele sale, dat fiind ca intre drepturile copilului se inscrie si acela de a creste in familie.

In relatia dintre parinti si copii, exercitiul drepturilor parintesti este un element fundamental al vietii de familie, reglementat de art. 8 din CEDO si include dreptul la vizita al parintelui caruia nu i-a fost incredintat minorul, in vederea mentinerii contactului cu acesta, statul neputand sa intervina decat in conditiile prevazute de art. 8 alin. 2. Atunci cand un parinte are legaturi efective cu copilul, dar resedinta acestuia din urma a fost stabilita la celalalt parinte, primul are un drept la vizita pentru a pastra contactul cu copilul ( cauza Hendriks c. Olandei, Raportul comisiei, 8 martie 1982). In acest context, se mentioneaza ca statele au obligatia pozitiva de a nu impiedica parintii sa stabileasca legaturi personale cu minorul daca doresc acest lucru .

Fata de aceste considerente, instanta apreciaza intemeiata cererea paratului-reclamant, urmand a o admite si a stabili pentru acesta legaturi personale cu minorii X X-X, X X-X si X X-X, prin luarea acestora din domiciliul reclamanei-parate si aducerea lor in acelasi domiciliu, dupa urmatorul program :
– in timpul vacantei de vara in fiecare an in luna iulie,
– in timpul vacantei de iarna, in anii impari cu ocazia Craciunului, iar in anii pari cu ocazia Revelionului,
– jumatate din vacanta de primavara, iar in anii pari cu ocazia Pastelui,
– cu ocazia zilei de nastere a paratului-reclamant in data de 04.05 a fiecarui an, timp de 2 ore,
– in prima si a treia saptamana a lunii de vineri de la ora 16,00 pana duminica la ora 15,00.
Instanta urmeaza a lua act ca partile nu au solicitat cheltuieli de judecata.
Cererile au fost legal timbrate.