Proiect lege pentru modificarea și completarea Legii cetăţeniei române 

0

Lege pentru modificarea și completarea Legii cetăţeniei române 21/1991

 

Art. I – Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

  1. Alineatul (3) al articolului 6 se modifică și va avea următorul cuprins:

“(3) În cazul în care adopţia se face, în condiţiile legii, de către soţul cetăţean român al părintelui firesc sau adoptator, cetăţean străin, ori de către persoana de cetăţenie română care se află într-o relaţie stabilă şi convieţuieşte cu acest părinte, cetăţenia minorului va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptator şi părintele cetăţean străin. În situaţia în care aceştia nu cad de acord, instanţa judecătorească competentă să încuviinţeze adopţia va decide asupra cetăţeniei minorului, ţinând seama de interesele acestuia. Minorului care a împlinit 14 ani i se cere consimțământul.” 

  1. La articolul 8 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) locuiește în condițiile legii, la data cererii, pe teritoriul României de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei;”

  1. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 9

(1) Copilul născut din părinţi cetăţeni străini sau fără cetăţenie, care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi locuiește în condițiile legii, la data cererii, pe teritoriul României, dobândește cetăţenia română la cererea părinților săi, odată cu aceștia; cererea va fi depusă odată cu cererea părinților de acordare a cetățeniei române întemeiată pe art. 8.

(2) În cazul în care numai unul dintre părinţi solicită acordarea cetăţeniei române în temeiul art. 8, părinţii vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetăţenia copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi care locuiește în condițiile legii, la data cererii, pe teritoriul României. În situaţia în care părinţii nu cad de acord, tribunalul de la ultimul domiciliu din România al minorului va decide, ţinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.

(3) Cererea privind acordarea cetățeniei române, în condițiile alin. (2), copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani, va fi depusă odată cu cererea prin care părintele solicită acordarea cetățeniei române. Copilul dobândeşte cetăţenia română pe aceeaşi dată cu părintele său.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (3), cererea pentru minorul născut după data depunerii cererii de către părinți sau, după caz, părinte, poate fi depusă până la data acordării cetățeniei române acestora.

(5) În cazul în care minorul nu a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (1) sau (3), părinții sau, după caz, părintele care a obținut cetățenia română în temeiul art. 8 pot depune o cerere privind acordarea cetățeniei române minorului, dacă acesta locuieşte în condițiile legii pe teritoriul României, la data cererii. Cererea va fi însoțită de acordul celuilalt părinte, precum și de dovada mijloacelor de întreţinere pentru minor, potrivit legii. Soluționarea cererii se face prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, pe baza raportului conținând propunerea motivată a Comisiei pentru cetăţenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (2). Copilul minor dobândește cetăţenia română la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii, acesta va depune jurământul.

(6) Prevederile alin. (1) – (5) sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul cererilor privind dobândirea cetăţeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani formulate de părinții sau, după caz, de părintele care solicită acordarea cetățeniei române în temeiul art. 81 și art. 82.”

  1. La articolul 10, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alin. (4), (5) și (6), cu următorul cuprins:

„(4) Cererea privind dobândirea cetățeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani va fi depusă odată cu cererea prin care părinții săi ori, după caz, părintele său solicită redobândirea cetățeniei române. În cazul în care numai unul dintre părinţi solicită redobândirea cetăţeniei române este necesar consimțământul celuilalt părinte, precum și al copilului care a împlinit vârsta de 14 ani. Copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei. Dispozițiile art. 9 alin. (4) rămân aplicabile.

(5) În cazul în care minorul nu a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (4), părinții sau, după caz, părintele care a obținut cetățenia română pot depune o cerere privind dobândirea cetățeniei române de către minor. Soluționarea cererii se face prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, pe baza raportului conținând propunerea motivată a Comisiei pentru cetăţenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (4). Copilul minor dobândește cetăţenia română la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii, acesta va depune jurământul.

(6) În cazul în care copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani locuiește în condițiile legii, la data cererii, pe teritoriul României, iar părinţii nu cad de acord cu privire la cetăţenia acestuia, tribunalul de la ultimul domiciliu din România al minorului va decide, ţinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.”

  1. Alineatul (2) al articolului 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Dispoziţiile art. 10 alin. (2) – (6) se aplică în mod corespunzător.”

  1. Alineatele (3) și (4) ale articolului 14 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(3) Membrii Comisiei şi preşedintele acesteia se numesc prin ordin al ministrului justiţiei, pentru un mandat de 2 ani, şi pot fi revocaţi pe toată durata mandatului prin ordin al ministrului justiţiei. Numărul membrilor Comisiei se stabilește anual prin ordin al ministrului justiţiei.

(4) Comisia are activitate permanentă, este formată din personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, din care unul are calitatea de preşedinte. Lucrările Comisiei nu sunt publice, acestea se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 3 membri şi sunt prezidate de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru desemnat de acesta.”

  1. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 18

(1) Dacă solicitantul este declarat admis la interviu, Comisia va întocmi un raport în care va menţiona întrunirea condiţiilor legale pentru acordarea cetăţeniei.

(2) Raportul, însoţit de cererea de acordare, va fi înaintat preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.”  

  1. Alineatul (7) al articolului 20 se modifică și va avea următorul cuprins:

“(7) În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei, acestora li se va elibera certificat de cetăţenie distinct şi nu depun jurământul. Certificatul de cetăţenie face dovada cetățeniei române.”

  1. La articolul 20, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (71), cu următorul cuprins:

“(71) În situația în care copiii minori dobândesc cetățenia română în condițiile art. 9 alin. (5), art. 10 alin. (5) sau art. 11 alin. (2), acestora li se va elibera certificat de cetățenie. Certificatul de cetăţenie face dovada cetățeniei române.”

  1. Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 29

(1) Copilul minor, cetăţean român, adoptat de un cetăţean străin, pierde cetăţenia română la cererea adoptatorului sau, după caz, a adoptatorilor, dacă dobândeşte cetăţenia acestora în condiţiile prevăzute de legea străină. Minorului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimţământul.

(2) Cererea formulată în condițiile alin. (1), însoţită de actele doveditoare, se depune la secretariatul tehnic al Comisiei sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României din ţara în care solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Soluționarea cererilor se face prin ordin al președintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie pe baza raportului Comisiei pentru cetățenie.

(3) Soluționarea cererilor se face cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 31 alin. (2), (5) – (10).

(4) În cazul declarării nulităţii sau anulării adopţiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a pierdut niciodată cetăţenia română.”

  1. După articolul 371 se introduce un nou articol, art. 372, cu următorul cuprins:

“Art. 372 – În sensul prezentei legi, prin tribunalul de la domiciliul din România al minorului se înțelege tribunalul în circumscripția căruia acesta locuiește în condițiile legii pe teritoriul României.”

 

Art. II – (1) Sunt cetăţeni români de la data dobândirii sau redobândirii cetăţeniei române de către ambii părinți sau, după caz, unul dintre părinți, persoanele care au obținut până la data intrării în vigoare a prezentei legi înscrierea ori transcrierea în condițiile art. 9 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine în registrele de stare civilă româneşti, în temeiul dobândirii sau redobândirii cetăţeniei române de către ambii părinți sau, după caz, unul dintre părinți.

(2) Cererile de înscriere sau transcriere în registrele de stare civilă româneşti, în condițiile art. 9 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine, în temeiul dobândirii sau redobândirii cetăţeniei române de către ambii părinți sau, după caz, unul dintre părinți, aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare a prezentei legi, se soluționează ținându-se seama de dispozițiile alin. (1).

(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător și cererilor de înscriere sau transcriere în registrele de stare civilă româneşti, în condițiile art. 9 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine, în temeiul dobândirii sau redobândirii cetăţeniei române de către ambii părinți sau, după caz, unul dintre părinți, respinse până la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin depunerea de noi cereri de către persoanele interesate. Prin derogare de la prevederile alin. (1) și (2), data dobândirii cetățeniei române este data înscrierii sau transcrierii în registrele de stare civilă româneşti, în condițiile art. 9 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine.

(4) Autoritățile publice cu atribuții în aplicarea dispozițiilor alin. (1) – (3) pot încheia protocoale de colaborare cu Autoritatea Națională pentru Cetățenie, care se aprobă prin ordin al miniștrilor de resort.

Get real time updates directly on you device, subscribe now.