Protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acesteia
Potrivit art. 173 alin. (1) din Codul muncii, salariaţii beneficiază de protecţia drepturilor lor în cazul în care se produce un transfer al întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acesteia către un alt angajator, potrivit legii.
Prin transfer conform art. 4 lit. d) din Legea 67/2006 privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acestora, înţelegem – trecerea din proprietatea cedentului în proprietatea cesionarului a unei întreprinderi, unităţi sau a unor părţi ale acestora, având că scop continuarea activităţii principale sau secundare, indiferent dacă urmăreşte sau nu obţinerea unui profit.
- Cedentul reprezintă persoană care îşi pierde calitatea de angajator faţă de salariaţii întreprinderii, ai unităţii sau ai unor părţi ale acestora, în caz de transfer;
- Cesionarul reprezintă persoană care dobândeşte calitatea de angajator faţă de salariaţii întreprinderii, ai unităţii sau ai unor părţi ale acestora, în caz de transfer.
Având în vedere art. 173 alin. (2), coroborat cu cap. II, art. 5, alin. (1) din Legea nr. 67/2006 privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acestora, drepturile şi obligaţiile cedentului, care decurg din contractele individuale de muncă şi din contractul colectiv de muncă aplicabil, existente la dată transferului, vor fi transferate integral cesionarului.
Transferul nu poate constitui motiv de concediere individuală sau colectivă a salariaţilor de către cedent sau de către cesionar, astfel cum este prevăzut la art. 173 alin. (3) din Codul muncii şi art. 7 din Legea nr. 67/2006.
Anterior datei transferului, atât cedentul cât şi cesionarul au obligaţia de a informa în scris reprezentanţii salariaţilor sau, în cazul în care aceştia nu sunt constituiţi ori desemnaţi, pe salariaţii proprii, cu cel puţin 30 de zile înainte de dată transferului, cu privire la:
- a) dată transferului sau dată propusă pentru transfer;
- b) motivele transferului;
- c) consecinţele juridice, economice şi sociale ale transferului pentru salariaţi;
- d) măsurile preconizate cu privire la salariaţi;
- e) condiţiile de muncă şi de încadrare în muncă.
Potrivit directivei nr. 2001/23/CE, după transfer, cesionarul menţine condiţiile de muncă convenite printr-o convenţie colectivă, în aceleaşi condiţii aplicabile cedentului în cadrul acelui acord, până la dată rezilierii sau expirării convenţiei colective sau a intrării în vigoare sau a aplicării unei alte convenţii colective.
În cazul transferului colectiv, contractele individuale de muncă îşi produc în continuare efectele, acestea fiind preluate de noul angajator.Conform art. 174 din Codul muncii, cedentul şi cesionarul au obligaţia de a informa şi de a consulta, anterior transferului, sindicatul sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor cu privire la implicaţiile juridice, economice şi sociale asupra salariaţilor, decurgând din transferul dreptului de proprietate.
Potrivit art. 9 din Legea nr. 67/2006 cesionarul are obligaţia respectării prevederilor contractului colectiv de muncă aplicabil la dată transferului, până la dată rezilierii sau expirării acestuia.Prin acord între cesionar şi reprezentanţii salariaţilor, clauzele contractului colectiv de muncă valabil în momentul efectuării transferului pot fi renegociate, dar nu mai devreme de un an de la dată transferului.
Potrivit Directivei 2001/23/CE, coroborat cu art. 8 din Legea nr. 67/2006 în cazul în care transferul implică o modificare substanţială a condiţiilor de muncă în detrimentul salariatului, angajatorul este responsabil pentru încetarea contractului individual de muncă.
Astfel, în cazul în care contractul de muncă încetează, angajatorul este considerat răspunzător numai în măsură în care s-a produs un prejudiciu salariatului.
Dacă încetarea contractului are loc din voinţă angajatului, prin demisie, fără însă a-i fi afectate drepturile/condiţiile de muncă, atunci angajatorul nu mai este considerat răspunzător de încetarea raporturilor de muncă.
Trebuie avut în vedere faptul că, transferul colectiv al salariaţilor trebuie să fie evidenţiat în Registrul general de evidenţă a salariaţilor, ţinând cont de faptul că angajaţii vor presta activitate pentru un nou angajator.