Social-Juridic

Răspunderea disciplinară a notarului public

   Răspunderea civilă a notarului public poate fi angajată în condițiile legii civile, pentru încălcarea obligațiilor sale profesionale, atunci când acesta a cauzat cu vinovăție sub forma relei-credințe un prejudiciu, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă.

Răspunderea disciplinară a notarului public intervine pentru următoarele abateri:

  • încălcarea competenței generale, materiale și teritoriale stabilite prin lege;
  • nerespectarea dispozițiilor, deciziilor și hotărârilor organelor de conducere ale Uniunii și ale Camerelor, emise în condițiile legii;
  • nerespectarea normelor și instrucțiunilor privind metodologia de lucru cu registrele naționale notariale administrate de CNARNN;
  • îndeplinirea, în mod repetat, a actelor și procedurilor notariale, cu nerespectarea dispozițiilor legale prevăzute pentru valabilitatea actului sau procedurii notariale în cauză;
  • întârzierea nejustificată sau neglijența în efectuarea lucrărilor;
  • lipsa nejustificată de la birou, în mod repetat;
  • comportament și atitudine necorespunzătoare în exercitarea activității profesionale;
  • orice manifestare de natură a aduce atingere prestigiului profesiei săvârșită în exercițiul funcției ori în legătură cu aceasta sau în afara exercițiului funcției;
  • neachitarea integrală și la scadență a contribuțiilor profesionale, precum și a primei de asigurare, conform contractului de asigurare;
  • sustragerea sau refuzul de a se supune controlului profesional administrativ;
  • încălcarea obligațiilor legale cu privire la păstrarea secretului profesional;
  • folosirea ori acceptarea, în orice mod, direct sau indirect, a mijloacelor neloiale de atragere a clientelei, așa cum sunt definite în Codul deontologic al notarilor publici;
  • desfășurarea unor activități incompatibile cu calitatea de notar public, potrivit legii;
  • refuzul nejustificat sau neglijența în efectuarea și comunicarea operațiunilor prevăzute de lege pentru funcționarea sistemului informatizat al Camerei și al Uniunii;
  • nerespectarea dispozițiilor legale cu privire la stabilirea, încasarea și, după caz, virarea impozitelor, tarifelor și onorariilor;
  • nedepunerea la termen a situației statistice și a altor date solicitate de Cameră sau de Uniune;
  • refuzul nejustificat de a întocmi un act notarial în afara sediului biroului notarial, iar în cazuri temeinic justificate, și în afara programului normal de lucru;
  • neîndeplinirea obligației de a participa la formele de pregătire profesională continuă organizate prin INR, la intervalele de timp stabilite prin regulament;
  • neîndeplinirea obligației de a participa la formele de pregătire profesională;
  • nerespectarea dispozițiilor Codului deontologic al notarilor publici;
  • absențe nejustificate de la Adunările generale și de la acțiunile organizate de Colegiul director al Camerei sau organele de conducere ale Uniunii;
  • nerespectarea dispozițiilor privind încetarea şi suspendarea din funcţia de notar public și/sau continuarea activității după aplicarea sancțiunii suspendării din exercițiul funcției;
  • refuzul nejustificat de a îndeplini actele și procedurile repartizate de președintele Camerei din care face parte.

Acțiunea disciplinară se exercită de ministrul justiției, de președintele Uniunii sau de Colegiul director al Camerei și se judecă de Consiliul de disciplină din cadrul Uniunii.

Acțiunea disciplinară se exercită numai după efectuarea cercetării prealabile de către inspectori din cadrul Ministerului Justiției sau, după caz, din cadrul Uniunii ori de către Colegiul director al Camerei. În cadrul cercetării prealabile, citarea celui în cauză este obligatorie, acesta fiind îndreptățit să ia cunoștință de conținutul dosarului de cercetare disciplinară și să își formuleze apărarea. Neprezentarea sau refuzul celui cercetat de a formula apărări nu împiedică finalizarea cercetării.

Ministrul justiției sau, după caz, președintele Uniunii ori Colegiul director al Camerei, pe baza rezultatului cercetării prealabile, formulează acțiunea disciplinară pe care o înaintează Consiliului de disciplină în termen de 60 de zile de la data primirii rezultatului cercetării prealabile.

Consiliul de disciplină citează părțile și, în cazul în care constată că sunt necesare verificări suplimentare, poate solicita ministrului justiției sau, după caz, președintelui Uniunii ori Colegiului director al Camerei completarea cercetării disciplinare. Completarea cercetării prealabile se face în termen de 60 de zile de la primirea solicitării de completare.

Acțiunea disciplinară se soluționează printr-o hotărâre motivată, care se comunică părților și Camerei în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea cel cercetat, în termen de 10 zile de la pronunțare.

Hotărârea prin care se soluționează acțiunea disciplinară cuprinde, în principal, următoarele:

  • descrierea faptei care constituie abatere disciplinară și încadrarea juridică a acesteia;
  • temeiul de drept al aplicării sancțiunii;
  • motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de notarul public;
  • sancțiunea aplicată și motivele care au stat la baza aplicării acesteia;
  • calea de atac și termenul în care hotărârea poate fi atacată;
  • instanța competentă să judece calea de atac.